697 matches
-
organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat, și atunci, unele celule capătă o independență față de organism dar și Între ele, recăpătând potențialul redox scăzut, reducător, deși, din punct de vedere genetic, deci al caracterelor lor, sunt identice: acesta e cancerul. Și asta e o dovadă că creșterea potențialului redox este consecința unirii celulelor și nu a unor modificări genetice ale acestora. Alteori, revenirea la un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoie de așa ceva, pentru că sunt Înzestrați cu o creștere continuă și independentă față de pseudorădăcina inițială. Putându-se aproviziona cu apă din atmosferă, ei abandonează părțile vechi ale lor, trăind În continuare, să spunem așa, prin vârf. În acest mod, mediul reducător rezultat prin viețuirea lor nu-i poate inhiba el, mediul, rămânând mereu În urmă, În materialul abandonat. Cu alte cuvinte, mușchii pot trăi à la longue chiar fără o biocenoză. Și astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deșeurile mineralizate ajung substrat nutritiv pentru plante, devenind În același timp compatibile cu mediul; dacă mai rămâne ceva neabsorbit de rădăcini. E vorba deci de două procese, o oxidare mai slabă și o reducere mai puternică, În final rezultând ceva reducător, deci mai curat, decât deșeurile umane de la Început. Pentru mica noastră instalație, se trage o concluzie: nevoia de două, hai să le spunem pretențios, reactoare, ce urmează unei camere de toaletă cu tot dichisul, inclusiv apa curentă. Tot ceea ce iese
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stare entropizată, intră obligatoriu În echilibru cu mediul; nu poate exista o apă cu entropie scăzută, dacă vreți reducătoare, În contact cu un mediu oxidant, ca acela obișnuit sau invers. Paranteză: ceea ce spuneam mai demult, anume că Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr’un motiv oarecare stagnantă se va entropiza sau, În alte cuvinte, oxida. Biocenoza ce-o locuiește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru reparații ori dezvoltare. Iar aceste substanțe sunt aminoacizii, acizii grași și zaharurile. Toate sunt substanțe reducătoare, iar după cum am arătat altă dată, ele eliberează energia prin oxidare. Evident, ele sunt reformate, prin reducere, În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În care Euglena a apărut. Lichenii, mai recenți, acumulează lichenina, un polimer mai avansat, mai aproape de neutru, ce prefigurează deja amidonul, neutru, caracteristic plantelor superioare, obligate la un echilibru cu un mediu devenit Între timp oxidant. Evident, odată cu evoluția spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la alta. Iar dacă altă plantă are afinitate pentru acest potential redox va putea prinde rădăcini; dacă nu, era mai bine ca sămânța sau rădăcina să nui fi ajuns În acel loc. Potențialul redox indus În sol e Întotdeauna mai reducător decât valoarea optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât o altă plantă, chiar din aceeași specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se bat, mai câștigă și alții Nu doresc În nici un caz să las a Înțelege că plantele ar fi o categorie favorizată care, posedând o armă secretă, anume una chimică, ar domina lumea. Chiar dacă sinteza acelor substanțe alelopatice, cu caracter reducător, secretul armei, necesită energie și doar planta are acces direct la ea. De fapt, plantele nu trăiesc singure, ci Își Împlântă rădăcinile nu Într’un material inert cum poate pare solul, ci Într’unul unde “fierbe” Viața. Lăsând deoparte organismele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
medii tot mai oxidate, primii care vor adormi, ca deveniți incompatibili, vor fi arborii, apoi arbuștii și abia la urmă micile ierboase. Iar această eșalonare se va face mai rapid, pentru că toată vara plantele vor fi creat un sol puternic reducător; asta devine o incompatibilitate pentru ele, dar e benefică pentru heterotrofele solului care au astfel energie și de lucru toată iarna. Dar, voi detalia la timpul potrivit. După cum se vede fie doar din această discuție, relațiile ce se stabilesc Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
utile discuției de față. Lăsând deoparte deocamdată aspectul informațional pe care-l integrează entropia, putem discuta un aspect chimic și unul fizic/mecanic. Astfel, din punct de vedere chimic, se poate stabili o paralelă Între ordine, negentropie adică, și caracterul reducător al mediului, dar și Între dezordine, adică entropie, și caracterul oxidant al mediului. Tot așa, negentropia presupune polarizarea, adică existența concomitentă a unor antiteze: munte−vale, plus−minus, deci o forță motoare, iar entropia e caracterizată de lipsa antitezelor, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În sensul de stare din momentul unui salt calitativ În cadrul unei evoluții globale, fără Început și sfârșit. Cum ar fi Marea explozie sau, mai aproape de noi, formarea Terrei. Ei bine, starea inițială a planetei a fost negentropică. Adică, un mediu reducător, fără fir de oxigen În atmosferă și un relief cumplit de accidentat. Elementele filosofice erau separate, creând antiteze: Apa, Aerul, Focul - adică magma - și Pământul - pe atunci stânca - stăpâneau zone bine diferențiate ale planetei. Dar Viața, nonbiologică Încă, a planetei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
