672 matches
-
anti-oxidativă duce la alterarea moleculară și celulară. Eliberarea este influențată de natura antigenului prezentat și de tipul de celulă prezentatoare de antigen. Subseturile funcționale de limfocite T includ: - limfocitele T helper (Th) CD4+; - limfocitele T citolitice CD 8+;limfocitele T reglatoare (Treg) CD4+, CD25+. Limfocitele T helper sunt subdivizate în două categorii: - Th1 care produc IFN-γ și IL-2 și cresc inflamația celulară; - Th2 care produc IL-4, IL-5, IL-6, IL-9, IL-10 și IL-13 și cresc activarea umorală. Treg produc IL-10 și au
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
circa 10% mai mult oxigen decât arderea glucozei. Acizii grași cu lanț lung intră în mitocondrie printr-un transportor carnitinic, care este o translocază sensibilă la inhibiția exercitată de malonil-coenzima A. Malonil-coenzima A este la rândul său supusă unor intervenții reglatorii complexe, între care kinaza activata de AMP (AMPK). Insulina are ca efect reducerea activității AMPK, care duce la reducerea oxidării acizilor grași ca răspuns la creșterea producției de ATP prin oxidarea glucozei. Rezultă astfel o producție de ATP în condiții
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
renină-angiotensină-aldosteron, a vasopresinei și endotelinei. Mai recent, s-a descris implicarea în patogeneza și progresia bolii a unor citokine proinflamatorii, dintre care cel mai bine a fost descris rolul TNF-alfa (34). Alte alterări metabolice celulare includ stresul oxidativ crescut, anomaliile reglatorii ale fluxului de calciu, precum și numeroase anomalii ale semnalelor tisulare, toate traduse prin alterări histopatologice caracteristice. Astfel, apar depuneri de material matricial extracelular, se activează o serie de metaloproteinaze care degradează colagenul, are loc o hipertrofie a miocitelor și se
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
prezenței bolii microvasculare. Cu toate acestea, se pare că nici una dintre aceste modificări nu este specifică diabetului. Având ca substrat anatomic modificările descrise și ca substrat fiziopatologic o serie de alterări anterior menționate, se instalează disfuncția diferitelor proteine contractile și reglatoare cu impact asupra performanței cardiace. Din punct de vedere metabolic apare și o creștere a utilizării de acizi grași ca substrat metabolic pentru producerea energiei, având ca efect o creștere a consumului de oxigen și acumularea de produși intermediari cu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care dau glas stărilor emoționale), adaptorii (gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau disconfort), expresorii (gesturi care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
într-o anumită direcție, demonstrarea mărimii sau formei unui obiect etc.); • gesturi care însoțesc cursul gândirii profesorului sau readuc în minte cuvântul uitat ideografele (numai făcând gestul potrivit, profesorul își reamintește cuvântul); • gesturi care mențin și controlează interacțiunea cu elevii reglatorii (când ascultă un elev, profesorul direcționează privirea spre acesta și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
principal la facilitarea decodificării mesajului verbal sau la înțelegerea instrucțiunilor școlare. De regulă, profesorul cu abilități de comunicare folosește un număr mare de gesturi ilustrative pentru a transmite competență, siguranță, forță și entuziasm. * Gesturi care mențin și controlează comunicarea didactică: ,,reglatorii"119 sau ,,gesturi interactive"120. Să exemplificăm câteva gesturi interactive ale profesorului din timpul examinării orale a elevilor în vederea asigurării feed-back-ului: direcționarea privirii spre un elev pentru a-i da cuvântul, aprobarea prin mișcarea capului sau încruntarea când nu este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de rutină, profesorul condiționează elevii să le respecte prin intermediul unor gesturi specifice. De exemplu, după ce a intrat în sala de clasă, profesorul ocupă o poziție centrală, condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu ei. Din perspectiva profesorului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) controlează participarea elevilor (indică cine, când, cum, de unde, pentru cât timp trebuie să participe): • indicarea elevului cu ajutorul mâinii; • înclinarea capului spre elevul indicat; • stabilirea contactului vizual pentru a-i monitoriza pe elevi; • ridicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în bancă alături de elevul cu dificultăți de învățare; • atingerea umărului elevului neatent. c) ajută la interpretarea unui rol: • rotirea rapidă a mâinilor precum o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam, mâna devenită suport pentru cap se recomandă ca profesorul să identifice o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conflict cognitiv, să prezinte un material didactic nou, să-i implice mai mult pe elevi etc. În comunicarea didactică, adaptatorii facilitează racordarea partenerilor educativi la situațiile și la relațiile dintre ei, ilustratorii și emblemele sunt determinanți pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
