684 matches
-
trecut la Centrul Sportiv Experimental „Viitorul”. Aici s-au pus bazele antrenoratului meu. I-am avut ca sportivi pe Dan Grecu, Nicolae Oprescu, Nicolae Achim, Cornel Bălan și mulți alții. George ROCA: Da mi-i amintesc pe băieți... și pe regretatul Nicu Achim. Cum ai ajuns la Clubul Dinamo? Mircea BĂDULESCU: După ce elevii talentați la sport terminau liceul, dădeau admitere de obicei la ICF și erau preluați de unul din cele două cluburi mari din țară, Dinamo și Steaua. La clubul
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
care au depus proiecte sunt notificate de către Ministerul Afacerilor Externe cu privire la rezultatul procedurilor de selecție și jurizare. Articolul 21 Câștigătorul premiului este comunicat public de către MAE la data de 13 decembrie a fiecărui an, data nașterii regretatului ambasador Mihnea Constantinescu. Articolul 22 Plata premiului va avea loc în maximum 10 zile lucrătoare de la data anunțării câștigătorului. Capitolul VIII Dispoziții finale Articolul 23 Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Asociația Ambasador „Mihnea Constantinescu“, organizează ceremonia de decernare
REGULAMENT din 5 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288898]
-
ceva vreme una dintre actrițele apreciate al vremii. În 1972 aveam să-l văd în carne și oase pe Aurelian ANDREESCU și Doina SPĂTARIU. În anul 1978 fiind în concediu la Geoagiu Băi am cunoscut pe distinsa Lucreția CIOBANU și regretatul Viorel COSTIN. La Moldova Nouă prin anii 1970 am avut fericita ocazie să înmânez un buchet de flori ilustrei Angela MOLDOVAN, și să o salut pe interpreta orădeană Florica BRADU, care a impresionat o sală arhiplină, când printr-o neînțelegere
CUI AM STRÂNS MÂNA? CINE MI-A STRÂNS MÂNA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377393_a_378722]
-
accept un răspuns simplu și aș putea crede că debutul s-a produs după limpezirea apelor în literatură, după ce valorile au reușit să își recâștige locul și, lucru foarte important, poeta a rămas pe frontul liricii feminine din generația nouăzecistă. Regretatul poet Iustin Panța chiar a numit-o cândva o a doua Ileana Mălăncioiu. Acum vin cu alt și mai mare “de ce?”, unul căruia nu i-am găsit, din păcate, răspuns. Permiteți să formulez întrebarea: de ce un poet care a debutat
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
dar majoritatea scrierilor sale au ajuns abia postum la cunoștința marelui public. Iată-le pe cele mai importante: „De la moarte la viață”, Editura Paideia, București, 1996 (roman memorialistic - personajul Victor Moldovanu este autorul însuși - cu caracter testamentar, prezentat călduros de regretatul critic literar Valeriu Cristea, cu care părintele Paulin s-a cuminecat mai ales întru Dostoievski); Trebuie să reținem faptul că monahii au scris din necesitatea de a fixa și transmite învățături de credință sau experiențe duhovnicești, de aceea textele lor
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
să plece de la catedră, înscenând reducerea de personal, dar de fapt, au redus aproape la zero orele de Istorie a Românilor. Se mândrește, deosebit, cu relațiile sale călduroase cu multe personalități din Republică Moldova și din Țară, mai ales cu regretatul Ioan Alexandru, care a venit în mai multe rânduri la Bălti, unde a promovat emoționante conferințe și recitaluri de poezii. Organizează mai multe acțiuni ale filialei Bălti a Asociației Istoricilor din Moldova, făcând parte din Comitetul de conducere a acesteia
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
cărturarii își transmit gândurile lor pe hârtii, transmițându-le întregului popor al provinciei. Inițiatorii și conducătorii sunt: ieromonahul Gurie, pr. Partenie și venerabilul ic. Mitrofor Constantin Popovici. Aici își fac școala toți scriitorii și poeții români basarabeni, în frunte cu regretatul Alecu Mateevici... Ieșind ziarul , el e condus tot de foștii elevi ai Seminarului. Cu un cuvânt, tot ceea ce s-a făcut pe terenul național în Basarabia a fost făcut de fiii Bisericii. Și când vine și se face Unirea, ea
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
