403 matches
-
le disociază. Ea proiectează o concepție tehnică a celei dintîi asupra unei concepții manipulatoare a celei de-a doua. Cu alte cuvinte, este o concepție tehnocratică asupra problemei comunicării politice, în principal abilitată să gestioneze o imagine. În această logică reducționistă, unii merg pînă la asimilarea comunicării și marketingului politic și pînă la a considera noua comunicare politică drept produsul a trei tehnici: televiziunea, sondajele și publicitatea. Ceea ce e, probabil, adevărat în această simplificare este faptul că, în calitate de obiect al discursului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
zilele imediat următoare. O analiză tematică a acestor inscripții este în măsură să clarifice măcar parțial sensul manifestațiilor din 21-22 decembrie. Predominarea cantitativă a lozincilor anti-Ceaușescu poate induce la un prim examen opinia după care revolta spontană ar corespunde variantei reducționiste promovate ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie asociat cu soția. Varietatea extremă a expresiei acestei ostilități, de la simplul "Jos Ceaușescu" la bancuri și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Zanc, 1999, p. 57). Așadar, sănătatea poate fi definită la interfața dintre științele sociale și cele biologice, întâlnire promițătoare, dar încă neinstituționalizată. Plecând de la afirmația că omul este un animal social, M. Dogan și R. Pahre (1993) afirmă că „biologii reducționiști care ignoră adjectivul au o vedere limitată, la fel ca aceea a colegilor lor, specialiști în științele sociale, care uită substantivul. Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a serii). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc - care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică” - fac din violența din programele de televiziune „un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabil, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația dominantă a scenelor de violență din programele de televiziune din țara noastră, îndeosebi din ficțiuni și desene animate. ● O altă concluzie importantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
bazate pe numărul oamenilor, în stabilirea acestor criterii 403. Cînd analizează ideile unor mari filozofi ai lumii -Platon, Aristotel, Descartes sau Leibniz−, Noica realizează de obicei evaluări ale virtuților limbii și ale teoriilor despre limbă, construind o metafilozofie în spiritul reducționist al epocii sale, ceea ce nu oglindește însă integralitatea ideatică din opera filozofilor respectivi. S-ar părea că demersul gînditorului român are la bază un șir de raționamente de tipul: filozofia este trăire, iar trăirea se exprimă prin limbă (sau, chiar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest sens, unele cu un înalt grad de iraționalitate, dar rezultatele nu pot fi acceptate ca adevărată literatură sau ca adevărată artă decît tot de spiritele iraționale. Ca atare, discuția purtată astfel are mai mult o valoare teoretică, fiindcă este reducționistă. Ea nu ține cont, de exemplu, de receptor, care poate găsi sau nu valoarea literară indiferent de intențiile autorului unui text. 352 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. IX, p. 305 și 322. 353 Astfel se explică de ce Eminescu este un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
liberal privind pacea democratică la nivelul sistemului prin crearea de legături cu intuițiile constructiviste. Literatura despre pacea democratică a apărut ca o reacție directă la succesul neorealismului de a dezvolta analize la nivel sistemic asupra politicii internaționale. Ea era vădit reducționistă, în sensul că punea accent pe importanța nivelului intern ca determinant cauzal al comportamentului statului. Totuși, oarecum paradoxal, în prezent atât susținătorii, cât și oponenții păcii democratice acceptă termenii de bază în care are loc dezbaterea. În esență, dezbaterea dintre
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului internațional. Aceste abordări par a se baza pe asumpția că statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale, astfel "închizând într-o cutie neagră" trăsăturile interne ale statelor (Baldwin, 1993). În aceeași perioadă, liberalismului îi era atribuită o perspectivă reducționistă. Așadar, a existat tendința de a considera neorealismul și instituționalismul mai compatibile unul cu celălalt decât cu abordarea liberală, în virtutea orientării lor sistemice. Capitolul teoretic contestă consensul existent referitor la relația dintre cele trei abordări, afirmând că acest consens s-
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de putere sunt pedepsite sau eliminate din rândul actorilor semnificativi. Potrivit acestei descrieri, procesele competitive socializează unitățile în sensul adoptării unei identități egoiste, iar apoi asigură reproducerea ei în timp. A doua etapă a argumentului este reinterpretarea descrierii convenționale și reducționiste a teoriei liberale prin prisma intuițiilor constructiviste asupra socializării. Apariția unei școli constructiviste în anii 1990 a facilitat procesul de creare a unei legături între pacea democratică și analiza la nivel sistemic. Reinterpretarea neorealismului și a liberalismului în această manieră
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
modelând astfel procesul politic din sistem. Structura face posibilă însăși conceptualizarea sistemului, este un concept la nivel de sistem. În definirea ei nu trebuie incluse elemente care țin de atributele sau interacțiunile unităților, pentru că astfel s-ar comite exact eroarea reducționistă, pe care Waltz le-o atribuie celor care încearcă să explice funcționarea sistemului pornind de la cercetarea unităților. Structura sistemului este definită prin aranjamentul părților sale și prin principiul acelui aranjament (este instituită prin abstragere din realitate), iar nu prin enumerarea
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
