777 matches
-
de termeni sunt legați de identificări precum civilizat/barbar, vestic/oriental, democratic/despotic sau rațional/irațional.182 CAPITOLUL 2 Identitatea, concept central în abordarea constructivistă Apariția numeroaselor mișcări naționalist-separatiste odată cu sfârșitul Războiului Rece a forțat specialiștii din relațiile internaționale să regândească statutul teoretic al identității (și culturii) în afacerile internaționale. În timp ce majoritatea curentelor principale din teoria relațiilor internaționale au recunoscut cu greu importanța identității, drept categorie analitică, abordările reflectiviste, constructiviste, postpozitiviste, postmoderniste, poststructuraliste și feministe și-au preluat energia dintr-un
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mondială contemporană.226 Există multă confuzie, iar această confuzie contribuie la lipsa consensului cu privire la acest subiect. Pluralitatea definițiilor și abordărilor identității se intersectează cu "angajamentele" epistemologice și metodologice predominante din disciplina relațiilor internaționale, fapt ce demonstrează că acest concept trebuie regândit și reanalizat pentru a putea servi obiectivelor de cunoaștere specifice disciplinei academice a relațiilor internaționale, altfel ar putea fi cauza problemelor care decurg dintr-o înțelegere prea îngustă (în acest sens Barry Buzan atrăgea atenția că un concept simplist constituie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în principal prin intermediul dezbaterilor generale din relațiile internaționale, poststructuraliștii au fost angajați în aceste dezbateri încă din 1980. Deși au avut o atitudine critică la adresa politicilor de securitate vestice, post-structuraliștii din perioada Războiului Rece au menținut deschisă posibilitatea de a regândi securitatea și nu s-au confruntat cu o criză a abordării tradiționale în momentul în care Războiul Rece s-a încheiat. Pentru poststructuraliști sfârșitul Războiului Rece nu a reprezentat un meta-eveniment astfel încât să le pună sub semnul întrebării asumpțiile analitice
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
desemnate în mod obișnuit prin eticheta feminism. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în Relațiile Internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și comunicându-le într-un nou limbaj sau punând în centrul atenției realități internaționale ignorate până acum în cercetările tradiționale (acel mainstream/malestream). Odată cu creșterea exponențială a literaturii de gen în Relațiile Internaționale, s-a ajuns
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
candidatul stângii, premierul Victor Ponta, din toamnă lui 2014. La începutul anului 2014, "Victor Ponta și Klaus Iohannis erau parteneri în cadrul USL, pentru ca, la finalul anului să devină adversari în cadrul alegerilor prezidențiale"1. Care au fost actorii politici care au regândit alianțele politice și au desemnat candidatul care a triumfat în jocul electoral și politic prezidențial? La prezența interogație vom încerca să răspundem în prezentul studiu, făcând trimitere la declarațiile de susținere ale liderilor politici liberali și populari europeni, înainte și
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
realitatea socială problematică; condiție socială; acțiune colectivă; ordine socială; legitimitate și autoritate; mobilizare a maselor; manipulare și control. Prezența tuturor acestora în definițiile acordate ideologiei permite, dintru început, semnalarea ambivalenței originare a conceptului, născut în cadrul teoriei filosofice a cunoașterii și regândit ulterior la nivel de semnificație în cadrul teoriei socio-politice. Aceasta explică, probabil, și potențialul semantic ridicat pe care termenul îl poartă cu sine încă din momentul apariției sale, potențial care îi asigură, în cele din urmă, flexibilitatea. La rândul său însă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Construirea unui nou model al societății contemporane, solicitat de schimbările profunde survenite în organizarea și funcționarea acesteia, este o sarcină cu care sociologia s-a confruntat odată cu avansul postmodernității. O altă sarcină, nu mai puțin complexă, este aceea de a regândi categoriile sociologice majore formate în condiții care acum se îndreaptă cu repeziciune spre ceea ce reprezintă trecutul"434. Dintr-un alt unghi, chiar și atunci când resping ideea potrivit căreia postmodernitatea ar necesita o "ruptură" de categoriile și instituțiile modernității, anumiți teoreticieni
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teocratice nutrite de primii reformatori europeni. Pe de altă parte, etosul tolerant și filantropic al Europei seculare - care a demonstrat un fabulos succes în ultimii șaizeci de ani - este îndatorat viziunii creștine despre om. Teologiei îi revine sarcina de a regândi proiectul comunitar al Bisericii în chiar aceste împrejurări, care nu suportă cu ușurință verdicte irevocabile. Oricât a fi de pravoslavnice din punct de vedere religios, societățile răsăritene n-au reușit să ofere un model de conviețuire amiabilă, în care frica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe care o încurajează principiile eficienței contabile, încurajate de modernitatea birocratică a secolului al XIX-lea. Cazul „anarhistului” Pierre-Joseph Proudhon - cel care a afirmat, într-un context deloc metafizic, „orice proprietate este furt” - expune încercările unui gânditor francez de a regândi noțiunea concretă de dreptate, în balanță cu noțiunea pur teoretică de libertate (în care Hegel vedea șansa reconcilierii cu sine a fiecărui subiect). Spre deosebire de Ruskin (și mai târziu, dar altfel, N. Berdiaev), Proudhon nu are nostalgia unui nou Ev Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
