10,187 matches
-
trainic și adevărat. Societățile de cântare țărănești au prestat, după mine, lucru neașteptat. Societatea noastră de cântare din Brașov îi, față de ele, un fleac“. C. Porumbescu „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative în istoriografia muzicală românească“, spune profesorul Constantin Tufan Stan în cartea sa „Rapsodia din Belinț“. Pentru a ilustra activitatea Corului din Chizătău, el a întocmit, în baza unor documentări temeinice, o listă cronologică. Aceasta începe cu 1359
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea, ancheta s-a dovedit un eșec. Scriitorilor, s-ar zice, intrebarea nu li se mai pare preocupantă. Iar cititorilor, nici atît. Se vede că tipul acesta de reflecție psihologică asupra actului creator și-a pierdut din interes. În orice caz, orientarea spre interior, spre motivațiile personale ale celui care scrie, a cedat locul orientării spre exterior, spre cititor, si nu neapărat ca individ atras de lectură, ci ca
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
reinventează pe sine însuși. Singurul aspect eliminat din remake, care mi se pare atît de important încît el afectează felul de a înțelege cartea, este menționat în jurnalul lui Robinson din Vineri sau limburile Pacificului: timpul. Eliminat în sensul că reflecțiile personajului, lipsind, nu mai e teoretizat explicit. Însă el există și în remake, ca temă de adîncime, ca subtext fundamental pentru înțelegerea felului în care se articulează sinele unui Robinson transfigurat. Identitatea lui Robinson, cel eșuat pe insulă, este, inițial
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
de eliberare era completată cu numele amândurora. Cum Petia, actualul Petia, era singur pe lume, s-a gândit să și-l declare ca fiu al său. Fără prea multe vorbe, noua sa mamă îi indică apăsat identitatea - Bednarski. Într-o reflecție creștinească, femeia se mărturisește: „numele tău mic e același cu al fiului meu. Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută între ei [...] - Știu totul despre tine, îmi strânse ea mâna, ca să mă liniștească. O să ne fie bine, ai să
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
C. Rogozanu O carte care începe cu reflecții pe marginea războiului din Vietnam (într-un moment în care Kosovo a ajuns chiar obiectul unor polemici la noi) prezintă, acum, la începutul lui 1999, un grad de interes indiferent de autor. Când acesta este însă Hannah Arendt actualitatea problemei
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
absolut și universal umană!) nu are alt mijloc de a se organiza și exprima decît tot acela al argumentării logice. O critifiction poate exista, neîndoielnic, dar că ficțiune, în cel mai bun caz, nicidecum că critică. Apropierea dintre literatura și reflecția asupra ei datează demult. Rezultate notabile n-a dat însă decît în literatura - Borges, Kundera (L'immortalité), Nabokov - și aproape deloc în critică. Mai mult, eseurile lui Kundera, de exemplu, sînt excepționale, ca și ale lui Nabokov, dar sînt tot
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
întotdeauna către actualitatea românească, aceasta minte critică abordează cele mai variate realități ante- și mai ales post-decembriste, implicându-se nu numai cu vorba, ci, după cum ne amintim, si cu faptă. Care faptă nu apare nici ea neînsoțita de cuvânt, de reflecție. Volumul de față cuprinde fotografii ale acestei implicări - articole, interviuri, luări de cuvânt, emisiuni radio și TV. El are rezonanță sălii de dezbateri evocate mai înainte, unde autorul își schimbă succesiv locul pe diferite scaune. O dată vorbește despre Europa; altă
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
prea... total, fără a păstra distanță necesară unei mai accentuate limpeziri a faptelor. Regretă totodată că în aceleași situații nu a mers "până la capăt". Contradicție? Precum într-un test de personalitate, primul răspuns este oferit reporterului după un moment de reflecție, iar cel de-al doilea apare spontan, desi supus inițial unei autocenzuri. Că mai întotdeauna în astfel de situații, fiecare dintre ele conține câte o doză de adevăr și nu trebuie în nici un caz opuse exclusivist. Impulsul este motorul, reflecția
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
reflecție, iar cel de-al doilea apare spontan, desi supus inițial unei autocenzuri. Că mai întotdeauna în astfel de situații, fiecare dintre ele conține câte o doză de adevăr și nu trebuie în nici un caz opuse exclusivist. Impulsul este motorul, reflecția - instrumentul și corectivul. Un acord între aceste laturi ar fi, desigur, ideal, dar până una, alta, ele mențin o tensiune care constituie miezul unei biografii intelectuale. Nici nu cred, pe de altă parte, în înțelepciunea celui care stă întotdeauna deoparte
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare, deseori confuză, manifestînd paradoxal o uimitoare pedanterie textuala. Imitația eșuată de realitate contemporană e dublată de reflecții naive în ceea ce privește iubirea, derapaje lirice pline de sentimentalism și nostalgie construind un personaj de o adolescentă încă neterminata și instalată artificios în maturitate, consumîndu-se într-un eros castra(n)ț, îmbătrînit și destul de comun... Produs parcă într-un nesănătos cenalcu
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
călătorii, experiențe directe, experiențe artistice, experiențe livrești. Intervalul de referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. Între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, si ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viața autonomă - lume cu îndoieli, cu victorii și cu
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
esențială a unei strategii de mascare și simulare, ori Las Vegasul ca simbol al paradigmei imaginii înșelătoare și seductive. Și exemplele lui Leach provin tot din spațiul american, cărora le aplică însă o grilă teoretică europeană, în principal constituită din reflecțiile despre război, politică și estetică ale lui Walter Benjamin, ori sociologia orașului la Georg Simmel. Dacă rolul imaginii în lumea contemporană este acela de a perverti realitatea, remarcă Leach, estetizînd-o într-o manieră care face imposibilă discernarea pentru că funcția ei
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii. Este nu numai o contribuție originală valoroasă la deslușirea unei teme de muzică universală puțin cercetată ci și o explorare care stimulează reflecția asupra a ceea ce pare evident și nu este.
