862 matches
-
economică prezintă o imagine deformată a realității, însă distorsiunile sunt greu de demonstrat atât timp cât științele sociale sunt judecate cu același set de criterii ca științele naturale. Teoriile științifice trebuie să ofere predicții și explicații exacte, iar cele care admit existența reflexivității nu pot face acest lucru. Procesul critic întâmpină dificultăți și mai mari dacă iese din sfera științei. Scopul declarat al științei este acela de a genera cunoaștere, care se bazează pe enunțuri adevărate; prin urmare, procesul critic este strâns legat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
aici atitudinea critică este mai puțin decât satisfăcătoare, pentru că nu ne oferă siguranța că deciziile luate sunt corecte. Științele naturale pot ajunge la concluzii solide, întrucât au la dispoziție criterii obiective. Științele sociale pășesc pe un teren mai alunecos, deoarece reflexivitatea interferează cu obiectivitatea; când se ajunge la luarea unor decizii privind programele politice, doar atitudinea critică nu ajută prea mult. Ea trebuie combinată cu un set de valori și convingeri care este apoi supus unui proces de evaluare critică. Credința
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î ca putere militară, misiunea î, voința politică a î, renașterea î, susținerea î negocierile Turciei cu î, Ezekwesili, Oby, failibilitate Epoca î, rezonanța negativă a î, acceptarea î de către societatea deschisă, î radicală, î în realitate, principiile interdependente ale reflexivității și î, condiții departe de echilibru experimentarea î, î pe piața financiară, condiții aproape de echilibru vs î, funcționarea î, î în situații politice/sociale, situații reflexive și î, frica î de moarte, exploatarea î, politica î, sprijinul pentru lupta împotriva
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
administrația Bush, î ca dependentă de decizii, î în perioada Iluminismului, failibilitatea din î, eroarea fertilă separând gândirea de î, prăpastia dintre percepții și î, incertitudinea inerentă î, cunoașterea î, manipularea î, aspecte obiective/subiective ale î, cum se produce reflexivitatea în segmentul î, cunoașterea î drept condiție a succesului, gândirea ca parte din î, gândirea separată de î, rațiune abandonarea î sub influența fricii legătura emoției cu î, î în Iluminism, reflexivitate conceptul de î, dificultățile procesului critic cauzate î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
aspecte obiective/subiective ale î, cum se produce reflexivitatea în segmentul î, cunoașterea î drept condiție a succesului, gândirea ca parte din î, gândirea separată de î, rațiune abandonarea î sub influența fricii legătura emoției cu î, î în Iluminism, reflexivitate conceptul de î, dificultățile procesului critic cauzate î, î și condițiile departe de echilibru î pe piața financiară, î ca interferență, î ca normă, situații de î, teoria î și specialiștii în economie, principiile interdepedente ale failibilității și î, elementul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dreptul de veto al î în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, planul î referitor la ordinea mondială, ordinea mondială amenințată de î, valori posibilitatea de a alege î î de care au nevoie Statele Unite, î în societățile deschise, reflexivitatea între oportunități și î, Venezuela, război libertăți civile amenințate pe timp de î, î nuclear, stare permanentă de î, ordinea mondială neîmpiedicând î, lupta împotriva drogurilor, lupta împotriva terorii aliații întorși împotriva Statelor Unite datorită î, î contraproductivă, incompatibilitatea democratizării cu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a dobînzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970). ∗ O excepție o constituie Roman Frydman. Vezi Roman Frydman și Michael D. Goldberg, Imperfect Knowledge Economics: Exchange Rates and Risk îPrinceton University Press, Princeton, NJ, va apărea în 2007). Conceptul de reflexivitate este mai frecvent întîlnit în sociologie. Alvin Gouldner, în cartea sa publicată în 1970, The Coming Crisis of Western Sociology îBasic Books, New York), propunea o sociologie reflexivă - care a devenit ulterior un curent important în sociologie în anii ’70-’80
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai ales în prima parte a capitolului 7, când am făcut analiza nivelului cognitiv al naratorilor așa cum este reflectat în poveștile vieții, acest proces nu trebuie să dăuneze ținutei academice a concluziilor finale, a procedurii alese și a aplicării sale. Reflexivitatea împărtășită și recunoașterea deschisă a dilemelor au garantat un dialog sincer, matur și critic între noi și cititorii noștri, un dialog care dă forță domeniului cercetării narative și ne ajută în acest fel, să mergem mai departe. Analizarea modelelor de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
propriu, nici corect”198. 2.2.1 Dincolo de denotațietc "2.2.1 Dincolo de denotație" În încercarea de a-și susține teza conform căreia limbajul poeziei este, în același timp, un spațiu al denotației și al conotației, al tranzitivității și al reflexivității, și de a demonstra că prevalența unuia dintre cei doi termeni poate deveni chiar criteriul de elaborare a unei tipologii poetice, Gheorghe Crăciun desfășoară o serie de argumente, unele extrem de convingătoare, altele într-o mai mică măsură, căutând cu răbdare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de replică la o întreagă tradiție încărcată de responsabilități în raport cu mitul, cu metafizica și invariantele atemporale. Toate acestea, chiar devenite categorii negative, continuă să exercite o presiune considerabilă. În plus, tocmai prin situarea pe linia de interferență a tranzitivității cu reflexivitatea, scrierile autorilor europeni subminează implicit orice încercare de a trasa frontiere stabile între cele două modele, neutralizează mai toate opozițiile ireconciliabile demonstrând că, în ultimă instanță, între evocarea realului și reflecția asupra posibilităților limbajului nu există o prăpastie de netrecut
