638 matches
-
asigurate poziții de lucru stabile și sigure, care să faciliteze efortul muscular și să ofere condiții pentru refacerea capacității funcționale; c) să se acorde atenție progresivității exercițiilor, pornindu-se (lent) de la stadiile de jos ale forței musculare, în coordonare sau redoare, pentru ca treptat forța musculară să crească odată cu amplitudinea și coordonarea mișcărilor. Atenția trebuie să fie îndreptată spre respectarea treptelor metodice de eșalonare a etapelor de lucru; d) tonifierea musculară trebuie efecutată pe toată amplitudinea mișcării de la nivel articular; e) contracțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
recuperare; c) tipul constituțional evidențiază nivelul de dezvoltare fizică a persoanei cu handicap, capacitatea ei de adaptare la efort, dar și calitățile sale psihice; d) precocitatea tratamentului este determinantă în recuperarea funcțională, în sensul că vor fi evitate atrofiile musculare, redorile articulare, deficiențele metabolice și tulburările psihice (Robănescu, 1983). HEBEFRENIE (< fr. hébéphrénie, cf. gr. hebe - pubertate, phren - spirit) - Boală psihică, formă de schizofrenie, caracterizată prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. Debutează, în general, în perioada pubertății, adolescenței sau la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al segmentelor imobilizate (să fie bine mulate); în timpul imobilizării, segmentele să se afle în poziții funcționale; sub aparat, să se mențină tonusul musculaturii prin intermediul contracțiilor izometrice. Dezavantajele imobilizării pe o perioadă mai mare de timp sunt: induce hipotrofii musculare; determină redori articulare; creează disconfort fizic și psihic. IMPULSIVITATE (< fr. impulsivité) - Tendința individului de a se manifesta într-o manieră subită și necontrolată, incapabil să reflecteze corespunzător înainte de a vorbi sau acționa, demonstrând că nu este în măsură să se controleze. Are
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
articulare) sau pierderea funcției musculare adiacente. Cauzele care generează deficitul de mobilitate trebuie analizate cu atenție atunci când se hotărăște aplicarea exercițiilor de mobilizare a articulației. Măsurile terapeutice pentru corectarea deficitului de mobilitate sunt în funcție de cauzele care le-au generat: a) redori care implică întinderea țesuturilor, cum ar fi: întinderi prin postúri corective, întinderi prin mobilizări pasive, întinderi prin mobilizări active și active asociat; b) redori care implică scăderea hipertoniei musculare, utilizarea tehnicilor neuroproprioceptive ce au rol inhibitor, stimulări senzitive care conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
articulației. Măsurile terapeutice pentru corectarea deficitului de mobilitate sunt în funcție de cauzele care le-au generat: a) redori care implică întinderea țesuturilor, cum ar fi: întinderi prin postúri corective, întinderi prin mobilizări pasive, întinderi prin mobilizări active și active asociat; b) redori care implică scăderea hipertoniei musculare, utilizarea tehnicilor neuroproprioceptive ce au rol inhibitor, stimulări senzitive care conduc la scăderea tonusului muscular general și local; c) redori care implică întinderea țesuturilor și reducerea hipertoniei musculare. MOBILIZARE (de la mobiliza < fr. mobiliser; engl. mobilization
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin postúri corective, întinderi prin mobilizări pasive, întinderi prin mobilizări active și active asociat; b) redori care implică scăderea hipertoniei musculare, utilizarea tehnicilor neuroproprioceptive ce au rol inhibitor, stimulări senzitive care conduc la scăderea tonusului muscular general și local; c) redori care implică întinderea țesuturilor și reducerea hipertoniei musculare. MOBILIZARE (de la mobiliza < fr. mobiliser; engl. mobilization)- Comportă punerea în mișcare a unuia sau mai multor mușchi, membre sau articulații. Efectele mobilizărilor pasive sunt evidente, în condițiile în care și pacientul are
