1,248 matches
-
un dramatic deficit. Logică, morală, gust, cultură a democrației! Totul stătea sub semnul întrebării. Desigur, considerat în lumina operei întregi, Ralea nu era cel mai îndrituit să dea soluții. Se va vedea că silogismul l-a dus, în timp, la reducții aberante, surprinzătoare la un om inteligent, iar morala nu era partea lui forte. Ceea ce interesează totuși în pasajul amintit e formularea polemică, la limită, a nevoii de limpeziri în societatea românească de atunci, societate pusă în situația de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deja speculații multiple, iar Fukuyama însuși admite că s-ar putea instala în lume un "plictis postistoric", care să provoace finalmente la existență, reactiv, o nouă istoricitate, un alt ciclu de "evenimente". Schema hegeliană, simplificatoare, este evidentă și urmările acestei reducții de tip raționalist au fost deja sesizate de comentatori 7. Ca istoric, sunt ispitit să mă întreb dacă universalizarea unui sistem, fie acesta și cu tentă precumpănitor economică, e un fenomen ce rămâne în fața istoriei. Nu se confundă cumva istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
modalitate de a se raporta la moarte prin chiar intermediul ființei care este. Personajul lui Blecher stabilește o relație existențială cu posibilitatea de a muri, are certitudinea morții, dar gravitatea ei este atenuată de amânare. În cele din urmă, prin ,,reducție fenomenologică", prin punerea în paranteze a tot ceea ce este nesemnificativ (aici se poate observa influența lui Husserl), naratorul-personaj din operele lui Blecher învață arta de a muri. Drama personajului este dată de faptul că acesta conștientizează finitudinea universului său. În
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
structural"98. Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât autentică. Orice reducție la esențial, la semnificația ultimă devine autentică. Jean-Paul Sartre face și el referiri la autenticitate, pe care o interpretează în același sens al adevărului esențial sau limită: ,, Autenticitatea raport adevărat cu alții, cu sine însuși, cu moartea"99 iar Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vid, e ilustrată în minunatul pasaj în care Aristotel e confruntat cu "A bi bi și A bo bo", care e, fără îndoială, în materie de autenticitate, documentul cel mai direct și revelant al literaturii românești contemporane. Sub influența fenomenologiei, reducția la esențial apare și la Camil Petrescu, grație acestei metode se intuiește ,,substanța", sensurile ei, complexul său de semnificații, izolate și esențializate, una câte una. De altfel, Camil Petrescu afirmase că acesta reprezintă un stadiu în care, autenticitatea fiind "prevăzută
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de mers. Romanul Srigătul de Laurent Graff, inspirat de celebra pictură a lui Edvard Munch, prezintă o astfel de lume în care personajele aflate sub influența tabloului decupează din realitate numai evenimentele insuportabile, dureroase. Avem în termenii lui Husserl ,,o reducție fenomenologică", dar inversată. Personajele lui Blecher, sub tirania identității date, ,,pun între paranteze", nu tot ceea ce este rău, ci ceea ce este bun. Salvarea lui Blecher, ca și în cazul lui Munch care va ține Jurnalul unui poet nebun, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dezbaterea de idei, vor irumpe cîndva cu o forță și sub o formă cu atît mai iraționale cu cît sunt mai îndelung și mai intens marginalizate. Dezbaterea asupra mijloacelor nu se poate substitui mult timp celei asupra scopurilor, printr-o reducție tehnocratică a tuturor fenomenelor de raționalitate la cel economico-utilitarist. Problema este, în opinia noastră, de a redefini ancorajul cultural al dezvoltării eco-nomice, căci această dominație a culturii obiective prezintă ceea ce am putea numi un "defect de suflet". Tradiția noastră culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ipoteze i se atașează îndeobște cea subiacentă a egoismului universal. În principiu, nimic nu interzice individualismului metodologic să evoce interese altruiste, de prestigiu sau de putere, dar o asemenea evocare îl deschide către dimensiunea socială a acțiunii sale, ceea ce înlătură reducția apriorică la combaterea egoismelor individuale. 3. O altă dificultate ține de ideea de calcul rațional. În ce măsură subiecții calculează realmente și în cunoștință de cauză, și în ce măsură diferitele calcule presupuse sunt reductibile unele la altele. Care este unitatea de mă-sură
