1,577 matches
-
în trei volume "The Outline of History" (1920) a deschis drumul unei noi ere de popularizare a istoriei lumii, beneficiind de o primire critică amestecată din partea istoricilor profesioniști. Mulți alți autori au scris propriile "Outlines" pe marginea altor subiecte, Wells reeditându-și opera în 1922 într-un format mai redus, "A Short History of the World", și, ulterior, în două opere mai complexe: "The Science of Life" (1930) și "The Work, Wealth and Happiness of Mankind" (1931). "Outlines" a devenit suficient
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
dobândit” și și-a pus întrebări legate de umanitate în cărți precum "Insula doctorului Moreau". Nu toate romanele sale de ficțiune se sfârșesc sub forma unei utopii, Wells scriind chiar și un roman distopic, " Când se va trezi Cel-care-doarme" (1899, reeditat ca "The Sleeper Awakes" în 1910), care przintă o societate viitoare în care clasele s-au separat tot mai mult, ceea ce a dus la revolta maselor împotriva conducătorilor. "Insula doctorului Moreau" este chiar mai întunecată, naratorul rămânând captiv pe o
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a scris romanul "Haiducii" pe baza scenariului acestui film. Romanul a fost publicat de Editura Minerva din București în anul 2003 și avea 224 de pagini. El a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți ca autori și ceilalți doi scenariști, dar Eugen Barbu decedase deja în 1993. Filmul "Haiducii" a avut premiera la 21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
să vrea să se așeze. În 1864 împreună cu Șir Argenon Borthwick și cu alți amici a întemeiat un jurnal The Owl, si a contribuit la primele lui zece numere. În 1865 a scris și publicat un mic român satiric „Piccadilly” , reeditat în volum ilustrat în 1870, care s-a bucurat de un mare succes. Eroul cărții amintea prin simțăminte și convingerile religioase de autorul cărții După publicarea cărții Oliphant a devenit foarte popular și a fost ales membru al Camerei Comunelor
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
Nina și Mihail Sebastian) pentru a-i traduce câteva capitole. Mircea Eliade nu a apucat să corecteze întregul text înainte de tipărirea cărții în două volume de către Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” în anul 1934. Cartea a fost reeditată în 1935, 1936 și 1940. Traducerea a fost revizuită abia cu ocazia tipăririi celei de-a doua ediții. După mai bine de zece ani petrecuți în exil la Paris, savantul român Mircea Eliade a fost numit "visiting professor" la Universitatea
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
a fost realizată de János Székely și publicată sub titlul „A lányoknál”, în vol. "Serampuri Ejszakak", Editura Kriterion, București, 1980), germană („Bei den Zigeunerinnen”, în vol. "Bei den Zigeunerinnen. Phantastische Geschichten", Suhrkamp, Frankfurt pe Main, 1980; traducere de Edith Silbermann, reeditată în 1981; o altă traducere de Elga Oprescu, în vol. Eva Behring, "Die tanzende Katze", 1985), engleză („With the Gypsy Girls”, în "Tales of the Sacred and Supernatural", Westminster Press, Philadelphia, 1981; traducere de William Ames Coates; o altă traducere
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Mystic Stories: The Sacred and Profane", Vol. II, East European Monographs, Boulder, 1992), franceză („Le Bordeï des bohémiennes”, în vol. "Les Trois grâces: nouvelles", Gallimard, Paris, 1984; traducere de Alain Paruit), cehă („U Cikánek”, în "Světová literatura", nr. 1, 1985; reeditată în vol. "Tajemství doktora Honigbergera", Editura Vyšehrad, Praga, 1990; traducere de Jiří Našinec), rusă („У цыганок”, în "Иностранная литература", nr. 8, 1989; reeditată în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Tatiana Ivanova), italiană („Dalle zingare
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