emisiune de calitate. Mi-am început ucenicia la radio în 1996, în cadrul redacției Ora Armatei, am colaborat la Radio România Tineret și Antena Satelor, posturi ale Societății Române de Radiodifuziune. Aici am avut onoarea să lucrez în echipe coordonate de către regretatul Sebastian Sârcă, cel căruia îi datorez faptul de a fi azi jurnalist la Radio Romania precum și Jana Gheorghiu, Gheorghe Verman, Eugen Pelin, Doru Ionescu, Marina Pătrănoiu, Eugen Cojocariu și mulți alți profesioniști de radio. Am avut fericita ocazie de a
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
mea câteva personalități culturale care au suflat aerul benefic pentru a-mi întinde aripile spre zborul mult visat. Un gând înflorit frumos îl amintește pe directorul prestigioasei publicații din Toronto “Observatorul”, unde mi-am făcut debutul, Dumitru Puiu Popescu, pe regretatul omul de înaltă cultură, creatorul „Asociației Românilor pentru Patrimoniu” (ARP), mentor al scrierilor mele, Artur Silvestri, pe renumitul publicist româno-australian, care mi-a răspândit scrierile în lumea largă, George Roca. Un loc important l-au ocupat cele două familii, cea
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
să vă adresez câteva întrebări: - Dacă ar fi să ne întoarcem în timp, care a fost numele dascălului care v-a purtat prima dată prin tainele cărților și ce fel de amintire îi purtați în suflet? - Învățătorul meu a fost regretatul, Aurel Spiță, un om de înaltă ținută, înaintea căruia mi-am plecat cu respect fruntea mereu. Tipul de învățător drept, pentru care actul didactic a fost misiunea propriei vieții. Era tipul dascălului caracterizat de Sadoveanu, un Domnu’ Trandafir al Movilei
LANSARE REVISTA ȘCOLARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372423_a_373752]
-
mult-premiatul teatru româno-maghiar pentru copii (desființat după 1989), apoi în corul Heruvimi condus de extraordinara Nicoleta Târnoveanu (acum măritata Pîrvu) și împreună cu elevii și profesorii Colegiului Național „Octavian Goga” lansând spectacole și festivaluri memorabile regizate de Profesoara Doina Drăghici si regretatul Jenică Andrei de la Casa Armatei. Următorii zece ani i-am petrecut la Cluj, ca studentă și apoi ca profesoară de limba engleză. Acolo am cântat patru ani in ... Citește mai mult Doru IONESCU: De unde ești de loc? Unde ai crescut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372861_a_374190]
-
mult-premiatul teatru româno-maghiar pentru copii (desființat după 1989), apoi în corul Heruvimi condus de extraordinara Nicoleta Târnoveanu (acum măritata Pîrvu) și împreună cu elevii și profesorii Colegiului Național „Octavian Goga” lansând spectacole și festivaluri memorabile regizate de Profesoara Doina Drăghici si regretatul Jenică Andrei de la Casa Armatei. Următorii zece ani i-am petrecut la Cluj, ca studentă și apoi ca profesoară de limba engleză. Acolo am cântat patru ani in ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372861_a_374190]
-
Munților Apuseni, o confesiune a naratorului care reconstruiește imagini plastice, în stilul consacrat al punerii în realitate. Cartea cuprinde 46 de tablete și o Postfață ce cuprinde un mic interviu acordat de autoare ,în 1980, ziaristului Valer Ghioreanu. Despre autoare regretatul Petru Poantă scria:”Prof.Doina Mărghitaș este o folcloristă pasionată. Trebuie să remarcăm, mai întâi valoarea cântecelor( ... ) și includerea, în volum, a câtorva creații de autor, care dincolo de ritmica aparte, reprezintă același tezaur popular,“ iar Ion Arcaș preciza:”Scrisul documentat
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
mult-premiatul teatru româno-maghiar pentru copii (desființat după 1989), apoi în corul Heruvimi condus de extraordinară Nicoleta Târnoveanu (acum măritata Pîrvu) și împreună cu elevii și profesorii Colegiului Național „Octavian Goga” lansând spectacole și festivaluri memorabile regizate de Profesoară Doina Drăghici și regretatul Jenică Andrei de la Casa Armatei. Următorii zece ani i-am petrecut la Cluj, ca studentă și apoi ca profesoară de limbă engleză. Acolo am cântat patru ani în corul Facultății de Teologie Ortodoxă și din aprilie 1998 în cenaclul de
