391 matches
-
că o medie dintre temperatura aerului interior ι(i); și temperatura medie de radiație ι(mr) Transferul de căldură datorat ventilării se scrie că o conexiune între nodul de temperatură al aerului ι(i) și nodul de temperatură caracteristică aerului refulat ι(într), prin intermediul coeficientului de transfer prin ventilare (conductanței) H(V). Transferul de căldură prin transmisie este divizat între transferul prin fereastră, caracterizată prin inerție termică nulă și conductanța H(F), și transferul prin elementele masive. Transferul prin fereastră are
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru o diferență de presiune de 1 Pa - determinată conform EN 12337 (pentru conducte circulare) q(v, pierd) C(pierd) = 1 + ──────────────────────── * Epsilon(v) (2.69) q(v,nec) C(cont) C(șist) Această ecuație poate fi aplicată fie pentru debitul refulat, fie pentru cel aspirat sau evacuat. Pentru calculul ariei canalului se recomandă standardul EN 14239a. Coeficientul de permeabilitate la aer al centralei de ventilare C(pierd), este exprimat prin: q(v, pierdCTA) C(pierd) = 1 + ──────────────────────── * Epsilon(v) (2.70) q
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu recirculare. El ia în considerare necesitatea de a introduce mai mult aer proaspăt decât cel recomandat. Anexă ÎI.2.G oferă o metodă pentru determinarea acestui coeficient. Pe baza coeficienților enumerați, se determina debitele de aer. Debitul de aer refulat și evacuat pe cale mecanică din zona ventilata Aceste două debite se calculează cu relațiile: - debitul de ventilare introdus în zona de calcul, q(v,r) = [q(v sup,r)C(cont)C(pierd,int)C(rec)] / Epsilon(v) (2.73) respectiv
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
C(rec)] / Epsilon(v) (2.74) în care: q(v sup,r) = reprezintă debitul maxim ce trebuie refulat în zona (valoare de proiect) și q(v ev,r) = reprezintă debitul maxim ce trebuie evacuat din zona (valoare de proiect). Debitul de aer refulat și evacuat pe cale mecanică din centrală de ventilare Aceste două debite se calculează cu relații similare și anume: q(v,r CV) = [q(v sup,r)C(cont)C(pierd)C(rec)] / Epsilon(v) - debitul de ventilare refulat la ieșirea din CTA
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
volumic de aer C(cont)q(v) (mc/h), pentru simplificarea calculului. Pentru sistemele VAV cu recirculare, C(cont) depinde de acțiunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbita de ventilator depinde de raportul dintre debitul mediu refulat și debitul maxim refulat. În orice situație, reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul pentru a determina cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă nu este disponibilă nici o informație, următoarele curbe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cont)q(v) (mc/h), pentru simplificarea calculului. Pentru sistemele VAV cu recirculare, C(cont) depinde de acțiunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbita de ventilator depinde de raportul dintre debitul mediu refulat și debitul maxim refulat. În orice situație, reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul pentru a determina cât de mult scade puterea absorbita de ventilator în raport cu puterea absorbita în condiții nominale de funcționare. Dacă nu este disponibilă nici o informație, următoarele curbe caracteristice q(v) - P
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ev,1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului evacuat înainte de intrarea în recuperator; - ι(ref,1); X(ref,1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului exterior înainte de intrarea în recuperator; - q(v,ref); q(v,ev) - debitul volumic refulat și evacuat ce trec prin recuperator; - Epsilon(rec) - eficientă de transfer termic a recuperatorului pentru un set de debite refulat/evacuat aproximativ egale - P(el,nec) - puterea electrică necesară la recuperator (în W) - Delta ι(recup) - creșterea de temperatură a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
temperatura și conținutul de umiditate al aerului exterior înainte de intrarea în recuperator; - q(v,ref); q(v,ev) - debitul volumic refulat și evacuat ce trec prin recuperator; - Epsilon(rec) - eficientă de transfer termic a recuperatorului pentru un set de debite refulat/evacuat aproximativ egale - P(el,nec) - puterea electrică necesară la recuperator (în W) - Delta ι(recup) - creșterea de temperatură a aerului datorată prezenței ventilatorului în curentul de aer (considerată atât pentru circuitul de refulare cât și pentru cel de evacuare
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
