2,285 matches
-
și endocardo-aortică, ale căror elemente sensibile la modificările presionale și de compoziție a sângelui fac oficiul de traductor al semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. În condiții normale, atât hipo-, cât și hipertensiunea de la nivelul zonelor reflexogene provoacă reacții reflexe de sens invers, în vederea restabilirii echilibrului tensionat. Modificând frecvența cardiacă și tonusul vascular, aceste reacții afectează ambii factori implicați în menținerea și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă prin vasele mari are tendință la scădere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul zonelor reflexogene depășește valorile normale, apar reacții reflexe de natură parasimpatică, de tip cardioinhibitor și vasodilatator. În modul acesta, presiunea reglează presiunea, așa cum spunea Morat, prin mecanismul conexiunii inverse, al reacțiilor de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
face apel la aceleași criterii de excitabilitate a unor reflexe visceroviscerale și la susceptibilitatea organo-vegetativă față de agenții farmacodinamici. Este etichetat simpaticoton subiectul al cărui ritm cardiac este accelerat în repaus, a cărui probă la atropină este puțin concludentă, al cărui reflex oculocardiac este discret sau inversat și care se arată foarte sensibil la substanțele simpaticomimetice. La drept vorbind, atât vagotonia cât și simpaticotonia pure sunt rare, cele două sisteme antagoniste fiind complex intricate. Aceasta a făcut pe Danielopolu să introducă termenul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activității cardiovasculare la diversele solicitări din mediul extern sau intern. În cadrul acestor mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinusului carotidian decât a arcului aortic. Acesta din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea ei cu sfere de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea ei cu sfere de sticlă sau plastic, este urmată de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarisch, pare a fi de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticulată bulbo-protuberanțială. În porțiunea sa laterală se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori care, acționând asupra sistemului nervos simpatic cu o frecvență de 1-2 impulsuri pe secundă, întrețin tonusul bazal al vaselor și mai puțin al cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activează centrii vasomotori, favorizând apariția undelor Traube-Hering pe curba presională sanguină și, în final, creșterea presiunii arteriale. Scăderea CO2 din sânge, creșterea presiunii sanguine și temperaturii corporale, ca și diverși alți factori chimici, fizici sau psihici cu acțiune directă sau reflexă deprimantă asupra dispozitivului nervos central vaso-motor, provoacă efecte inverse, de tip vasodilatator și hipotensiv, ca urmare a reducerii numărului de impulsuri tonigene ajunse pe cale simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descărcările eferente simpatice acționează în ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vaselor de calibru mic, cu consecințe importante asupra presiunii sanguine generale. Ca exemplu, poate fi reamintită tendința la hipertensiune a subiecților cu poliglobulie hipoxică de cauză normală (altitudine) sau patologică. II.2.7.2. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă asigură pe cale reflexă restabilirea promptă a dezechilibrelor hemodinamice create, constituind primul mijloc de apărare contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii arteriale. Baroreceptorii sunt un exemplu tipic de receptori cu adaptare rapidă și completă (resetare), astfel că acest mecanism de control nu poate fi utilizat decât la reglarea pe termen foarte scurt a presiunii arteriale. Altfel spus, activitatea în arcul reflex baroreceptor depinde mai mult de modificarea presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară, descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de cinci ori dacă presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară, descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de cinci ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Pentru reflexul chemoreceptor, receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pentru reflexul chemoreceptor, receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO2 și H+, fiind mai importante în controlul respirației. În controlul funcției cardio-vasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
H+, fiind mai importante în controlul respirației. În controlul funcției cardio-vasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită fenomenului de hiperpnee de cauză hipoxică și ca urmare a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune. b) Căile aferente, de legătură a zonelor receptoare sino-carotidiană și endocardo-aortică cu centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitoare a dus, de altfel, la obținerea unor rezultate promițătoare în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. La nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), care este mai slabă la frecvență cardiacă mare. La rândul său, distensia auriculului stâng provoacă pe cale aferentă vagală diureză reflexă prin inhibarea secreției de hormon antidiuretic, în vederea eliminării excesului de apă și descărcării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), care este mai slabă la frecvență cardiacă mare. La rândul său, distensia auriculului stâng provoacă pe cale aferentă vagală diureză reflexă prin inhibarea secreției de hormon antidiuretic, în vederea eliminării excesului de apă și descărcării patului vascular. În afara receptorilor arteriali și auriculari, un rol mai puțin fiziologic și predominant patologic îl au reflexele cardio-vasculare cu punct de plecare ventricular. Stimulii nocivi fizici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și cardioacceleratori, care, acționând cu o frecvență de 1-2 impulsuri descărcate pe secundă asupra sistemului nervos simpatic din măduva spinării, întrețin tonusul bazal al vaselor și, într-o măsură mult mai mică, pe acela al cordului. Stimularea predominantă directă sau reflexă a acestora provoacă, prin intermediul coloanei intermedio-laterale simpatice a măduvei toraco-lombare, fenomene de vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
brutală a presiunii arteriale. Centrii vasomotori și cardiomotori bulbo-protuberanțiali constituie de fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge. Tonusul centrilor reflecși cardiovasculari este influențat de aferentele sosite atât de la nivelul zonelor reflexogene specifice (baroreceptoare, chemoreceptoare), cât și din alte teritorii senzoriale (nociceptive, auditive, vizuale etc.) pe calea formațiunii reticulate și este controlat în permanență de centrii organo-vegetativi supraiacenți. Aceștia se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
posterior, unde predomină nucleii vegetativi simpatici, creșterea temperaturii produce vasodilatație de natură parasimpatică, generată de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior. Ischemia centrilor organo-vegetativi din trunchiul cerebral, indusă de creșterea presiunii lichidului cefalorahidian, se însoțește, de regulă, de hipertensiune arterială reflexă (reflexul Cushing), dublată de unde vasomotorii (Traube-Hering) respiratorii compensatoare. Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mmHg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la - 20 mmHg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii (250 mmHg
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
10 min). Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (exemplu, reacția Cushing la creșterea presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). În cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2, vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilatația directă produsă de hipoxie și hipercapnie, în toate regiunile cu excepția creierului și a pielii. Hiperventilația este cea care compensează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
artere, determinând răspunsuri compensatoare din partea întregului aparat cardio-vascular. Luate în ansamblu, acestea sunt de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. Hipertensiunea realizată de fenomenele de predominanță simpatico-adrenergică se datorește creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor reflexe vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie, alături de scăderea tonusului nervos simpatic, la reducerea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine, ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile normale. Căile eferente vago-simpatice asigură astfel legătura dintre centrii reflecși coordonatori ai activității cardio-vasculare și organele efectoare respective, constituind veriga nervoasă indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice rapide impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. II.2.7.3. Reglarea umorală Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele reglării nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu ajutorul substanțelor vasoconstrictoare și vasodilatatoare, reprezentate de mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, cataboliții acizi, hormonii locali de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptidelor vasoactive (bradikinină, angiotensină), al gazelor sanguine, principalilor ioni etc. Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special prin reflex baroreceptor, care este mai sensibil față de modificări decât față de valoarea propriu-zisă a presiunii arteriale și se resetează rapid. În general, mecanismele nervoase de control presional sunt eficace pe termen scurt și mediu. Pe termen mediu și mai ales lung, presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]