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau sedative sunt poziționări pasive adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. Durata de menținere a postúrii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. Postúrile corective sunt utilizate pentru a redobândi mobilitatea pierdută, fiind indicate în redori ale părților moi periarticulare: mușchi, aponevroze, tendoane, indiferent dacă sunt sau nu însoțite de retracții. Prin sistemul lor de organizare și acționare, cât și prin efectele urmărite, postúrile corective pot fi: postúri autocorective, care, sub raportul scopului, sunt postúri de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
1987) - de etapele controlului motor. În acest sens, se au în vedere: a) mobilitatea - abilitatea de a iniția o mișcare, de a o executa pe toată amplitudinea ei fiziologică. Deficitul de mobilitate poate avea drept cauze: hipertonia, hipotonia, dezechilibrul tonic, redoarea articulară sau periarticulară; b) stabilitatea - capacitatea de menținere a postúrilor gravitaționale și antigravitaționale, dar și pozițiile mediane ale corpului. Stabilitatea se realizează prin două procese: integritatea reflexelor tonice posturale de a menține o contracție în zona de scurtare a mușchiului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
musculare antagoniste, fără a crea dezechilibre suplimentare între grupele musculare agoniste/antagoniste ce ar putea duce la retracții musculo-tendinoase, surse de atitudine vicioasă; profilaxia sindromului algoneurodistrofic, care se află de multe ori la originea durerii, a tulburărilor trofice și a redorilor articulare. Evaluarea în timp a evoluției unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizează prin bilanțuri repetate ale celor trei funcții pe care le îndeplinesc nervii periferici: motoare, senzitivă și vegetativă. REEDUCARE (de la reeduca < fr. rééduquer) - Ansamblu de mijloace, metode
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
efectueze un efort de durată, adaptat posibilităților de moment ale pacientului. RIGIDITATE (< fr. rigidité, lat. rigiditas) - Proprietatea unui corp de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care acționează asupra lui. Rezistență la mișcările pasive ale unui membru manifestată prin redoare sau inflexibilitate, frecvent întâlnită la nivelul mușchilor și tendoanelor. RITM (< ngr. rithmós, cf. fr. rythme, lat. rhythmus) - Revenirea la intervale regulate a unui fapt, a unui fenomen (mișcare, gesturi, evenimente) (Larousse, 2006). Ritmurile constituie evenimente regulate care afectează viața indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cea a discului intervertebral. Pot fi afectate simultan mai multe vertebre sau mai multe discuri. Spondilita anchilozantă afectează capsula articulară, ligamentele și tendoanele atașate, în special la nivelul articulațiilor sacroiliace, dar și al celor intervertebrale. Se manifestă prin dureri și redoare articulară. Deși nu există vindecare, tratamentul poate controla de cele mai multe ori simptomele și poate preveni agravarea bolii. Majoritatea persoanelor sunt capabile să întrețină aproape toate activitățile zilnice și să-și continue activitatea profesională. Fiind o boală cu caracter evolutiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
etc. Suprasolicitarea statică sau dinamică a piciorului, agravată de o încălțăminte șablon și neadaptată anatomiei acestuia, explică multitudinea suferințelor piciorului ce pot fi încadrate în patologia traumatică. În acest fel, pacientul se confruntă cu suferințe sechelare post traumatice obișnuite (edem, redoare articulară, atrofii sau retracturi musculare, pareze etc.), dar și cu tulburări de statică, cu picior dureros cronic etc., pe fond traumatic, dar nu ca sechelele unui traumatism unic, ci al unor suprasolicitări mecanice continue. Traumatismul unic sau repetat determină, o
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
fișele de testare individuale, unde sunt consemnate valorile înregistrate în urma examinărilor. În continuare este prezentată analiza cazuisticii aflată în tratament realizată împreună cu un kinetoterapeut de la Policlinica balneară Nicolina Iași. Pacientul consemnat cu inițialele G.D. S-a prezentat cu diagnosticul de redoare tibioperonieră post-fractură de maleolă externă stângă. La începerea tratamentului kinetoterapeutic, pacientul prezenta următoarele modificări locale: -dureri moderate în articulația gleznei (porvocate de imobilizarea anterioară în aparatul gipsat); -tumefacția articulației gleznei; -prezența picioareleor în valg de gradul II. Toate aceste tulburări