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
al unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii. Într-un studiu deosebit interesant, intitulat Caragialeștii și datat 1945, Cornel Regman urmărește prezența unor trăsături comune, a unor
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
care se refuză dicționarului meu, și pe de alta, de conștiința faptului că nici termenii pe care îi folosesc nu se acomodează foarte ușor la ceva care le este ostil. Găsesc aici ocazia de a depăși analizele tehnice către o reflecție despre diferență și o chestionare a limitelor propriului meu concept de literatură. Pătrund în operă ca într-o utopie și sper ca în cele din urmă să aflu cîte ceva despre propriile dogme, mirîndu-mă de tot felul de ființe, de
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
lume. Desigur că și povestea credibilității operei, așa cum a fost (s)pusă de autorul-demiurg (Dumas, în ocurență) ține tot de oglindire. Însă acum vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al cărei referent-cu-mii-de-forme ne reflectă (și ne îndeamnă la reflecții) infinit, pe fiecare dintre noi, în viață. În viață și nu tocmai. Sau nu chiar. Fiindcă exact în momentul în care dublul discursiv al lui Dumas concepe și verbalizează o îndoială cu privire la statutu-i de om viu, fix în acea clipă
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
ale celor care l-au sprijinit și chiar de gestionarea dubioasă a unor fonduri guvernamentale. în bună parte, aceste acuzații sînt întemeiate. Nu însă pentru a le accepta sau respinge scriu acest articol. El mi-a fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se întâmplă nu este deloc inhibată de riscul capturării însemnărilor de către Securitate. Autorul evocărilor, reflecțiilor și paginilor de jurnal propriu-zis scrie absolut liber, ca și cum autoritățile comuniste nu ar exista: " Anumiți comuniști din conducere s-au depărtat de realitate, nu mai fac mișcare, umblă numai cu autoșmobilulț sau avionșulț și s-au îngrășat neverosimil. Au o
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
Irina Coroiu "Ochiul minții este cel mai extraordinar proiector din cîte există pe lume". Această reflecție a maestrului Jean Negulesco, descoperită în paginile cărții de memorialistică "Drum printre stele", îl poate ajuta pe cinefilul român să refacă traiectoria personalității sale excepționale, atît de superficial cunoscută în patrie chiar și astăzi, la 100 de ani de la naștere
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
măsură înșelător utilă (am în vedere mai cu seamă unele din textele sale clasate de regulă de specialiști la secțiunea arheologii) și autentic valoroasă. 16 ani reprezintă un interval decent de timp în care opera unui teoretician să invite la reflecție cumpătată. Din păcate actualmente există, în Occident, o vogă Foucault, o isterie chiar a foucauldianismului, dublată aproape insesizabil de o concediere a filozofului din palierele înalte ale discursului intelectual. Idolul doctoranzilor fără prea multe idei și al literaților fără cultură
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
nu inspiră nimănui la noi o analiză a sistemului politic comunist. Eram surprinsă, cu alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații sau, mai rar, în reflecții metateoretice. Or, nici analizele inspirate de o teorie anume, nici replicile nu sînt posibile decît în virtutea unui confort global resimțit față de acea teorie. Un confort pe care nu-l poți obține, evident, decît dacă înțelegi un text în contexul său
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar și de optzeciștii care, prin fronda
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
cîțiva... erau și clienții cafenelelor literare... O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa altceva, pentru el literatura era ceva cu mult mai serios... o responsabilitate și o reflecție adîncă... El chiar disprețuia balcanismul, taclalele, fauna aceea boemă... O. G.: Spuneți-mi cîteva cuvinte despre succes, ce este și... I.P.:O, l-am avut tot timpul, în toate etapele vieții mele l-am gustat din plin... De două ori
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
trist? Ce-nseamnă pentru el moartea care se va petrece, pe care o va făptui? La aceste dileme ale scriitorului, livrești cîtă vreme ele există doar în poem, vînătorul vrea să răspundă. Romanul lui Yasushi Inoue devine, astfel, o tulburătoare reflecție pe tema unei metafizici a mimetismului, a interfeței dintre ficțiune/închipuire și realitate, a întîlnirii dintre supoziție, ca act creator, și acele obiecte - corelative obiective - care ne susțin fantasmele. Ceea ce vînătorul, numit cu o recunoscută convenție a arbitrarului Yosuke Misugi
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
C. Rogozanu Minima moralia este o carte de "știință tristă", ne asigură autorul, Theodor W. Adorno. Subtitlul subliniază acest lucru: "Reflecții dintr-o viață mutilată". Așadar gândurile unui evreu exilat în timpul Germaniei hitleriste, nedreptățile suferite etc. Nimic nou, am putea spune. Și totuși mari surprize îi așteaptă pe iubitorii filosofiei. În primul rând șochează formula aleasă: o sută patruzeci de mini-eseuri
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]