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și anchilozant al tatălui. Dromomania, fuga copilului de acasă, asemănătoare în multe privințe cu "dezertarea" fraților Achim, Nilă și Paraschiv Moromete este o rezultantă a tensiunilor dintre tată și fiu, concretizate în inconștient prin dezavuarea patului procustian, mai concret a reducției specifice mitului. O explicație pur științifică a fenomenului are la bază conceptul des uzitat al refulării, definit de Jung ca "... un proces care se inițiază în copilăria timpurie sub presiunea morală a mediului și care persistă de-a lungul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
are la bază conceptul des uzitat al refulării, definit de Jung ca "... un proces care se inițiază în copilăria timpurie sub presiunea morală a mediului și care persistă de-a lungul întregii vieți."287. În acest vast context al reprimării reducției coextensive mitului lui Procust, un psihanalist fervent ar fi tentat să vorbească de complexul freudian al castrării la Eminescu și la frații săi. Exceptându-l pe Matei, cel mai longeviv, nici unul nu a avut vreo tentativă de a se căsători
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a luat-o cu sine pe Veronica, pentru a-și întemeia un cămin? De ce poetul nu a fost măcar o dată tentat să-și cumpere o casă numai a lui? Abandonând aceste simple supoziții, dorim să verificăm în ce măsură contextul procustian al reducției se reflectă în opera sa. Atât în proză, cât și în poezie se remarcă absența figurii tatălui biologic. Suntem la antipodul creației lui Camil Petrescu, în contextul căreia am demonstrat necesitatea reabilitării paterne. Printr-un fenomen de transfer, inconștientul personal
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nemargini de gândire. //"), a Demiurgului din Luceafărul și nu numai. "Vocile lirice" decelate de N. Manolescu în prodigioasa-i interpretare se verifică și psihanalitic. Nu doar Demiurgos, ci și celelalte trei personaje din poem sunt personae ale lui Eminescu. Refuzul reducției, a limitării din mitul lui Procust generează un pol opus în operă: setea de absolut, nostalgia infinitului, spațiul cosmic fabulos în care deopotrivă Poetul (în Scrisoarea I) ca și cuplul Demiurgos Hyperion se simt în plenitudinea lor sufletească și spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
limita normalității". Este cât se poate de adevărat că "eul" lui Acosmei, cadavrul viu ce își contabilizează angoasa într-o sumă de gesturi golite de sens, amintește de protagoniștii romanelor lui Meyerinck sau Kafka. Dar nu cred că vinovată de reducția sa la elementaritate, de împingerea lui la limita normalității este presiunea lumii exterioare. Am văzut felul în care, pe nesimțite, cititorul alunecă într-un teritoriu alienant, straniu, în care nu mai funcționează nicio semnificație valabilă în ordinea logicii firești, a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
teacă" Larissa; a se vedea și Asfințit, Zile, Cameră tapetată cu pași, Portret al artistului la bătrânețe). Privite, acum, prin lentila aburită a acestei oboseli care își asociază, firesc, lentoarea mișcărilor, apatia, plictisul, iar la un alt nivel, chiar și reducția motorului po(i)etic, spațiile daniloviene își pierd, inevitabil, ceva din strălucirea de odinioară. Câștigă însă categoric în angajarea pur existențială. Departe de a-și fi dat întreaga măsură a calității estetice în primele două decenii de la debut, lirica lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
del notturno / occulto sonno del maggior pianeta? (Ad Angelo Mai). 383 La vită che passa nel sistema chiuso, nel quale și include omogeneizzandosi agli altri elemenți, Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 52. Închiderea universului înconjurător în limitele eului prin reducție reprezintă o constantă a tehnicii primului Quasimodo. Trezirea, întoarcerea la țărmul realității, cum o numește Macrì (p. 53), ieșirea din visare, este recurenta în versurile postbelice (începând cu volumul Zi după zi din 1946); tot atunci Quasimodo pierde din vedere
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morală și exigență religioasă, dar și sublimare artistică privilegiată, pentru a avea forță formativă, solicită În prealabil „moartea acelor reprezentări de roluri sociale și de tipuri de relații (societate ierarhică fondată pe bunăvoința stăpânului, identificarea tatălui cu stăpânul, cu suveranul, reducția rolului bărbatului la singurul rol de părinte astfel Înțeles, statut minor pentru femeie sau copii...*Ă al căror viciu fundamental este de a se considera ca scopuri În sine.” Iubirea nu poate deveni lege și centru a acestei noi modalități
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
rezistenței sunt căutate în propria structură, iar masca sfinxului distanțat ironic în superioritate ascunde o inimă care a fost întotdeauna pentru el "slăbiciunea spiritului"" (p. 41); "Eminescu intuiește cauza rupturii între personalitatea scriitorului patruzecioptist și epocă. Altfel spus, printr-o reducție fenomenologică, Eminescu ajunge la esența spiritului predecesorului și a psihologiei sale de inadaptat superior. Drama psihologică a personajului heliadesc se rezolvă printr-un proces de dizolvare a eului într-un model mai înalt, până la pierderea identității reale" (p. 61); Dubla