situațiile și la relațiile dintre ei, ilustratorii și emblemele sunt determinanți pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracteriza ca fiind: a) centrifug; b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe (concretizează cursul gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Precizați situațiile în care profesorii și elevii comunică în sala de clasă cu ajutorul emblemelor. Ce rol joacă aceste gesturi? 4. Menționați rolurile și funcțiile indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reușita interacțiunii profesor-elev prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, rapiditate și atractivitate comunicării didactice. Asociați următoarele categorii gestuale întâlnite în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory Region sau NCR - Non Coding Region reprezintă 10% din genom. Această regiune conține secvențe reglatorii (promoter, enhancer, silencer etc.) pentru controlul expresiei genelor virale și are cea mai mare variabilitate. LCR conține elemente de „stimulare” (enhancer) care pot fi activate de factori celulari sau virali cu o anumită specificitate. Cu alte cuvinte, controlul unor cofactori
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
îndeplinirii acestor deziderate poate fi evaluată din recapitularea imunobiologiei infecției HPV naturale. Populația de anticorpi rezultată în urma infecției HPV naturale este policlonală și heterogenă, recunoscând o diversitate de epitopi prezenți la suprafața capsidei virale dar și epitopi ai proteinelor timpurii reglatorii. Vaccinurile HPV alcătuite din VLP conțin imunogeni expuși exclusiv de proteina capsidară majoră L1. Există deci diferențe calitative și cantitative între răspunsul imun postvaccinare și răspunsul după infecția naturală. Afinitatea anticorpilor induși de vaccinuri este superioară celor rezultați post-infecție dar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long Control Region numită și URR- Upstream Regulatory Region sau NCR - Non Coding Region reprezintă 10% din genom. Această regiune conține secvențe reglatorii (promoter, enhancer, silencer etc.) pentru controlul expresiei genelor virale și are cea mai mare variabilitate. LCR conține elemente de „stimulare” (enhancer) care pot fi activate de factori celulari sau virali cu o anumită specificitate. Cu alte cuvinte, controlul unor cofactori
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
îndeplinirii acestor deziderate poate fi evaluată din recapitularea imunobiologiei infecției HPV naturale. Populația de anticorpi rezultată în urma infecției HPV naturale este policlonală și heterogenă, recunoscând o diversitate de epitopi prezenți la suprafața capsidei virale dar și epitopi ai proteinelor timpurii reglatorii. Vaccinurile HPV alcătuite din VLP conțin imunogeni expuși exclusiv de proteina capsidară majoră L1. Există deci diferențe calitative și cantitative între răspunsul imun postvaccinare și răspunsul după infecția naturală. Afinitatea anticorpilor induși de vaccinuri este superioară celor rezultați post-infecție dar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
au fost canalizate în două mari direcții: polimorfisme ale unor enzime-cheie în metabolismul glucozei în organele/țesuturile țintă și polimorfisme ale enzimelor (proteinelor) ce pot influența statusul microcirculației renale [139]. La nivelul rinichiului există, in acest sens, mai multe sisteme reglatoare care pot fi afectate de un polimorfism genetic, rezultatul fiind hipertensiunea glomerulară, care este principalul mecanism patogenetic al BDR. a. Polimorfismul genelor sistemului renină-angiotensină (SRA) Acesta a fost cel mai intens studiat, după ce în ultimii ani a fost aproape general
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
osmotic producând un flux rapid de apă spre sau dinspre celulă, în vederea restabilirii echilibrului; aceste transferuri de apă produc edem celular (swelling), respectiv contracție celulară (shrinkage), deoarece membrana celulară nu poate susține gradiente hidrostatice. Aceste perturbații de volum declanșează mecanisme reglatorii extrem de sensibile care au rolul de a restabili volumul celular: mecanisme de transport ionic (reglare imediată, pe termen scurt), respectiv modularea sintezei de osmoli intracelulari (reglare lentă, pe termen lung). b2. Transportorul eritrocitar de Na/Li Un alt sistem de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]