non-rezidential a) Control direct al dezghețului ... - în acest caz trebuie aplicată o corecție Delta[Deltaι(recup,ev)] asupra temperaturii de ieșire ι(ev,2): Delta[Deltaf 2ι(recup,ev)] = max[0; ι(ev,min) - ι(ev,2)] dacă - daca debitul refulat și evacuat sunt egale, aceeași corecție trebuie aplicată și lui ι(ref,2): Delta[Deltaf 2ι(recup,ref)] = -Delta[Deltaι(recup,ev)] - în cazul lipsei oricărui element pentru dezgheț, este suficient de a setă temperatura ι(ev,2) la o
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și conținut de umiditate) ι(int), X(int); pentru a evita probleme de convergență, se recomandă preluarea valorilor calculate pentru ora precedentă - valorile de temperatură și/sau conținut de umiditate pre-setate (impuse); - debitele de aer din sistem (exterior, recirculat, evacuat, refulat) În continuare se procedează astfel: a) se calculează caracteristicile termodinamice ale aerului după recuperatorul de căldură (dacă el există) atât pe circuitul de refulare, cât și pe cel de evacuare; ... b) se calculează caracteristicile termodinamice și energiile necesare pentru desfășurarea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de ventilare necesar pentru debitul emisiilor și pentru nivelul admisibil al concentrației în încăpere conduce la diluarea emisiilor cunoscute după cum urmează: q(m,E) q(v,ref) = ───────────────, C(int) - C(ref) în care: q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s; q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; C(int) - concentrația maximă admisibila din încăpere, în mg/mc; C(ref) - concentrația din aerul refulat, în mg/mc; În cazul poluanților diferiți este necesara
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în care: q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s; q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; C(int) - concentrația maximă admisibila din încăpere, în mg/mc; C(ref) - concentrația din aerul refulat, în mg/mc; În cazul poluanților diferiți este necesara verificarea tuturor poluanților relevanți în vederea determinării celui mai critic dintre aceștia. De regulă, se preferă reglarea sursei în loc de ventilare. Relația indicată mai sus, este valabilă pentru regim staționar (situație prin lipsa
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
concentrație precizat. Dependența de timp a nivelului concentrației în încăpere se determina cu relația următoare (debit de aer introdus = debit de aer extras): C(int)(ț) - concentrația în încăpere la momentul ț, în mg/mc; C(ref) - concentrația din aerul refulat, în mg/mc; C(int)(0) - concentrația în încăpere la momentul ț = 0, în mg/mc; q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s;. q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; V
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
int)(ț) - concentrația în încăpere la momentul ț, în mg/mc; C(ref) - concentrația din aerul refulat, în mg/mc; C(int)(0) - concentrația în încăpere la momentul ț = 0, în mg/mc; q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s;. q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
soluție alternativă de disipare a căldurii. Debitul de ventilare necesar pentru încălzire sau răcire se determina după cum urmează: d q(v,ref) = ────────────────────────────────────── rho(aer) * c(p,aer) * [ι(int) - ι(ref)] în care: q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, ��n mc/s; d - sarcina termică a încăperii, în kW; rho(aer) - densitatea aerului din încăpere, în kg/mc; c(p,aer) - căldură specifică a aerului, ≈ 1 Kj/kgK; ι(int) - temperatura interioară din încăpere, în°C; ι(ref) - temperatura
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ține cont de necesitatea că în fiecare încăpere să fie asigurat debitul minim de aer proaspăt. Dacă q(v,nec,i) este debitul minim de aer proaspăt necesar pentru încăperea i și q(v,ref,i) este debitul volumic total refulat în aceeași încăpere i, se poate calcula și impune o valoare C(rec) dată prin relația: În scopul de a menține un nivel de poluare echivalent în toate încăperile climatizate de același sistem de ventilare, se poate impune o valoare
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ventilo-convectoarelor constă în: a) determinarea debitului de aer; ... b) determinarea puterii termice; ... c) determinarea nivelului de zgomot. ... (2) Pentru aceasta, se determina prin măsurători următorii parametrii: ... a) temperaturile aerului la intrarea și ieșirea din ventilo-convector; ... b) viteza medie a aerului refulat; ... c) debitul și temperatura pe circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită; ... d) nivelul de zgomot. ... 11.36. Probele pe ansamblul instalației de ventilare și climatizare care se fac la punerea în funcțiune, sunt: a) proba de etanșeitate a rețelei
NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