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de a se identifica variantei sale marxizante, ideologice, materialismul lui Benjamin presupune, după cum rezumă Palmier pe urmele lui Adorno, o coborâre a privirii spre „textura“ lucrului, spre detaliu și, în ultimă instanță, spre suprafața „opacă“ a lucrului: salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumii sub semnul unei voințe politice menite să asigure o echitabilă împărțire a beneficiilor pentru fiecare componentă socială sau etnică. Figurile miniaturizate ale judecătorilor se află și ele în acest empireu îndepărtat, artificial, abstractizat. Dacă zona superioară este minimalizată prin reducția proporțiilor, în schimb cea inferioară este hiperbolizată printr-o supraexpunere la care se adaugă forța de atracție pe care o exercită monstruosul. Dacă zona superioară indică o imobilitate convențională a textului legii, în schimb, planul inferior este cum nu se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ayala le răspunde că modul în care s-ar putea produce o asemenea înlocuire nu poate fi întrezărit în stadiul actual al cercetării. Pe de altă parte, „este lipsit de sens din punct de vedere empiric să ne întrebăm dacă reducția va deveni posibilă într-o perioadă ulterioară de timp, deoarece întrebarea poate să primească doar un răspuns dogmatic sau în termeni de preconcepții metafizice.“ Multe explicații biologice sunt explicații ale adaptărilor care asigură supraviețuirea și reproducerea organismelor. Explicații de acest
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
structurile și comportamentele ființelor vii este foarte importantă cunoașterea elementelor lor componente, și cu totul altceva este să se afirme că această cercetare analitică ar putea oferi o explicare completă a sistemelor complexe. Este, crede Mayr, diferența dintre analiză și reducție. Nici unul din principiile explicative ale biologiei evoluției nu poate fi redus la legități ale fizicii și chimiei. Mai mult, explicația ultimă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor va fi întotdeauna o explicație evoluționistă. Dacă punctul de vedere al evoluției este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
neutră s-ar dovedi deșartă, căci aceasta ar avea inconvenientul de a estompa trăsăturile distinctive cele mai remarcabile, în ce au ele mai bun sau mai rău, ale istoriei și culturii europene. Tot ceea ce simplifică Europa prin idealizare, abstractizare sau reducție o mutilează. Europa este un Complex (complexus: ceea ce este țesut laolaltă), a cărui caracteristică este că adună fără să confunde cele mai mari diversități și că asociază contrariile în mod inseparabil. Iată de ce avem nevoie nu numai de o îndreptățită
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
punct un atac frontal împotriva valorilor și normelor tradiționale, cum se întâmplă în schimb la Nietzsche. Nu adoptă așadar poziția demolatorului, ci pune mai degrabă în scenă o descriere care evidențiază procesele de deteriorare, pierdere și epuizare, denumite de el "reducție" și "dispariție" (Schwund), arătând cum acestea corodează orice substanță psihică, spirituală, estetică și religioasă, dar și modul în care accelerează apropierea de limita nihilismului. Important este să înțelegem unde se află linia, unde și când se petrece traversarea acesteia, cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
parte din chiar realitatea în care trăim. Singurul efort posibil la care gândul poate ținti este cel de a produce o accelerare a nihilismului. La Jünger acest lucru se întâmplă prin intermediul acelei descrieri caracteristice a epuizării, a dispariției și a reducției provocate de nihilism care, punându-ne în fața ochilor trăsăturile decisive, contribuie la producerea acesteia. La Heidegger, aceasta se întâmplă dimpotrivă prin intermediul criticii sale lipsite de iluzii a valorilor un motiv pe care îl dezvoltă în mai multe rânduri pe baza
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de iarnă sau de vară etc. Pasaje descriptive pe care exercițiile școlare de compunere le-au luat, la începutul secolului al XX-lea, drept model. Pentru a introduce o secvență descriptivă într-o povestire, este necesar să recurgem la o reducție a statutului de "pasaj", evitând orice fel de încetinire sau întrerupere de acțiune: Reușita depinde nu doar de bogăția stilului sau de aerul de prospețime pe care-l aduce, sau de dispunerea în tablou; dar și de proporțiile legate de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]