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Friedrich după 1950), considerat ce alții un soi de depășire în continuitate a avangardelor (de unde apariția termenului (cvasi)sinonim de transavangardă, preferat mai cu seamă în spațiul culturii italiene), postmodernismul denaturalizează, după cum s-a remarcat, atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, dar nu pentru a exalta în mod necesar autosuficiența sistemului de semnificare. Fără a respinge importanța unor asemenea premise pentru teoria metatranzitivității, le-am considerat mai curând dependente de valorificarea impulsurilor marginalizate, parodistice și polemice, de logica însăși a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
arta modernă în toate formele sale, a sancționat la rândul ei această noțiune, dar a făcut-o deliberat, în detrimentul referentului, adică prin sublinierea opacității mediului și a autosuficienței sistemului de semnificare. Postmodernismul, în schimb, denaturalizează atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, păstrând totodată (în maniera complice și critică ce-i este proprie) puterea atestată istoric a celor două421. Aproape că nu mai este nevoie să insistăm asupra similitudinilor dintre acest punct de vedere și teza pe care am propus-o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
etc., ceea ce nu se întâmplă în alte zone ale cunoașterii. Doar metaforic se spune că savanții pun întrebări naturii și cosmosului. Culegerea de informații relevante prin interogația directă nu este posibilă nici măcar în relația cu animalele superioare. Numai existența conștiinței (reflexivității), a comunicării prin simboluri și, în special, prin limbă face posibilă cunoașterea prin interogarea nemijlocită a obiectului vizat de cercetare. Iar dacă adăugăm faptul că, în cazul omului, intră în joc și deliberativul, intenționalul, teleologicul, cum se mai spune, apare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
referiri la subiect: banii sunt ochiul dracului, banii n-au miros, banii n-aduc fericire... E drept că dăm și peste vulpea care, cănd n-ajunge la struguri, spune că sunt acri... Mă căznesc să găsesc în fondul comun al reflexivității noastre o corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
care mergi , nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!” Acum că viața a fost reinvestită cu sens, se poate din nou reinstaura o ierarhie a valorilor, din nou se poate face o pledoarie pentru înțelepciune, pentru reflexivitate dar și pentru acțiune. Munca devine Umanul este viciat de o cunoaștere limitată, incompatibilă cu omnisciența divină. „Cum nu știi care e calea văntului, nici cum se fac oasele în păntecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este complicată de decupajele epistemice și condamnată să confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub forme din ce în ce mai complexe prin dezvoltarea sistemelor de informare și prin reflexivitatea generalizată 79. Aparent, înmulțirea logicilor de oglindă 80, precarizarea regimurilor autorității în folosul forțelor și puterilor, în fine, labilitatea sporită a modurilor de subzistență și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se prezintă ca diferențialist; căutarea invariantelor speciei umane poate de altfel întotdeauna să se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pref.) II. Lupu, Ramona-Elena (trad.) 94(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA EWAN HARRISON Sistemul internațional după Războiul Rece Strategii, instituții și reflexivitate Traducere de Ramona-Elena LUPU Prefață de Richard LITTLE INSTITUTUL EUROPEAN 2010 The Post-Cold War. International System. Strategies, institutions and reflexivity, Ewan Harrison Authorised translation from the English language edition published by Routledge, a member of the Taylor & Francis Group All
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
proiect filosofic 1 Cuprins Lista ilustrațiilor / 11 Prefața editorului seriei / 13 Cuvânt înainte / 17 Mulțumiri / 23 Lista abrevierilor / 25 Capitolul 1: Introducere / 27 Cadrul teoretic / 30 Operaționalizarea predicțiilor liberale / 41 Structura capitolelor / 49 Capitolul 2: Reevaluarea logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul liberal / 63 Către o sinteză generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile Germaniei / 92
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii de stat 1989-1999 / 160 Prefața editorului seriei* În general
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
oreacție pozitivă și afectează proprietățile sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. Această buclă de retroacțiune pozitivă și care se auto-reproduce încorporează schimbarea progresivă și deschide un spațiu permisiv, în care este încurajată evoluția ulterioară. În această etapă, sistemul își dobândește astfel reflexivitatea, definită de Wendt drept capacitatea unităților de a reflecta la sine într-un mod critic și de a se schimba sub aspect cultural. Acest cadru teoretic este folosit pentru explicarea reacțiilor unui număr de trei puteri majore față de colapsul Uniunii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
of International Politics (1999) a lui Alexander Wendt a fost publicată după ce mi-am obținut titlul de doctor. Cu toate acestea, modul în care explică cele trei culturi ale anarhiei și problema schimbării structurale în sistemul internațional, precum și discuția despre reflexivitate, au fost extrem de utile pentru rafinarea gândirii mele în direcția acestor teme. De asemenea, modelul ciclului de viață al normelor, propus de Finnemore și Sikkink a stimulat creșterea interesului în interiorul domeniului (Finnemore și Sikkink, 1998). Finnemore și Sikkink au dezvoltat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]