735 matches
-
Unit (PSU), toate au adoptat abordări diferite.37 În cadrul PS, au coexistat iacobinmismul tradițional al grupărilor precum Centrul de Studii, Cercetare și Educație Socialistă (CERES Centre d'étude, de recherche et d'éducation socialiste), înființat și condus de Jean-Pierre Chevènement, regionalismul moderat al indivizilor ca Gaston Deffere și prim ministrul Pierre Mauroy, și regionalismul mai radical al lui Le Pensac și Santoni. Diversitatea opiniilor atât din cadrul stângii cât și al mișcărilor regionaliste ajută la explicarea incompatibilității din interiorul pozițiilor regionaliste, care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tradițional al grupărilor precum Centrul de Studii, Cercetare și Educație Socialistă (CERES Centre d'étude, de recherche et d'éducation socialiste), înființat și condus de Jean-Pierre Chevènement, regionalismul moderat al indivizilor ca Gaston Deffere și prim ministrul Pierre Mauroy, și regionalismul mai radical al lui Le Pensac și Santoni. Diversitatea opiniilor atât din cadrul stângii cât și al mișcărilor regionaliste ajută la explicarea incompatibilității din interiorul pozițiilor regionaliste, care au fost în cele din urmă adoptate de către partidele de stânga, și în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din rândul regionaliștilor cu privire la aceste poziții. În ciuda diferențelor interne, PS a reușit să se pună de acord în ceea ce privește problema regională. Acest lucru poate fi găsit în câteva poziții adoptate în perioada care a precedat alegerile prezidențiale din mai 1981. Astfel, regionalismul a constituit parte integrantă dintr-un program mai amplu de a restructura societatea franceză prin autogestiune și descentralizare politică, după cum s-a afirmat în una dintre tezele asupra autogestiunii adoptată de convenția națională a PS în iunie 1975: Les régions
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
oarecare suspiciune de către politicienii majoritari și ferm susținută doar de către cei care erau într-un fel marginali precum Michel Rocard și politicieni din interiorul regiunii, care erau fie regionaliști, fie membri ai partidelor majoritare. Se poate presupune că adaptarea față de regionalism din partea reformatorilor din 1982 a fost mai degrabă "moderată" și strategică (pentru a obține voturi din regiuni ca Bretania și Alsacia) decât sinceră. Totuși, reformele au dat naștere, deși cu greutate, regiunii ca entitate politică, iar regiunea s-a maturizat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci. După cum am văzut în ultimul capitol, reprezentanții stângii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, erau asociate cu reacția și regresul. Ei se considerau moștenitorii facțiunii iacobine a Revoluției. În același timp, această imagine trebuie să fie nuanțată de ideea că unii dintre reprezentanții de stânga anarhiștii și anarho-sindicaliștii2
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fost un mare admirator al lui Robespierre și al metodelor drastice pe care acesta le-a folosit pentru a impune "Republica Virtuții"3. Pe lîngă această imitare a modelului leninist, comuniștii și socialiștii aveau în comun neîncrederea și disprețul față de regionalism de vreme ce erau mult mai adânc înrădăcinați în proletariatul urban și mai puțin probabil să favorizeze orice avea legătură cu Franța provincială 4. În cele din urmă, atât socialiștii cât și comuniștii priveau statul central ca pe un premiu ce trebuia
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care îmbină poziții centriste, incluzând ceea ce a mai rămas din tradiția creștin-democrată franceză. Dată fiind această gamă largă de grupări, mai există și o varietate de poziții legate de problema teritorială care pornesc de la iacobinismul secular tradițional și ajung până la regionalismul creștin democrat și federalismul european. Dar, probabil că este corect să spunem că, în practică, chiar dacă mulți din cei de dreapta se opuneau reformelor de descentralizare din 1982, parțial din convingere, parțial doar pentru a se opune nou-formatului guvern socialist
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
constituie o excepție. Note 1 ,,Stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci; stângiștii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, însemnau reacție și regres". 2 Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria" (nota trad.) * "La arme,cetățeni/ În batalioane vă adunați/Și să pornim/ Căci
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
