402 matches
-
regimul politic, singurul, indicat pentru utilizarea lui n-ar fi fost altul decît fascismul sau orice altă formă de organizare politică sprijinită pe rasism. Numai că eugenismul, sugerează Viorella Manolache, poate fi resemnificat și, prin aceasta, despovărat de încărcătura deformatoare, reducționistă, ajungînd să-și revendice o "filosofie socio-culturală a identității așezată pe conceptele moderne de purificare și regenerare, atît a corpului individual cît și a corpului social, al comunității naționale". Istoria eugeniei face ca, azi, aceasta să își recupereze semnificațiile sale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
emblemă" a sa. Astfel, numind-o pe Selena "Madona mexicană", lectură inadecvată, simplistă, deși, "poate, corectă, din punct de vedere vizual"52, Selena alegând să poarte pe scenă costume strălucitoare și bustiere, media anglofonă îi asociază, în baza acestei lecturi reducționiste a (actului artistic al) Selenei, imaginile "rezervate Madonei"53: ale promiscuității, oportunismului și lipsei de respect. Acest portret, însă, subliniază autorii, stă în vădită opoziție cu cel prin care și-o aproprie cei din cultura sa, care îi asociază valori
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
procesul lui Bujor Nedelcovici, al cărui talent, acuitate spirituală, viziune socială și politică, independență morală au, fără îndoială, toată adeziunea noastră. Punem în discuție (în mod utopic !) doar o anumită viziune utopică și literară, cam prea speriată, în mod fatal reducționistă și mecanică. Mai ales când privim harta morală a lumii, unde tragicul și grotescul, bufoneria atroce și arbitrarul imposibil se întâlnesc, ici și colo, într-o realitate sumbră și ireală. (1985, 1990) 8. Aventura limbajului Este absolut sigur: cel mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
seculară dintre Asia și Europa”. Dimpotrivă, unul dintre exponenții slavofilismului, N. Danielewski, afirma tranșant ca „chestiunea Orientului nu e lupta dintre Asia și Europa, ci doar cea a lumii germano-romane și catolice cu lumea greco-slavă și ortodoxă”. Dincolo de aceste afirmații reducționiste, așa cum aprecia Gh. Cliveti, „problema orientală nu a constituit cauza, ci terenul ales de Rusia pentru disputa cu „forțele europene”, în vederea realizării obiectivului fundamental al politicii sale: hegemonia asupra Europei. Alți istorici, de la J. Ancel la A. Oțetea, definesc chestiunea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
devenit suport pentru multe idei ce țintesc depășirea paradigmei clasice de gândire. În acest sens, ea este asociată cu nașterea unei noi paradigme culturale, "holist-complementariste", menită să înlocuiască "patternul filosofic cartezian-kantian-analitic produs de revoluția științifică copernicano-newtoniană", de factură analitică, pozitivistă, reducționistă 743. În această perspectivă sunt interpretate filosofiile care încearcă depășirea opoziției dintre interpretările extreme ale unor teme, așa-numitele post-isme și beyond-isme, foarte numeroase în a doua jumătate a secolului al XX-lea744, care se referă la dualități conceptuale asemănătoare celor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este real), prin raționalizare (expresie a obsesiei de a închide realitate în ordinea și coerența unui sistem) și normalizare (eliminarea a tot ceea ce este straniu, nedeductibil, misterios)838. Știința clasică, susține gânditorul francez, se articulează pe această paradigmă simplificatoare și reducționistă, având în centru principiul înlocuirii vizibilului complicat prin invizibilul simplu și pe cel al unui determinism perfect după care universul se supune câtorva legi implacabile 839. Toate trăsăturile științei clasice (ordinea suverană a naturii, simplicitatea și fixitatea ordinii naturale, inerția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