spre valea Ilvelor, pe unde trece calea ferată. În esență pasurile Bârgaielor leagă bazinul Someșului superior de cel Bistriței, care printr-un sistem transversal de trecători (Mestecăniș, Petru Vodă), permite tranzitul spre bazinul superior al Siretului. g. Curajul de a regândi Pentru a acorda o șansă dezvoltării proiectului nostru statal, trebuie să reconceptualizăm și masterplanul privind infrastructura românească. Curajul de a regândi prezentul ne permite să ne răscumpărăm o parte din greșelile trecutului (și chiar să fim recompensați de viitor). După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un sistem transversal de trecători (Mestecăniș, Petru Vodă), permite tranzitul spre bazinul superior al Siretului. g. Curajul de a regândi Pentru a acorda o șansă dezvoltării proiectului nostru statal, trebuie să reconceptualizăm și masterplanul privind infrastructura românească. Curajul de a regândi prezentul ne permite să ne răscumpărăm o parte din greșelile trecutului (și chiar să fim recompensați de viitor). După cum am văzut organismul statal e unul care suferă profund de o circulație deficitară venoasă, cauzatoare de grave afecțiuni ce pot provoca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar trebui reformulat criteriul de definire a omului nu în funcție de intelect, ci în funcție de puterea cogitativa, căci ea ar fi prima putere dato rita căreia omul s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
memoria colectivă în care el își află povestea. Cu termenii lui Bergson, ieșirea din temporalitatea discretă pentru a intra în durată constituie miza recuperării conceptului de experiență. În ceea ce privește lumea urbană, sarcina regăsirii experienței se poate traduce ca încercare de a regândi mișcarea dincolo de perceperea ei momentană, abstractă și, prin aceasta, angoasantă, străină. „A da chip“ mișcării, a-i regăsi familiaritatea înseamnă a-i percepe simultan actualitatea și posibilitățile, a o înțelege ca pe o criză a lumii și, concomitent, ca pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
forma graficului datelor observate și să căutăm aranjamente neobișnuite. S-ar putea să fie vizibil faptul că relația dintre X și Y nu este de formă liniară, sau că există efecte non-aditive între variabile, ceea ce ne-ar obliga să ne regândim modelul. Mai problematică însă este situația în care factorii reziduali dintr-o regresie liniară corect conceptualizată apar cu un tipar nealeatoriu. Aceștia ar putea să nu aibă o variație constantă (cunoscută și sub numele de heteroscedasticitate, având de exemplu tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care anunțau modernitatea. Mai ales pe urmele lor, voi încerca să inventariez cîteva aspecte ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumii. Tradițiile spirituale se văd concurate în supermarketul religiilor de inventivitatea unor nou-venite, a căror atracție stă tocmai în noutatea lor eclectică, într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile ultime înseamnă să demiți aceste principii din poziția lor zenitală față de istorie, societate, cultură. Cînd, pornind de la date din marile spații tradiționale, Andrei Pleșu rearticulează și regîndește tema naturii, a limbajului sau a îngerilor, el se mișcă în atmosfera perenității lor, face sensibilă tocmai savoarea universalului din ele. Temele acestea ni se arată într-o actualitate care se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o ascensiune clasică urmată de ascensiunea ei post-clasică Această ascensiune post-clasică, nu este o negare, nu este un refuz al naratologiei clasice, ci este o continuare, o prelungire, o rafinare, o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
având în vedere faptul că "ne pune în discuție", ne invită să ne povestim și să luăm un răgaz pentru autoanaliză și reconstrucție personalizată. Problematica pusă în discuție este inovatoare și pentru faptul că sparge "cochilia" vieții private, pentru a regândi și a reconfigura granița dintre cele două sfere ale vieții noastre (public/privat), considerate multă vreme ca zone de demarcație ale celor două genuri (masculin-feminin). Separația rigidă a celor două sfere, făcută în numele dreptului la privatitate, a exclus din zona
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora. Mai mult, autoarea ne atenționează că banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Lucrarea ne invită să regândim construirea motivației la angajați în cadrul unei organizații, prin îndreptarea atenției spre alte modalități de recompensare a angajaților, care să nu includă bani, deoarece acestea sunt mai eficiente și vor produce efecte vizibile și imediate. 2 ARGUMENT Suntem într-o perioadă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de cunoaștere și cercetare a realității de tip determinist, cantitativ, calitativ și interdisciplinar. Prin acest efort metodologic și metodic de sorginte epistemologică în managementul crizelor internaționale, se pot identifica noi semnificații în procesele de dezvoltare ale Uniunii Europene, se pot regândi modalitățile de funcționare a instituțiilor europene și se pot redefini atribuțiile actorilor implicați în gestionarea crizelor internaționale. 5. 1. Uniunea Europeană actor internațional de putere globală Pentru a explica creșterea influenței internaționale a Uniunii Europene este nevoie de a cunoaște, pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Fizica plasmei, Proprietăți electrice și magnetice ale structurilor fine și ultrafine, Teoria fenomenelor neliniare. După micșorarea perioadei de școlarizare, de la 5 la 4 ani, au apărut specializările de masterat cu o durată de școlarizare de 2 ani, conținutul lor fiind regândit în raport cu noile condiții de funcționare. Aceste condiții sunt mai bine precizate odată cu aderarea României la Procesul Bologna, prin care s-a dorit crearea unui spațiu unic de educație academică europeană. După 2005 - anul trecerii la Sistemul Bologna - durata studiilor de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fost tocmai pe placul politicienilor, care vedeau în propunere o atingere adusă propriilor interese din teritoriu, motiv pentru care au încurajat organizarea a numeroase proteste în întrega țară. Aceste presiuni au determinat Comisia să retragă proiectul de reformă și să regândească altul, în care numărul județelor era fixat la 62. Dar nici el nu s-a bucurat de mai mult succes decât primul. Opțiunea oamenilor politici privind organizarea administrativă a României Mari s-a reflectat în Constituția din 1923 și a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]