nouvelles", Gallimard, Paris, 1984; traducere de Alain Paruit), cehă („U Cikánek”, în "Světová literatura", nr. 1, 1985; reeditată în vol. "Tajemství doktora Honigbergera", Editura Vyšehrad, Praga, 1990; traducere de Jiří Našinec), rusă („У цыганок”, în "Иностранная литература", nr. 8, 1989; reeditată în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Tatiana Ivanova), italiană („Dalle zingare”, Editoriale Lette, Firenze, 1990; traducere de Ion Chiriță), spaniolă („El burdel de las gitanas”, în vol. "El burdel de las gitanas", Ediciones Siruela
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
traducere de Ion Chiriță), spaniolă („El burdel de las gitanas”, în vol. "El burdel de las gitanas", Ediciones Siruela, Madrid, Col. Libros del Tiempo, nr. 65, 1994; traducere din franceză de María Teresa Gallego Urrutia și María Isabel Reverte Cejudo, reeditată în 1995, 2000 și 2003), sârbă („Kod Ciganki”, Srpska književna zadruga, Belgrad, 1999; traducere de Mariana Dan; reeditată în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002), bulgară („При циганките”, în vol. "Гадателят. Госпожица Кристина. При циганките", Zaharii
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Siruela, Madrid, Col. Libros del Tiempo, nr. 65, 1994; traducere din franceză de María Teresa Gallego Urrutia și María Isabel Reverte Cejudo, reeditată în 1995, 2000 și 2003), sârbă („Kod Ciganki”, Srpska književna zadruga, Belgrad, 1999; traducere de Mariana Dan; reeditată în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002), bulgară („При циганките”, în vol. "Гадателят. Госпожица Кристина. При циганките", Zaharii Stoianov, Sofia, 2002; traducere de Ognean Stamboliev), portugheză („Nas ciganas”, în vol. "Nas ciganas. Novelas Completas", Edições Cavalo
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
în 1931- 1942 au publicat analize cuprinzătoare ale textului "De Administrando Imperio". Cercetările lor au demonstrat că lucrarea este format dintr-o serie de texte care se concentrau pe subiecte specifice, scrise la distanță unul de altul. Lucrarea a fost reeditată de mai multe ori, ceea ce a făcut ca interpretările textelor rezultante să varieze uneori în mod semnificativ. Relatările asemănătoare dar ușor diferite cu privire la sosirea croaților au cauzat numeroase probleme istoricilor încă din secolul al XIX-lea. Istoricul Barbara M. Kreutz
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
pe viitorul conducător al Atenei, justificându-și astfel conducerea . Dar a fost exilat din nou la scurt timp. După un deceniu s-a întors la Atena cu o armata de mercenari și a preluat puterea. A impus reforme economice, a reeditat Iliada lui Homer, a stimulat comerțul, a construit primul Panteon, făcând din Atena un centru cultural. Lucrările sale publice și populismul l-au ajutat să înființeze o dinastie . Hippias, fiul și succesorul sau , i-a ucis pe Harmodius și iubitul
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
asistat el la reprezentația Jucătorului automat de șah. Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Eseul este important prin faptul că anticipează unele
Jucătorul de șah al lui Maelzel () [Corola-website/Science/334303_a_335632]
-
Pentru Sfanțul Ioan Gură de Aur comunitatea model, pe care a dorit s-o reediteze în activitatea sa de pastor la Antiohia, iar apoi la Constantinopol, a rămas cea din biserică primară descrisă de Cartea Faptele Apostolilor. De aceea el dă mereu ca exemplu pe cei dintâi creștini, care au depus la picioarele apostolilor tot
Lucrarea filantropică a Sfântului Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/329606_a_330935]
-
echilibru perfect între elementul liric și virtuozitate. Între anii 1958-1974 el a înregistrat 14 discuri LP pentru casa de discuri Philips ce cuprind majoritatea lucrărilor lui Chopin, precum și câteva dintre compozițiile lui Franz Liszt și Johannes Brahms; Colecția Chopin fiind reeditată pe 10 cd-uri de către DECCA.