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
anterioară în aparatul gipsat); -tumefacția articulației gleznei; -prezența picioareleor în valg de gradul II. Toate aceste tulburări s-au ameliorat simțitor în urma aplicării tratamentului recuperator complex: kinetoterapeutic (mobilizări articulare, crioterapie, masaj) și ortetic (prin purtarea susținătoarelor plantare) precum și fizioterapeutic. În cadrul redorii articulare s-a observat o limitare a mobilității articulare la nivelul gleznei după cum urmează: - flexia plantară prezinta un deficit de 20ș; - flexia dorsală prezinta un deficit de 10ș; - adducția prezinta un deficit de 15ș; - celelalte mișcări ale piciorului erau în
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
următoarele tehnici: stabilizarea ritmică, izometria alternativă, mișcări în lanț cinematic închis și deschis. Reintegrarea pacientului în activitatea socio-profesională s-a făcut cu ușurință deoarece deficitul funcțional a fost înlăturat. Pacientul consemnat cu inițialele M.C. S-a prezentat cu diagnosticul de redoare tibio-peronieră, algoneurodistrofie post-fractură maleolă externă dreaptă. La examinarea inițială realizată de kinetoterapeut la începutul tratamentului recuperator, s-au constatat următoarele modificări locale: - dureri moderate articulare la nivelul gleznei, și tenomusculare; - tumefacția articulației gleznei, moderată; - colorație datorită algoneurodistrofiei, tulburărilor de statică
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
făcea posibilă reintegrarea socială și familială a pacientului. Prin efectuarea programului de întreținere ce i s-a recomandat pacientului, se poate aprecia că rezultatele recuperării au fost bine consolidate. Pacientul consemnat cu inițialele I.F. S-a prezentat cu diagnosticul de redoare articulară tibio-peronieră post fractură de maleolă externă stângă, la o lună după suprimarea aparatului gipsat și cu interdicția de a se sprijini pe piciorul afectat și mers în cârje axilare, când a început tratamentul recuperator prin kinetoterapie. La examinarea inițială
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
musculare. Fenomenul are efecte serioase la vârsta de creștere când apare un dezechilibru între creșterea osoasă, care este normală și cea a musculaturii spastice care este lentă. Musculatura spastică determină într-o primă etapă creșterea rigiditatii articulare, urmată de instalarea redorilor articulare însoțite de anchiloză. În acest context kinetoterapeului va interveni cât mai rapid posibil executând mobilizări pasive și îndrumând familia în acest sens. Chiar la un pacient care prezintă leziuni ireversibile, mobilizările pasive permit menținerea unui anumit grad de troficitate
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
stării de sănătate și permite realizarea unor mobilizări ușoare atunci când situația o impune. Poziția sănătoasă contribuie la menținerea stării de sănătate a adultului și reducerea contracturilor musculare. (Eloise Judd) La nivelul sistemului osteo articular apar fenomene de demineralizare osoasă și redoare articulară. Fenomenul care ridică cele mai multe probleme este reprezentat de demineralizarea osoasă ce determină apariția osteoporozei. În mod normal există un echilibru între activitatea formatoare și cea de resorbție a osului. În condițiile unei solicitări reduse apare un dezechilibru între cele
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
dedramatizată. (J.Epstein) La nivelul articulațiilor are loc un proces de organizare fibroasă a colagenului, reacție ce apare cam dupa 12 18 luni de imobilizare. Această reacție apare datorită atrofiei sinoviale ce se însoțeste de tulburări nutriționale la acest nivel. Redoarea articulară apare în momentul în care cartilajul este înlocuit de țesut fibros ce poate ajunge pană la nivelul osului. Fără intervenți specialistului redoarea articulară se transformă în anchiloză, fenomen în care apare sudarea extremitaților osoase prin punți fibroase. În acest
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
