3,106 matches
-
rezumatul oral, dialogul formal și informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.). 6. Didactica redactării: ● strategii de învățare și exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele școlare: texte funcționale (cerere, completare de formulare, telegramă, proces-verbal, curriculum vitae), texte reflexive și argumentative (relatarea unor evenimente și întâmplări din experiența personală, exprimarea unui punct de vedere: jurnalul personal, jurnalul de lectură, argumentarea unui punct de vedere), texte imaginative (alcătuirea unor descrieri, dialoguri sau narațiuni pe o temă dată) sau texte despre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cu "-zelmis": "Aulouzelmis", "Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto", din protoindoeuropeanul *g'hel- „a sclipi; galben; verde *soare” sau *g'el- „limpede, luminos” . De asemeni, în "Zalmodeghikos" (v. Zalmodegicos); "Zermodeghikos" și "Zoltes" . Cuvântul *soare nu este altfel format decât prin pronumele reflexiv „Se” + rădăcina „g'hel” Pe lângă impresia vie pe care textul lui Herodot a produs-o în lumea antică, Eliade observă și coerența legendei relatate de Herodot: Cu privire la credința geților în nemurire menționată de Herodot, Eliade, urmând studiile lui Linforth, face
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
este un limbaj de programare generic, reflexiv, dinamic și orientat pe obiecte. A fost creat la mijlocul anilor '90 din secolul trecut de Yukihiro "Matz" Matsumoto în Japonia. Combină elemente inspirate din Perl (sintaxa) cu caracteristici din Smalltalk, dar a fost influențat și de alte limbaje precum Eiffel
Ruby () [Corola-website/Science/303539_a_304868]
-
orientarea în carieră, educația adulților și altele; ... f) dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind interacțiunea și comunicarea cu mediul social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele. ... (6) Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare și certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249786_a_251115]
-
1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare ● Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). ● Așezarea corectă în pagină. ● Punctuația. Semnele de punctuație și ortografice. Valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație. ● Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea. ● Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal. ● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni. ● Textul literar, înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
selectarea corectă a pronumelui, sistemul genurilor mai poate fi simplificat la trei clase la singular și două la plural. Forma verbelor poloneze se modifică după persoana, numărul și genul subiectului. Verbul se mai caracterizează și prin categoriile de diateză (activă, reflexivă și pasivă), aspect (imperfectiv și perfectiv), mod (indicativ, imperativ, condițional, participiu și gerunziu), și timp (prezent, trecut și viitor). Dacă se iau în considerare formele temporale combinate cu cele aspectuale, numărul timpurilor se ridică la cinci. În trecut au existat
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
schimbarea valorii gramaticale. 3. MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactica. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactica, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice. Exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii engleze la îmbogățirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane. ● Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței. ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora. ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză. ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii. În anul 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotarite - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de număr - formarea prin derivare și compunere - genul și numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare - modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv - grade de comparație (forme regulate/neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale; ● Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței; ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora; ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană că limba modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
construcție a comunicării 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii ruse la îmbogățirea patrimoniului culturii universale ● Raportarea critică la civilizația rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba rusă Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planului de învătământ privind studiul limbilor moderne în liceu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
creștine că etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfanțul Augustin, Prudentius Clemens)**). *) pentru 2 ore/săptămâna. **) pentru liceele/seminariile teologice. 2.3. CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, nehotărât*) Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și compușii*); ire și compușii*); ferre și compușii*); fieri, velle. Noțiuni de sintaxa a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