susține Edgar Morin, construind în jurul lor o viziune a unei lumi coerente, tot ceea ce depășea această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara realității 865. Gânditorul francez sesizează o corespondență perfectă între logica clasică și știința clasică. Principiul reducționist al științei clasice corespunde principiului identității, iar principiul determinismului universal are caracterul necesar al deducției și pe cel universalizant al inducției. Matematica, la rândul ei, și-a descoperit fundamentele logice în logica clasică. Pe de altă parte, prin Galilei, s-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al holismului etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reducem durerea și să maximizăm plăcerea. Totuși, în cele din urmă, și moraliștii umani trasează o graniță între entitățile naturale care sunt îndreptățite să aibă un statut moral și cele care nu sunt. Dar și moraliștii umani sunt individualiști și reducționiști. Chiar Bentham definea interesul unei comunități ca sumă a intereselor individuale. Comunitatea era definită de acesta asemenea unui corp fictiv alcătuit din părți 120. 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? O întrebare recurentă în etica mediului este aceea dacă nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
miner care dorește exploatarea minereului din subteran. Cum facem reconcilierea? Este oare posibil să concepem un punct de întâlnire? Rezolvarea la îndemână este aceea a convertirii discuției într-un calcul economic al costurilor și beneficiilor, ceea ce este însă o viziune reducționistă. Marea problemă este aceea a comparabilității diverselor valori și a convertirii lor în valoare economică. Desigur că filosofii mediului vor respinge această rezolvare și vor prefera să susțină că putem discuta despre tipuri de valori, că valoarea are un caracter
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
stranie din punct de vedere metafizic, așa cum o descria Descartes. Dar omul este și deosebit de restul naturii prin aceea că poate constata care sunt consecințele competiției pentru supraviețuire dintre specii. Ca urmare, noua filosofie a naturii este naturalistă, dar nu reducționistă. De aici rezultă și nevoia unei noi etici bazată pe asumarea responsabilității față de natură. Omul este parte a unei comunități biotice în care toți membrii comunității au drepturi. Dar cum trebuie elaborată noua etică? În termenii lui Hume, deosebim între
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moliciuni a celor care practică studiile culturale și care nu se simt în apele lor în domeniile "dure" ale producției și economiei. 35 Totuși, într-un alt articol din această perioadă, Hall (1986 [1980]) respingea paradigma economiei politice ca fiind reducționistă și abstractă (46-47). El respinge însă cel mai economic model de suprastructură/bază și nu importanța economiei politice per se ("Această abordare are și ea teorii ce merită să fie urmate"). Totuși, din cea de-a doua jumătate a anilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această concepție, "ideologia" este limitată la acele seturi de idei care promovează interesele economice ale clasei capitaliste. În ultimele două decenii, acest model a fost însă contestat de mai mulți critici care au afirmat că asemenea concepție asupra ideologiei este reducționistă deoarece ea pune semnul egalității între ideologie pur și simplu și acele idei care servesc interese de clasă sau economice; astfel, ea elimină asemenea fenomene semnificative ca sexul, rasa și alte forme de dominație ideologică. Reducerea ideologiei la interesele de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu atât mai puțin probabil este să se abată de la normele ei, din moment ce eficiența sancțiunilor este sporită de cantitatea pe care scepticii o pot pierde ca rezultat al acestor sancțiuni. Așadar, creșterea probabilității de depistare percepute poate avea și efecte reducționiste. Economiștii politici oferă ideea esențială că, în politică și peste tot, retorica etică reprezintă în cea mai mare parte doar vorbe, în timp ce corupția este o subramură a comportamentului normal ce implică dorința de plăcere. Reiese că problema corupției politice nu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Parlamentul României, și poetul naționalist Octavian Goga, viitor prim-ministru (1937-1938) <endnote id="(494)"/>. Tot În anii ’30, filozoful de dreapta Nae Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic a preluat această idee reducționistă, schimbându-i doar formularea : „Iudaism Înseamnă cămătărism” <endnote id="(602, p. 268)"/>. Observații privind „mercantilismul” scriitorilor evrei abundau În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spirit