1,191 matches
-
analizat, și anume efectele de coacțiune, se observă dominanța actelor cooperative în raport cu cele competitive. Semnalăm și aici faptul că nu putem opera foarte clar o distincție între competitivitate și cooperare într-un fenomen real: astfel, orice acțiune definită de către un referențial drept una de colaborare include elemente ale actului competițional și invers. Problema coacțiunii o regăsim și sub alte aspecte în cercetările în domeniu; alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 313), referindu-se la interdependența în grupurile de lucru, vor
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
d. Este o lume ce a apărut din dorința umană de eliberare și autonomie, care se va transforma apoi în dorința explicită de libertate politică. Capitalismul este, fără îndoială, o lume a egalității între oameni, pe baza legii, care schimbă referențialul de apreciere și evaluare a omului ca ființă socială. Capitalismul va desființa cutume și reguli încetățenite în mii de ani. Piața, economia, comerțul și banii egalizează oamenii și-i pun în situația unui obligatoriu respect reciproc. În timp, capitalismul a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale346. Omul în sine, fără ,,ceilalți" în jurul său, este lipsit de valoare. ,,Ei" ne sunt oglinda și tot ,,ei" ne sunt sistemul de raportare, referențialul existențial. Le datorăm totul, din prima clipă a nașterii până în ultima secundă a dispariției. Egoismul este Apocalipsa și cooperarea este amânarea sfârșitului nostru ca specie pe pământ. Nu avem de ales, cooperăm sau dispărem. Am învins prin cooperare și putem
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu sine ca noutate, dar și prin bazele sale iudaice. Chiar dacă sistemul referențial de raportare a unei culturi la alta poate fi diferit și judecățile pot să-și piardă sensul, a discuta despre progres și lipsă de progres este un referențial valabil și legitim. Specific civilizației occidentale este progresul și acumularea. Istoria noastră este o istorie a direcției cunoscute și asumate, chiar dacă finalul drumului pe care ne aflăm nu ne este deloc cunoscut. Progresul social ne este scop și finalitate. Progresul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar fi așa, ci pentru că direcția lor de dezvoltare nu semnifică nimic pentru noi, nu este măsurabilă în termenii sistemului de referință pe care îl utilizăm noi"192. Introducerea conceptelor de cultură cumulativă și cultură staționară, judecate în termenii unui referențial al acumulării și transformării ne ajută în mod decisiv să producem distincția dintre cultura noastră, occidentală și celelalte tipuri de culturi. Noi, occidentalii venim din trecut spre viitor, de la minus la plus, de la primitivism la civilizație. Chiar dacă se pune, ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în poziția celorlalte culturi și se întreabă dacă sistemul nostru referențial nu este cumva unul subiectiv, Lévi-Strauss își păstrează valabilitatea afirmațiilor. Până la urmă exercițiul despre care vorbim este aproape imposibil. Tot ceea ce gândim nu putem gândi decât în propriile sisteme referențiale specifice minților și modului nostru de gândire. Pe de altă parte, dacă vom privi în jurul nostru, la raporturile cunoașterii occidentale în raport cu lumea materială, atunci vom realiza că putem discuta, fără îndoială despre o indiscutabilă superioritate. Ca și Georges Bataille, Lévi-Strauss
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și "jertfit" pentru fondarea Operei, doamna T., se cuvine adăugat că un mod de a cunoaște lumea prin privire, presupune și o interpretare ca "actor" în care, eventual, reușești să te cunoști pe tine însuți. Această dezvoltare concomitentă a funcției referențiale și autoreferențiale se observă lesne: Atunci privirea ei, vie ca a unui hipnotizator liniștit, spunea mai întâi singură fraza în așa mod că vorbele <<nu făceau parcă decât să repete ce au spus ochii>>, cum ceream eu în cealaltă indicație
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Patul lui Procust, ediția citată, p. 12 378 Cf. Jaap Lintvelt, op. cit., p. 94 379 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 30 380 Ibidem 381 Idem, pp. 21 și 26 382 Termenul "verosimil" îl utilizăm cu trimitere la referențialul ascuns sub idea de realism, mimesis, și cultural (verosimilul topic ori de gen cf. M. Spridon, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984, p. 165) 383 Cf. P. Lubbock, The Craft of Fiction, Londra, 1965 384 Cf. Jaap
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