română se poate exprima cu verb la persoana a III-a singular, cu subiect exprimat prin pronume nehotărât (Oricine trecea pe drum...") sau fără subiect exprimat prin cuvânt aparte. În al doilea caz, verbul poate fi cu sau fără pronumele reflexiv "se" ("Aici se doarme bine", Sună de ieșire"), ori la plural fără pronumele "se": Au adus marfă". Se mai exprimă și la persoana a II-a singular ("Cum îți vei așterne, așa vei dormi) sau la persoana I plural: "Nu
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
personal "on": On a souvent besoin d'un plus petit que soi" „Deseori ai/avem nevoie de cineva mai mic ca tine/noi”. Există și o contrucție tot la persoana a III-a singular, numită cu verb impersonal la forma reflexivă cu sens pasiv, în care subiectul gramatical este "il" și agentul este nedeterminat sau general: Il se vend beaucoup de livres" „Se vând multe cărți”. Un astfel de subiect mai poate fi și la persoana a II-a plural: "Vous
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
călătorilor care le scriu (scriitori, călători, studenți în misiuni științifice, exilați, misionari, turiști, comercianți, diplomați sau militari). Atâtea tipuri de scriitori, atâtea tipuri de opere: fiecare povestește în felul specific, fiecare folosește proprii termeni, scriitura poate fi descriptivă, narativă sau reflexivă, în plus, acest gen de literatură tratează evenimente istorice, politice, geografice sau sociale. Este foarte important de observat distincția dintre riḥla literară și riḥla științifică. Prima și-a făcut debutul în literatură în secolul al XVII-lea iar autorul acesteia
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
o perspectivă anume asupra morfologiei verbale ale acestei limbi. Desinența de persoană întâi la prezent singular a fost "-u", fapt demonstrat de formele verbale precum: "cluiou" „eu aud”, "gniiou" „eu cunosc”, "regu" „eu conduc”. De asemenea, este confirmată existența verbelor reflexive: "nemnaliiumi" (= "nemnaliiu"-"mi", „eu sărbătoresc”), "pissiumi" (= "pissiu"-"mi", „eu văd”), "uediiumi" (= "uediiu"-"mi", „mă rog”). Aoristul de tip s proto-indo-european a evoluat în preteritul de tip t în galică, prin îmbinarea desinenței vechi de persoană a treia la singular de
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
neutru din punctul de vedere al genului. Tot neutru este pronumele "le" cu funcție de complement direct în următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia nu figurează în tabelul de mai sus, căci este numai reflexiv. Este "se", echivalent și cu romanescul "se" (cu funcție de complement direct) și cu "își" (complement indirect în dativ). Exemple: "Je me lave" „Mă
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia nu figurează în tabelul de mai sus, căci este numai reflexiv. Este "se", echivalent și cu romanescul "se" (cu funcție de complement direct) și cu "își" (complement indirect în dativ). Exemple: "Je me lave" „Mă spăl”, "Tu ț’es vu dans le miroir ?" „Te-ai văzut în oglindă?”, " Nous nous sommes écrit
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ei. Are un soi de prezență vie, imposibil de ocolit, fără să fie niciodată „pe toți pereții”, care te face să vrei s-o revezi și să stai de vorbă cu ea. Pare mai tăcută decât e atunci când te privește reflexiv și scrie un text scurt care-ți rămâne înfipt în creier. Ilinca e o artistă de care, cu siguranță, veți mai auzi. Când te-ai apucat de teatru? Dacă ar fi să sap în trecut, ar fi - cea mai clară
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
în care cuvintele sunt folosite, de la utilizarea cuvântului „om” cu literă capitalizată pentru a te referi la întreaga umanitate, până la pronumele personal standard „el” ce devine pronume pentru o persoană de gen incert, sau ca o înlocuire a clasicei diateze reflexive. Acesta este exemplu cel mai evident al schimbărilor dintre dicțiune și discurs pe care postmodernismul le patronează. Un concept important în perspectiva postmodernă asupra limbii este ideea de „joc”. În contextul postmodernismului, joc înseamnă schimbarea cadrului de conexiune al ideilor
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
1 la 8, 10 și 1.000. Numerale cardinale: Numerale ordinale: Formele pronumelor personale: Observații: Alte exemple în propoziții: "i̭elʼ le ganescu" „ei le vorbesc (lor)”, "la ziče" „le zice (lor)”, "lʼ-a vezut" „i-a văzut”. Formele pronumelui reflexiv: Exemple în propoziții: "i̭elʼ vút-a åsiri cu sire" „ei aveau măgari cu sine”, "omiri åv âș ńivele zapustit" „oamenii și-au părăsit câmpurile”. Formele pronumelor-adjective posesive sunt destul de diferite în funcție de graiurile principale. În graiurile din sud: În graiul
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
în sud și "ničurvę" în Žei̯ân. Corespondentul lui „nimic” este "niș" ("nis" la Sușńevițę): "tu n-åri frikę nis" „tu să n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
forms (unconjugated) have the suffix "-y" ("much'a"= "kiss"; "much'a-y" = "to kiss"). The endings for the indicative are: To these are added various suffixes to change the meaning. For example, "-chi" is a causative and "-ku" is a reflexive (example: "wañuy" = "to die"; "wañuchiy" = to kill "wañuchikuy" = "to commit suicide"); "-naku" is used for mutual action (example: "marq'ay"= "to hug"; "marq'anakuy"= "to hug each other"), and "-chka" is a progressive, used for an ongoing action (e.g., "mikhuy
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]