care amintește de Dante. La Shakespeare este mereu prezentă ideea nivelurilor multiple, a scării cosmice. Citind studiile lui Martin Lings, descopăr un Shakespeare mult mai profund „contemporanul nostru“ decât În interpretarea - care mi se pare acum destul de schematică și reducționistă - a lui Jan Kott. După Iulius Cezar din primii ani de teatru, urmat de ciudata experiență proletcultistă de la Helsinki cu Măsură pentru măsură, trecând prin Cum vă place În versiunea În aer liber, printre copacii vii ai pădurii din Ardennes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Allgemeine Religionswissenschaft („știința generală a religiilor”). Știința generală a religiilor cuprindea: 1. Istoria religiilor; 2. Sociologia religiilor; 3. Fenomenologia religiilor; 3. Psihologia religiilor. Nu a reușit însă, după cum arăta M. Eliade, să convingă prea mult în spațiul anglo-saxon, prin excelență reducționist, asupra fenomenului religios. în genere, sociologia religiilor are în atenție modul în care religia și socialul se intercondiționează, precum și tipurile de relații care se stabilesc între un fapt intim (religia) și faptul social ca atare. FIInd o realitate constitutivă ființei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
modelând astfel procesul politic din sistem. Structura face posibilă însăși conceptualizarea sistemului, este un concept la nivel de sistem. În definirea ei nu trebuie incluse elemente care țin de atributele sau interacțiunile unităților, pentru că astfel s-ar comite exact eroarea reducționistă, pe care Waltz le-o atribuie celor care încearcă să explice funcționarea sistemului pornind de la cercetarea unităților. Structura sistemului este definită prin aranjamentul părților sale și prin principiul acelui aranjament (este instituită prin abstragere din realitate), iar nu prin enumerarea
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
dezvoltării sale instituționale. 1. Sistemul de furnizare a bunurilor publice derivă din modul de organizare politicătc "1. Sistemul de furnizare a bunurilor publice derivă din modul de organizare politică" Disputa dintre tehnocrație și democrație a căpătat mai degrabă un aspect reducționist În știința administrației publice de astăzi, problema de fond fiind Înlocuită de o dezbatere tehnică și derizorie Între susținătorii „profesionalizării aparatului administrativ”, respectiv cei ai „flexibilității guvernării populare”. Dezbaterea opune simpla alternativă de a investi În formarea funcționarilor publici și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
învățării interumane pe care nu a botezat-o cum se cuvine. 8. Teoriile umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la psihologiile reducționiste (freudismul și behaviorismul); adică acele psihologii care reduceau calitățile umane la entități subumane sau fizice. Drept urmare, unii psihologi umaniști, cum ar fi Abraham H. Maslow, au preferat să se refere la orientarea lor umanistă ca la „psihologia forței a treia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7) prețuirea individului prin libertate și demnitate; 8) evidențierea distinctă a calităților umane, dincolo de simpla considerare mecanicistă sau reducționistă a personalității. De asemenea, nu trebuie uitat un interes deosebit pentru curentul și „fenomenul hippy”. Dacă respingerea acestor valori din aproape toată axiologia clasei mijlocii părea normală în anii ’50-’60, atunci ignorarea lor la nivel de individ, ca parte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
corelația dintre comportamentele lor și consecințele rezultate, adaptându-și comportamentele în funcție de ele. O concluzie evidentă din această constatare ar fi aceea că diferitele forme de condiționare (la niveluri mai simple ori mai sofisticate) pot produce efecte similare (spre exemplu, pare reducționist - și este reducționist - să considerăm că o condiționare de tip pavlovian ar oferi la oameni aceleași rezultate ca și la câinii savantului rus; dar o condiționare mai complexă - care să ia în calcul diferențele dintre cei doi subiecți - ar putea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura Relațiilor Internaționale și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei R, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]