conștiința, mi-au imprimat, aș putea spune, pornirea mea spre cercetarea etnografică. Acești moșneni au fost întotdeauna prezenți când am realizat un lucru deosebit”. Atașamentul față de clasa muncitoare și îmbrățișarea ideologiei comuniste au constituit, după instalarea guvernului Groza în România, referențialul noului tip uman. La preluarea puterii, PCR număra mai puțin de o mie de membri. La prăbușirea comunismului, PCR era un partid de mase, având aproximativ 3,5 milioane de membri. În legătură cu îngroșarea peste măsură a rândurilor ilegaliștilor - date fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o manieră identică. Pentru fiecare repetare există o valoare sarcină (dimensiuni, scurgerea timpului) și o valoare reală. Diferența dintre aceste valori este variația, care poate fi măsurată, studiată, Înțeleasă, controlată și redusă În vederea obținerii unui grad ridicat de conformitate cu referențialul. Cum setul optim de condiții pentru realizarea unui proces este determinat, acesta poate fi standardizat și transpus În cerințe și ghiduri, care pot fi astfel integrate Într-un sistem al calității. Reducerea variațiilor În procesele repetitive prin standardizare este instrumentul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Însă, un certificat obținut pentru sistemul de management al calității organizației nu Înseamnă că, În mod automat, toate produsele și servicile pe care le furnizează vor fi fără abateri fața de cerințele stabilite. După certificare, trebuie asigurată respectarea condițiilor din referențialul stabilit, ceea ce presupune eforturi continue de perfecționare a tuturor acestor activități, evitându-se apariția deficiențelor de orice natură, pe Întreaga traiectorie a produsului sau serviciului. Firma Research International a realizat un sondaj pe un eșantion de 400 organizații, cu următoarele
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
sunt considerate pierderi materiale. Evaluarea eficienței unui sistem de management al calității se poate realiza prin utilizarea „raportului financiar al activităților referitoare la calitate”. Acest raport trebuie analizat periodic de conducerea Întreprinderii În următoarele scopuri: evaluarea conformității sistemului calității cu referențialul stabilit și a eficienței acestuia În realizarea obiectivelor; stabilirea obiectivelor calității și a costurilor referitoare la calitate pentru perioada următoare; identificarea domeniilor de interes În raport cu obiectivele calității. Analiza costurilor referitoare la calitate are ca obiectiv coordonarea și ținerea sub control
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
performanțelor acestor procese. 1.3. Rețelele din perspectiva teoriei organizaționale Din perspectivă organizațională se pot distinge rețele ierarhice și rețele ale pieței. Cele mai răspândite puncte de vedere cu privire la rețelele de politici se referă la pattern-ul intermedierii intereselor, iar referențialele aparțin abordărilor pluraliste și corporatiste. Din perspectiva abordării matematice a teoriei rețelelor, o rețea este o relație stabilită între două sau mai multe entități (Knoke, 1990; Parrson, 1993; Wasserman și Faust, 1994). Distincția dintre ierarhie și rețea se referă la
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ei, de o importanță majoră în dezvoltarea societății, prin împuternicirea instituțiilor și cetățenilor la toate nivelurile societății. 2.7.1. Prioritățile guvernanței locale Autoritățile locale și organizațiile internaționale manifestă un interes crescut față de definirea principiilor universale care pot servi ca referențiale pentru reforma descentralizării și guvernanței locale („First Global Report on Decentralization and Local Democracy”, United Cities and Local Governments - UCLG, 2007). Capitolul 2. Noua guvernanță | 85 Aceste principii ocupă o poziție de necontestat, inclusiv în stabilirea priorităților în guvernanța locală
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fără stat ar fi viabilă. Asta deși instituțiile informale conferă ordine. În grupurile mari nu mai sunt de ajuns instituțiile informale, pentru a asigura ordinea. Atunci este nevoie de stat, de normă juridică. Situația prezentă în România contemporană reprezintă un referențial semnificativ pentru sesizarea consecințelor „revoluției de după revoluție”. Așa a fost numită perioada deosebit de dificilă ce a urmat Revoluției Franceze din 1789. La noi, după 1989, termenul utilizat pentru perioada postrevoluționară a fost cel de „tranziție”. După îndepărtarea subită a multora
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