de imobilizare. Această reacție apare datorită atrofiei sinoviale ce se însoțeste de tulburări nutriționale la acest nivel. Redoarea articulară apare în momentul în care cartilajul este înlocuit de țesut fibros ce poate ajunge pană la nivelul osului. Fără intervenți specialistului redoarea articulară se transformă în anchiloză, fenomen în care apare sudarea extremitaților osoase prin punți fibroase. În acest moment forțarea articulației se însoțeste de smulgeri ale unor fragmente cartilaginoase. (M.Saragea) Programul recuperator trebuie început rapid, înainte să apară cele mai
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
oboseală inexplicabilă ce durează de minim 6 luni la care se adăugă minim patru din simptomele de mai sus, și atunci când se exclud alte stări morbide. Cu o frecvență mai mică de 50% pot apărea tulburări de ritm cardiac, bradipnee, redoare articulară matinală, dureri toracice [4]. Alți autori au raportat și dificultate în menținerea poziției ortostatice, vertij, dureri ale articulației temporomandibulare, pierdere sau câștig ponderal [5, 6]. Oboseala din cadrul acestui sindrom este severă, invalidantă, agravată de activitatea mentală sau fizică, nu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
hipocalcemie. Cauzele hipercalcemiei pot fi hipersecreția de parathormon, aportul excesiv de calciu, vitamina D, sau tumori maligne cu afectare osoasă. Hipercalcemia poate avea variate manifestări clinice, ce țin de aparatul digestiv (dureri abdominale difuze, constipație) sau lanțul neuro- mio-artrokinetic (fracturi spontane, redori articulare determinate de calcificări aberante la nivelul manșonului capsulo-ligamentar) [23]. Una din consecințele hipercalcemiei este calcificarea plăcilor ateromatoase. Hiperfosfatemia poate fi consecința afecțiunilor renale, leucemiilor, hipertiroidiei, hipersecreției de hormon somatotrop, insuficientei suprarenaliene, hipoinsulinismului, acidozei metabolice (și mai ales acidozei lactice
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
contractura spastică dureroasă a mușchiului sterno- cleidomastoidian. În cadrul sindromului algic lombar durerea poate fi localizată (lumbago) sau poate iradia de-a lungul sciaticului (lombosciatică). Tabloul clinic poate fi variat: dureri lombare spontane sau provocate prin mobilizare în caz de lumbago, redoare a coloanei lombare și rectitudine, iar în lombosciatică dureri, pareze sau paralizii în teritoriile inervate de sciatic, diminuarea reflexului achilian. Osteoartroza vertebrală poate favoriza spondilolistezisul, herniile de disc, deformările coloanei, compresia rădăcinilor sau trunchiurilor nervoase. Consecințele sunt diferite afecțiuni neurologice
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
manifestările clinice sunt bursitele. Acestea pot fi provocate de suprasolicitarea articulațiilor, presiuni locale îndelungate sau traumatisme bruște, infecții, și, în fine, senescența. Bursitele evoluează cu dureri, senzație de tensiune, prezenta semnelor inflamatori la nivelul articulației afectate și în zonele învecinate, redoare matinală, simtomatologie care se agravează odată cu activitatea fizică. O altă ipostază fiziopatologică în care apar dureri cronice musculoscheletale este fibromialgia. Fibromialgia este denumită și sindromul sensibilității centrale, deoarece mecanismul producerii este o anomalie în procesarea durerii. Această sensibilitate crescută la
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
diferențiază fibromialgia de sindromul oboselii cronice. Pe lângă o predispoziție genetică, la apariția fibromialgiei contribuie diferite afecțiuni ale sistemului nervos central și mai ales stresul. Manifestările clinice sunt polimorfe, cu accent pe sistemul musculoscheletal: dureri musculare, în tendoane și ligamente, parestezii, redoare matinală, puncte sensibile localizate, oboseală cronică și tulburări de somn, migrene, depresie, sindrom Raynaud, colon iritabil [59]. Durerile musculoscheletale pot avea drept cauză inflamațiile articulare din cadrul afecțiunilor reumatice. În funcție de mecanismul producerii, durerile reumatice se pot clasifica în dureri prin exces
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]