Adam Harasiewicz () [Corola-website/Science/312474_a_313803]
-
editor, "Abația" , după ce în prealabil i-a fost înlăturat ultimul capitol pentru a deschide calea unei trilogii. Vlad Popescu afirmă că romanul a fost publicat într-un tiraj de 5.000 de exemplare. În anul 2008, editura Millennium Press a reeditat romanul într-o versiune revăzută și adăugită, care inserează idei din povestirea "Pletele Sfântului Augustin" și are un final diferit. Imperiul controlează majoritatea planetelor descoperite, iar pentru a asigura hrana locuitorilor acestora are nevoie de Lumile Agricole, exploatate de clonele
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
original "Il nido al di là dell'ombra") este un roman fantastic al scriitorului italian Renato Pestriniero. Romanul a fost distins cu premiul J.R.R. Tolkien pentru Literatură Fantastică, acordat de un juriu prezidat de Gianfranco de Turris. Cartea a fost reeditată în 2001 sub titlul " Le tre morti di Aloysius Sagredi". Tânărul manager Valerio Sagredo este invitat de cunoscutul colecționar de antichități, Marcandrea Canal, să îl viziteze la Veneția. Deși nu îl cunoaște personal pe Canal, iar invitația nu conține amănunte
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
fanii și au inclus pe albumul "424" videoclipul și making of-ul acestuia. A urmat single-ul „Noapte bună” în 2003. Tot în 2003, le apare și primul „Best of” în actuala componentă, pentru că anul următor să apară " Povestea oricui", reeditat în 2005 pe DVD. Tot în 2005, a fost scos pe piață, "Cartea Voltaj" și "Integrală Voltaj", un album cu cele mai bune piese din 1998 până în 2005. Trupa a câștigat „Best Romanian Act” la MTV Europe Music Awards 2005
Voltaj () [Corola-website/Science/303874_a_305203]
-
strada Morgei” și în 1942 sub titlul „Îndoitul asasinat din strada Morgei”). O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
ar fi aceea a curentului idealist, reprezentat de Wilhelm von Humboldt, Benedetto Croce sau Karl Vossler, filologi pentru care limba este forma cea mai directă de expresie a spiritului uman. Cu acordul autorului, "Dicționarul etimologic al limbii române" a fost reeditat la București, într-un singur volum, în 2001. În prefața acestei ediții, Alexandru Ciorănescu precizează: „L-am terminat în condițiile științifice cele mai dificile, la mai multe mii de kilometri de cea mai apropiată bibliotecă românească, fără să dispunem de
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
Agnese Silvestri Giorgi. Volumul a apărut în colecția "Biblioteca di cultura moderna" în anul 1947. Versiunea în limba engleză poartă titlul "Modern Rumanian literature" și a apărut inițial la editura "Curentul" din București în 1939 (și nu a mai fost reeditată). Versiunea în limba germană poartă titlul "Geschichte der neueren rumänischen Literatur", și a apărut la Viena în 1943 (a fost reluată în trei ediții succesive). Titlul complet al versiunii în limba română este ," Panorama literaturii române contemporane", tradusă din limba
Basil Munteanu () [Corola-website/Science/299083_a_300412]
-
tratatului său privind micologia, unde a descris numeroase specii noi. Lucrarea cea mai remarcabilă din punct de vedere științific în acest domeniu a fost "Histoire des plantes vénéneuses et suspectes de la France" (Istoria de plante otrăvitoare și suspecte ale Franței), reeditată între anii 1791-1812, sub titlul "Histoire des champignons de la France" (Istoria ciupercilor Franței), conținând 400 de ilustrații de bureți de înaltă calitate și fiind una din primele lucrări de referință în micologie. El este descoperitorul multor celor mai cunoscute ciuperci
Pierre Bulliard () [Corola-website/Science/335445_a_336774]
-
sensibil cu o educație occidentală, aderă la cauza Revoluției Ruse, dar nu reușește să se adapteze colectivismului și conformismului impuse de noul regim comunist. Primirea cărții a fost una deosebit de favorabilă în Uniunea Sovietică, iar "Orașe și ani" a fost reeditat de mai multe ori în anii următori, având parte de un mare succes critic și comercial. Romanul a fost ecranizat de două ori: în 1930 și în 1973. Tânărul intelectual rus Andrei Starțov (figură parțial autobiografică) vine la studii în
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
mai 1922 - septembrie 1924, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii, și a fost publicat în volum în anul 1924 de către editura Gosudarstvennoe Izdatel'stvo din Leningrad. Primirea cărții a fost una deosebit de favorabilă, iar "Orașe și ani" a fost reeditat de mai multe ori în anii următori, având parte de un mare succes critic și comercial în Uniunea Sovietică. Existența unui mesaj suficient de ambiguu a necesitat unele refaceri pentru edițiile publicate în 1932 și 1959. Interesul considerabil stârnit de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
în decembrie 1971 la Chicago și New York (SUA) și publicată în anul 1973 în revista "Ethos" din Paris. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1977 de Editura Caietele Inorogului din Paris și reeditat în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Tematica centrală a acestei nuvele o constituie problematica teatrului, adică mai precis revitalizarea sacrului, revelarea sensului existenței și salvarea spiritului prin intermediul spectacolului. Nuvela evocă o întâlnire ratată cu sacrul a violoncelistului
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]