culturale care stimulează participarea. În cele ce urmează, vom detalia câțiva factori ai participării individuale în instanțe de acțiune colectivă, așa cum au reieșit din studii din domenii variate, precum participarea politică, participarea asociativă sau dezvoltarea comunitară participativă. Putem clasifica teoriile referențiale în modele ale cererii și ale ofertei de participare. Modelele cererii pun accentul pe factorii de context sau structurali, în timp ce modelele ofertei se axează, în primul rând, pe caracteristicile individuale care sunt asociate cu probabilități specifice de participare. Dintre modelele
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor noi discipline (vezi „fizica șamanică” a lui Fred Alan Wolf, dezvoltată de la șapte axiome simple: 1. universul este vibratoriu; 2. impulsul și calea cunoașterii survin prin viziune; 3. metoda cunoașterii presupune expansiunea conștiinței; 4. coagulările unor cunoștințe În sisteme referențiale trebuie mereu subminate; 5. oricare ar fi lumea percepută, ea este reală; 6. fizicianul șaman accesează lumi paralele; 7. totul e animat de suflul vital). Aceste modificări ale ideii de cunoaștere umană, ce vor constitui cu siguranță canonul științific al
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Discutarea relațiilor sociale și a structurilor imaginarului manifestate În cultură deschide calea spre interpretări de factură calitativă, mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
însă acest procedeu nu face obiectul cercetării de față: un tânăr de condiție, un băiat de familie [bună]7, un om de caracter/cu greutate/cu temperatură/cu tensiune [mare], un obiect de calitate [superioară] etc. 3. ASPECTE SEMANTICE ȘI REFERENȚIALE ALE SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
față: un tânăr de condiție, un băiat de familie [bună]7, un om de caracter/cu greutate/cu temperatură/cu tensiune [mare], un obiect de calitate [superioară] etc. 3. ASPECTE SEMANTICE ȘI REFERENȚIALE ALE SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie. Tipul calificativ reprezintă un concept descriptiv, caracterizant; adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
act de comunicare: singurul lucru care se întâmplă este că autorul și receptorul său sunt locuri presupuse de instituția literară, și nu un "eu" și un "tu" imediat. "Povestirea" nu implică doar o suprimare a reperajelor personale și deictice (reperaje referențiale), ea privește și dimensiunea modală a enunțării. Textele-"povestire" oferă doar aserțiuni, enunțări disociate de enunțător, în care relațiile cu co-enunțătorul sunt inexistente (nu există ordin, promisiune etc.); altfel spus, nu există structură de dialog. Distincția "povestire" / "discurs" nu trebuie
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție, 293 moc (membru oarecare al unei colectivități), 233 mod de proces, 104 modal (vs referențial), 178 modalizare autonimică, 185 monolog interior, 240 N naratologie, 43 narator-martor, 230 narațiune (vs povestire), 83 noi, 59 non~coincidență, 186 non~persoană, 50 noua critică, 42 O-P obiectiv (adjectiv ~), 257 ocurență (enunț~), 56 om vs scriitor, 172 onomastică
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prezent istoric, 129 prim-plan (vs plan secund), 144 progresie tematică, 306 pronominalizare, 319 propriu (substantiv ~), 319 prospectiv, 110 pseudo-iterativ, 160 pseudonim, 172 public (vs cititor), 171 punct de vedere, 85, 156 R raportat (discurs ~), 203 realizat (vs irealizat), 105 referențial (vs modal), 178 reinvestire, 197 reluare imediată, 331 remă (vs temă), 307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
liberty, democracy and pluralism, equality, nondiscrimination, tolerance, respect of law, integrity, ethic, solidarity and cohesion, human life quality at home and work, health and safety at work, pacea who stând at foundations of social life în European Union countries, become referențial standards for Romanian society. În this paper we intended to analyze the relation between organizațional cultural change and European integration of Romanian public institutions. We started with the approach of social life through systems theory. The change at one social
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în perioada interbelică. După Primul Război Mondial tinerii se regăseau într-o societate față de care nu știau cum să reacționeze. La fel se întâmplă și după 1989, când tinerii noștri par a nu găsi soluții la dileme profunde. Nu au referențiale solide pentru comensurarea propriei valori sau a valorii celor din jur, în măsura în care se mai raportează la aceștia din urmă. Se află acum în ipostaza de a crea noi repere, dar cât de eficiente vor fi ele numai timpul va arăta
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]