manipulator al unui cercetător mânat de resentimente pentru aventurile instituționale și reușitele personale ale discipolilor lui Noica după căderea comunismului (asta așa, dacă ar fi să aplicăm și asupra celui în cauză discutabila grilă psihanalitică prin care el însuși citește reducționist o viață a unui intelectual încercat de istorie). Nu de alta, dar ar fi păcat ca un personaj atât de savuros și complex să rămână, pentru cei tineri de astăzi și de mâine, doar o caricatură discutabilă, doar un clișeu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) și alta deconstrucționistă (interesată mai curând de construirea textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural și ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale și de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
procesul lui Bujor Nedelcovici, al cărui talent, acuitate spirituală, viziune socială și politică, independență morală au, fără îndoială, toată adeziunea noastră. Punem în discuție (în mod utopic !) doar o anumită viziune utopică și literară, cam prea speriată, în mod fatal reducționistă și mecanică. Mai ales când privim harta morală a lumii, unde tragicul și grotescul, bufoneria atroce și arbitrarul imposibil se întâlnesc, ici și colo, într-o realitate sumbră și ireală. (1985, 1990) 8. Aventura limbajului Este absolut sigur: cel mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu e emergență nu e viață. Pentru mine, cel mai simplu exemplu de emergență e de a amesteca sodiu și clor și de a obține clorura de sodiu. B.C. Noțiunea de emergență se dezvoltă ca reacție la anumite concepții prea reducționiste? J.S. Problema reducționistă vine din faptul că, atunci cînd analizăm ceva, rupem niște le-gături pe care uităm să le punem la loc atunci cînd refacem sinteza. Cu alte cuvinte, uităm că legăturile sînt la fel de importante ca elementele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu e viață. Pentru mine, cel mai simplu exemplu de emergență e de a amesteca sodiu și clor și de a obține clorura de sodiu. B.C. Noțiunea de emergență se dezvoltă ca reacție la anumite concepții prea reducționiste? J.S. Problema reducționistă vine din faptul că, atunci cînd analizăm ceva, rupem niște le-gături pe care uităm să le punem la loc atunci cînd refacem sinteza. Cu alte cuvinte, uităm că legăturile sînt la fel de importante ca elementele pe care le-am separat. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
am separat. Le facem să dispară și nimeni nu mai ține cont de ele. B.C. Cercetătorii din domeniul vieții ar-tificiale și al realității virtuale folosesc aceste ar-gumente pentru a-i critica pe biologi, spre exemplu, pe care îi găsesc prea reducționiști pentru că folosesc o metodă analitică neadecvată și pentru că nu știu să abordeze problemele de manieră globală. Dar nu înseamnă, oare, asta subestimarea muncii biologilor pentru a se pune ei înșiși în va-loare? În toate domeniile există întotdeauna mai multe niveluri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din domeniul biologiei sau al bioinformaticii. În 1969, fuseseră emise critici severe ca reacție la aspectele mecaniciste prezentate de unii ciberneticieni și, la simpozionul Alpach, organizat de Arthur Koestler pe tema Dincolo de reducționism, numeroase obiecții au denunțat știința mecanicistă și reducționistă, concepția despre creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în valoare știința generală a sistemelor; gîndirea sistemică era reprezentată aici, printre alții, de Ludwig von Bertalanffy, iar tema auto-organizării era dezvoltată și folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o dublă fecunditate: aceea a unei înnoiri metodologice (recurgînd la noțiunile de "structuri finalizate", de "niveluri de organizare", de "bucle retroactive", spre exemplu) și cea a refuzului împărțirii în fenomene biologice și fenomene sociologice (nu pentru a ceda vechilor tentații reducționiste, ci pentru a introduce continuitatea într-un loc unde a existat prea multă discontinuitate...)". Jack Baillet prezenta după aceea proiectul Grupului celor Zece de a lega știința și politica, introducînd metoda experimentală, dar și exercițiul bănuielii și "conștientizarea multiplelor determinisme
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tu-uri nu-l atrage pe Lévinas, pentru că această stare fuzională abolește distanța ireductibilă în viziunea sa -, aceea a ileității. A rezuma sistemul relațional uman, în toate nuanțele sale, la ecuația Eu-Tu, i se pare lui Lévinas schematică și reducționistă, căci exclude terțul, fără de care nu poate exista un "altul al celuilalt", nici dreptate, nici ordine socială, nici umanitate. În primatul Celuilalt rezidă esența filosofiei lévinasiene, al cărei cuvînt-cheie este asimetria. Eul se îndoaie și se supune pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
valoriza în raport eu evenimentele. Ca o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
îi atacă pe realiștii din tradiția sociologiei istorice. O soartă asemănătoare este rezervată și teoretizărilor inductive, pe care el pare să le definească drept o cunoaștere derivată din generalizări empirice. Waltz ridiculizează explicațiile bazate pe stat, pe care le consideră reducționiste sau, într-un mod mai degrabă idiosincratic, behavioraliste. Prin opoziție, se poate conchide de aici că el propune deductivismul, falsifi-caționismul sau explicații care să meargă dinspre exterior înspre interior, sistemice. Ceea ce este și nu este adevărat: așa cum va arăta această
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și distribuția particulară a puterii la nivelul ei, este de așteptat ca statele care au o putere comparabilă și se află într-o poziție asemănătoare să se comporte la fel, indiferent de motivațiile și tradițiile lor sau de alte atribute reducționiste. În al doilea rînd, comportamentul unui stat este o variabilă care intervine în explicarea inevitabilei formări a balanțelor de putere, ca rezultat al acțiunii lor. Altfel spus: dată fiind distribuția puterii la momentul t1, statele reacționează într-un anumit mod
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fost percepute de către unități. Unitățile trebuie să cunoască nivelul diferitelor puteri, dacă intenționează să ducă o politică de echilibrare a puterii. Trebuie să existe o altă bază pentru afirmația auto-contradictorie a lui Waltz că teoria sa este diferită de teoriile reducționiste, deși se bazează pe asumpții similare. Se pare că el pierde adesea din vedere distincția dintre cauze materiale și cauze non-materiale, pe de o parte, și pe cea dintre nivelul sistemic și nivelul unităților, pe de altă parte. În viziunea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]