of an idea and institution (Oxford: Martin Robertson, 1980), iar pentru o abordare mai contemporană a noțiunii: J. Loughlin și B. G. Peters, "State Traditions, Administrative Reform and Regionalization", în M. Keating și J. Loughlin (editori), The Political Economy of Regionalism, 1997, pp. 4-62. 2 F. Braudel, L'identité de la France, op. cit.; J.-F. Gravier, Paris et le désert français (Paris: Flammarion, 1947); M. Crozier, La société bloquée (Paris: Éditions du Seuil, 1970); J.-P. Worms, "Le préfet et ses notables
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se miște din loc în momentul în care de Gaulle s-a întors la putere pe seama crizei din Alger și au fost incluși pe lista de așteptare. Acest lucru a dus la dificultăți politice grave în Corsica. Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study of Corsica (Florence: European University Institute, 1989). 17 Vezi D. E. Ashford, "In search of the Etat Providence", în J. F. Hollifield și G. Ross (editori), Searching for the New France (New York and
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice din anii 1960 care căutau, dar nu au reușit, să eradicheze probleme sociale ca sărăcia și rasismul. Acest fenomen a dus la un scepticism general cu privire la posibilitatea aplicării vreunei reforme politice. În cazul Franței, un critic al descentralizării și regionalismului a fost eruditul englez de la Oxford, Vincent Wright. Vezi, de exemplu, lucrarea sa, "Questions d'un Jacobin anglais aux regionalistes français", Pouvoirs, vol. 19, 1981. 6 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 16 Legea 83-663 din 22 iulie 1983, completare la legea 83-8 din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului. 17 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989) și H. Hintjens, J. Loughlin și C. Olivesi, "The Status of Overseas France and Corsica", în J. Loughlin și S. Mazey (editori), The End of
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
23 %), Corsica (7 %) și Île-de-France (0,2 %). 44 M. Keating, J. Loughlin și K. Deschouwer, Culture, Institutions and Regional Development: a Study of Eight European Regions (Cheltenham: Edward Elgar, 2005), Vezi capitolul 5 despre Bretania și Languedoc-Roussillon. 45 J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study of Corsica (Florence: European University Institute, 1989. 46 DATAR, Etat des lieux des pays au 1 septembre 2005, p. 5. 47 Vezi Pouvois locaux, nr. 54, III/2002, p. 17. 48 N.
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sau proiecte de lege depuse în timpul celei de-a Treia Republici. 16 Ibid. 17 Ibid., p. 12. 18 Pentru o istorie bună a acestei mișcări, vezi M. Nicolas, Emsav: Histoire du mouvement breton (Paris, Syros, 1982). 19 Vezi J. Loughlin, "Regionalism and Ethnic Nationalism in France", în Yves Mény și Vincent Wright (editori), centre-periphery relations in Western Europe (London: Allen & Unwin, 1985); J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989). 20 Vezi
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mișcări, vezi M. Nicolas, Emsav: Histoire du mouvement breton (Paris, Syros, 1982). 19 Vezi J. Loughlin, "Regionalism and Ethnic Nationalism in France", în Yves Mény și Vincent Wright (editori), centre-periphery relations in Western Europe (London: Allen & Unwin, 1985); J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989). 20 Vezi J.-J. Dayries și M. Dayries, op.cit. 21 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
editori), centre-periphery relations in Western Europe (London: Allen & Unwin, 1985); J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989). 20 Vezi J.-J. Dayries și M. Dayries, op.cit. 21 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989) și E. Bernabu-Casanova, Le Nationalisme Corse: Genése, succés et èchec (Paris: L'Harmattan, 1997). 22 Jean-François Gravier, Paris et le désert français (Paris, Le Portulan, 1947
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Genése, succés et èchec (Paris: L'Harmattan, 1997). 22 Jean-François Gravier, Paris et le désert français (Paris, Le Portulan, 1947). 23 Există studii numeroase despre această mișcare. Un studiu clasic îl constituie lucrarea lui J. E. S. Hayward, "From functional regionalism to functional representation of France", Political Studies, vol. XVII, martie 1969, pp. 48-75. Vezi de asemenea, Michel Nicolas, Emsav: Histoire du mouvement breton (Paris, Syros, 1982). 24 Decretul din 11 decembrie 1954. 25 În mod interesant, prima mișcare regionalistă corsicană
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