în limitele de confort termic, în cazul clădirilor civile sau cele prescrise de reglementările privind protecția muncii, în cazul clădirilor industriale. Limitele se referă atât la refularea aerului cât și la zona de lucru a încăperii. Temperatura și viteza aerului refulat se corelează cu debitele de căldură și de aer necesare. 5.49. Debitul de căldură furnizat de instalația de încălzire cu aer cald se determină pe baza bilanțului termic al spațiului de încălzit, ținând seama - dacă este cazul - și de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015 "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)", indicativ I 13-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268153_a_269482]
-
ventilare și climatizare. 5.62. Parametrii de debit și temperatură se stabilesc centralizat pentru întreaga instalație, reglarea fiind automatizată. (1) La alegerea, amplasarea și dimensionarea gurilor de refulare se asigură condițiile privind omogenitatea distribuției aerului și parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 5.53 și 5.56.). ... 5.63. La determinarea capacității bateriilor de încălzire ale sistemelor de încălzire cu aer cald preparat centralizat se iau în considerare și pierderile de căldură ale aerului pe canalele de distribuție
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015 "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)", indicativ I 13-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268153_a_269482]
-
malapropisme și cuvintele cu sens dublu („dublul limbaj”), iar condensarea de cuvintele-valiză ("portmanteau"). Barbara MacMahon argumentează că extravaganțele limbajului lui Joyce sunt de fapt „acte ratate”, conform sensului oferit de Sigmund Freud, adică omisiuni ale cenzurii individuale, datorită cărora lumea refulată a subconștientului se manifestă involuntar. În conformitate cu această idee, Colin MacCabe afirmă că "Veghea lui Finnegan" este un „lapsus continuu”. Ipoteza lui MacMahon poate fi legată de teoriile formulate de Jacques Lacan și Julia Kristeva, conform cărora modernismul literar în general
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
la numeroase filme ale soțului său. Hitchcock suferea din cauza obezității sale și era convins că nicio femeie nu-l va iubi vreodată. Când s-a căsătorit, la 27 de ani, n-a mai avut ochi decât pentru soția sa. Dorințele refulate s-au transformat în complexe pe care Hitchcock le-a ""răzbunat"" într-un mod original în filmele sale, în care imaginea femeii era ""concurată"" de cuțit, zăbrele, cătușe, foarfece, ghilotină... Mai ales blondele îl înfuriau și-l făceau să-și
Alfred Hitchcock () [Corola-website/Science/297867_a_299196]
-
spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">u</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">nt ceva de care copiii, ca și adulții, „au nevoie” pentru inspirație și înfrumusețare creativă a vieții, ci mai degrabă un refulat, la care accesul se face greu și fragmentar, în urma insistentelor socate ale unor copii crescuți mari, ori a documentarii sistematice a genealogiilor familiilor trecute prin niște traume majore generate de o istorie supraindividuală, o serie de narațiuni care produc tulburare
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
întorc la baza lor, Xavier îi explică lui Wolverine că pe vremea când Jean era mai tânără, era atât de puternică încât el a fost nevoit să îi blocheze mintea pentru a controla abilitățile ei telepatice și telechinezice. Abilitățile ei "refulate" s-au manifestat ca o personalitate alternativă a tinerei Jean, numită Phoenix. Când Wolverine o întreabă pe Jean despre Cyclops, ea nu își poate aminti ce s-a întâmplat și se teme că l-a omorât ea. Jean îl imploră
X-Men: Ultima înfruntare (film) () [Corola-website/Science/302879_a_304208]
-
minții umane cu calculatorul: Semnalul practic ștersese conștientul și subconștientul din mintea oamenilor asemenea unui program ce șterge datele de pe hard-disk. După aceasta, nu mai rămăsese în loc decât programarea originală ce nu putea fi ștearsă, id-ul psihologic, sediul impulsurilor refulate. După explozia inițială de violență, hard-disk-ul uman încerca să se regenereze, să-și construiască o nouă programare. De aceea, Jordan presupune că în timpul nopții, telnebunii reinițializau, își programau singuri mentalul într-un mod nou. Cei cinci hotărăsc că nu au
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
1930-1950, astmul era cunoscut ca unul dintre cele șapte boli psihosomatice „sfinte”. Se considera că este cauzat de o tulburare psihologică, tratamentul recomandat fiind adesea psihanaliza sau o altă metodă psihoterapeutică. Deoarece psihanaliștii interpretau respirația astmatică șuierătoare ca un plânset refulat al copilului după mama sa, tratarea depresiei era considerată deosebit de importantă în cazul astmaticilor.
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]