macul are nevoie de soluri destul de reducătoare, comune pe vremuri dar cam greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că e greșit a considera macul drept o buruiană În lanul de grâu. De fapt e vorba de o subtilă simbioză. Nu e cazul cu alte plante dicotiledonate, ce invadează lanul de grâu, profitând de satisfacerea aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de cazuri, reducerea solului devine și mai avansată, ca și inhibiția indusă grâului. Se vede că șesul are frumusețile lui, deloc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Om care poate fi, cu oarecare aproximație, considerat În două subspecii: femeie și bărbat. Evident, putem vorbi și de relații ecologice la acest nivel; să le vedem pe fiecare. Femeia are un caracter redox al țesuturilor sale oxidant, iar bărbatul reducător. Întreținerea acestei diferențe cere bărbatului mai multă energie, deci hrană. Biocâmpul femeii e predominant oxidativ, Yin adică, iar cel al bărbatului reductiv, adică Yang, ceea ce arată o negentropie internă mai mare la bărbat. Dar, cum mediul tinde inexorabil spre entropizare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii, precum și de compoziția mediului de cultură. Astfel, celulele tinere de Saccharomyces cerevisiae din culturile aflate în faza exponențială de creștere, sunt rapid convertite în protoplaști
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
scade în perioadă de la stânga la dreapta. Potențialul redox se notează cu ε0, între caracterul oxido-reducător al elementului chimic și caracterul lui există o strânsă legătură: I cu cât electronegativitatea unui element este mai mică, cu atât elementul este mai reducător (Cs, Fr) și cu cât electronegativitatea este mai mare cu atât el este mai oxidant (F, O). creste cr es te creste creste 36 Între cele două elemente limită (F și Cs) se înscriu celelalte elemente din sistemul periodic al
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
redox pot fi considerate ca existența a două procese sau semireacții: Un proces în care un participant la reacție cedează electroni, reacție ce decurge cu creșterea stării de oxidare a elementului donor; reacția se numește reacția de oxidare , iar elementul reducător. M Mn+ + ne red1 ox1 + ne Un proces în care al doilea participant la reacție acceptă electroni, reacție ce decurge cu micșorarea stării de oxidare a elementului acceptor; reacția se numește reacție de reducere, iar elementul oxidant. X + ne Xn
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
reducere, iar elementul oxidant. X + ne Xn ox2 + ne red 2 Procesul redox reprezintă suma celor două procese , unul de oxidare ce constă în cedare de electroni, și altul de reducere ce constă în acceptare de electroni. Asocierea dintre un reducător și forma sa oxidantă constituie un cuplu redox notat ox/red. Un proces redox poate fi redat prin ecuația: a red1 + b ox2 c ox1 + d red2 unde a, b , c, d reprezintă coeficienții reacției chimice. Reacțiile redox decurg cu
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
c ox1 + d red2 unde a, b , c, d reprezintă coeficienții reacției chimice. Reacțiile redox decurg cu electro neutralitate, nu există exces sau deficit de electroni, numărul de electroni acceptați de oxidant este egal cu numărul de electroni cedați de reducător. Stabilitatea oxidantului și reducătorului într-un proces redox se poate face cunoscând numărul de oxidare a acestor substanțe. Numărul de oxidare (stare de oxidare, treaptă de oxidare) reprezintă numărul de sarcini reale (în cazul ionilor din compușii ionici) sau formale
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
unde a, b , c, d reprezintă coeficienții reacției chimice. Reacțiile redox decurg cu electro neutralitate, nu există exces sau deficit de electroni, numărul de electroni acceptați de oxidant este egal cu numărul de electroni cedați de reducător. Stabilitatea oxidantului și reducătorului într-un proces redox se poate face cunoscând numărul de oxidare a acestor substanțe. Numărul de oxidare (stare de oxidare, treaptă de oxidare) reprezintă numărul de sarcini reale (în cazul ionilor din compușii ionici) sau formale (în cazul elementelor din
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]