integrării complete. Implicația a fost că insula Corsica, în calitate de regiune franceză completă, avea dreptul de a cere statului central să-i ofere ajutorul pentru a se dezvolta. Am analizat această mișcare în teza mea de doctorat ce a fost publicată: Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989). 26 Vezi J. Loughlin, op. cit., 1989 și J. Loughlin, "Les Pieds Noirs en Corse", în Jean-Pierre Roux (ed.) La Guerre d'Algêrie et les français (Paris
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
este, la rândul său, compus din camera regională, regiunile reprezentative și o cameră a autorităților locale. 3 Vezi J. Loughlin și B.G. Peters, "State Traditions, Administrative Reform and Regionalisation" în M. Keating și J. Loughlin (editori), The Political Economy of Regionalism, (London: Frank Cass, 1997), pp. 41-62. ----------------------------------------------------------------------- REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 6 1 Prefață Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 76 73 Aspecte generale privind situația franceză Centralizare și descentralizare în istoria
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
A pornit cu dreptul! Împreună cu „Academia bârlădeană” noua revistă concretizează aspirația unei continuități semnificative. Era necesară o reîmbinare a forțelor culturale locale, acțiune venită la timp odată cu promoțiile specifice momentului. Dimensiunea cea mai relevantă a „Baaad-ului” ține tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avusese însă un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer Moga, op. cit., pp. 482-483). 224 Un articol al lui Nicolae Iorga condamna explicit regionalismul și politicianismul care marcaseră, până atunci, uzajul public al acestui simbol: "să ștergem Alba-Iulia din lista mijloacelor de luptă pentru putere. Căci trebuie să fie o singură Alba-Iulie!" (publicat în "Neamul Românesc" și citat în "Universul" de sâmbătă 25 mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai interesante texte. Prin ce se deosebește proza lui Soljenițîn? În opinia noastră, înainte de toate, se deosebește prin vorbirea expresivă, întemeiată pe tradiția orală [...]. La Soljenițîn, îmbogățirea limbajului se obține prin introducerea unor cuvinte populare rar utilizate (și chiar a regionalismelor), a unor expresii arhaice pe jumătate uitate, a noilor "sovietisme" și, de asemenea, a propriilor cuvinte nou formate. Sintaxa maleabilă și expresivă, utilizând avantajele gramaticii ruse, își permite uneori mari "libertăți", dar nu pierde niciodată naturalețea și nu trece în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
religioasă și culturală, Constitutio Antoniana, promulgată de Caracalla (211-217) extindea cetățenia romană tuturor oamenilor liberi din imperiu. Această constituție era promulgată cu intenția favorizării coeziunii interne a unui stat aflat pe calea destrămării acute, sub presiunea tendințelor centrifuge cauzate de regionalismele etnice și de slăbirea religiilor tradiționale ca urmare a propagării noilor credințe, cultele misterelor și creștinismul. Politica egalitară a Severilor se acorda astfel cu teoriile filozofice și religioase ce proclamau egalitatea tuturor oamenilor în baza dreptului natural, teorii care se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
15. 193 H. Klebes, Diplomația parlamentară, IRSI, București, 1998, p. 122. 194 http://www. norden. org/en/nordic-council/organisation-and-structure 195 A. Henrikson, "The Growth of Regional Organisations and the Role of the United Nations", în L. Fawcett și A. Hurrell, Regionalism in World Politics, OUP, 2003, p. 124. 196 http://www. norden. org/en/about-nordic-co-operation/organisations-and-institutions 197 H. Klebes, op. cit., p. 123. 199 C. Archer, International Organization, ed. Routledge, Londra, 1993, p. 46. 200 H. Klebes, op. cit., p. 156. 201 http
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bancă, mâzgălește banca. c) Comunicare și limbaj: arată, la cerere, imaginile obiectelor cunoscute; Înțelege fraze simple și fraze negative; este greu Înțeles, deoarece prezintă dislalie polimorfă, vorbește Încet; când nu poate pronunța un cuvânt, arată obiectul corespunzător; vorbește cu multe regionalisme; se exprimă atât prin cuvinte corecte, cât și deformate; nu face acordul Între subiect și predicat; arată un obiect reprezentat Într-o imagine simplă; recunoaște literele ca simboluri, dar nu le denumește (doar pe A); arată că a Înțeles acțiunea
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]