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
de regale Sigismund de Luxemburg la 1387, trecând prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu și icoanele lui din bisericile maramureșene.La Dej ne-am amintit de poeta Raveca Vlașin, de prozatorul Gheorghe Lucian D`Aquila și de regretatul critic literar Radu Săplăcan. Uneori priveam prin parbrizul mașinii și mișcările ritmice ale ștergătoarelor schimbau secvență după secvență, parcă dintr-un film cu călătoria de întoarcere a lui Ulise, când câmpurile păreau o mare peste care norii coborâseră. La Jibou
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
despre cărțile colegilor săi Voichița Pălăcean Vereș, prozatoare de excepție și editoare, Ioan Cărășel, poet, autor a cinci cărți publicate. În continuare a expus pe scurt istoricul Ligii Scriitorilor, dar a rememorat și amintiri din vremea studenției când înpreună cu regretații poeți Ion Ghiur Pauleana, Vasile Radu Ghenceanu și pictorul Mihai Oros, care acum trăiește în Germania, a înființat cenaclul literar NORD, din Baia Mare ce funcționa în cadrul Casei de Cultură. În încheiere președintele Ligii Scriitorilor a susținut un recital din creațiile
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
lumea teatrală românească pe care eu să nu cunosc? Vă place sau nu, eu sunt o actriță care a jucat, care și-a făcut mereu treaba cu seriozitate și pasiune și nu mă voi dezice în veci de acest lucru. Regretatul meu profesor Dem Rădulescu, căruia îi datorez formarea mea ca actor, îmi spunea că „cinstea și talentul nu ți le poate lua nimeni”. Acesta este crezul după care m-am ghidat în viața profesională și de care nu vreau să
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
anilor 2002/2003. O situație foarte tristă, după părerea mea. Situația traducerilor de poezie română, este puțin mai bună, dar este oarecum similară. Există câteva perle de valoare inestimabilă, începând cu traducerea lui Mihai Eminescu realizată cu imens talent de regretatul Corneliu M. Popescu, care în anii '70 a impresionat în așa măsură, încât Premiul Societății Engleze de Poezie pentru traduceri în limba engleză, decernat la fiecare doi ani, poartă numele tânărului traducător român, stins din viață la 19 ani în
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
spirituală, înfruntând "mașina infernală", îl împingea spre pieire. De altfel, în majoritatea poeziilor de atunci, presentimentele, ca în tragediile antice, domină și ne copleșesc. Aurel Covaci le cunoștea cel mai bine, i-a citit primul epitafurile despre care, cu nesăbuință, regretatul Laurențiu Ulici mi-a spus: „Poetul și-a regizat singur moartea". „E un ștreang în adâncul genunii Ce mă spânzură invers spre cer" Voi încerca acum să deslușesc semnificația „nopților de coșmar", adică a trăirilor din poeziile scrise sau dictate
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de către cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și prefața, susținând publicarea. Regretatul Acad. Ștefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă și nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită și, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele di-nainte prin vastitatea
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
traduse în ebraică și în franceză. - Care este cel mai mare succes literar al tău? - Cartea mea de călătorii „Lumea lui Mosari”, în colecția „Omnia”, editată la Iași. (Din această carte au apărut, până acum, alte 4 ediții). - Al. Mirodan, regretatul Mirodan, marele Mirodan, spunea: „Fără nici o îndoială, printre scriitorii israelieni de limbă română, G. Mosari poate fi considerat unicul maestru al nuvelelor foarte scurte”. Aceste cuvinte, Mosari, eu le consider ca fiind o medalie, o decorație, pe care trebuie s-
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
redactarea câtorva texte, le-am postat pe câteva site-uri literare și au avut succes. Am participat la câteva colaborări, cărți tipărite cu mai mulți autori, începând cu o “Mărturisire de credință literară”, un document de conștiință colectivă, conceput de regretatul Artur Silvestri, fondator al Asociației Române ptr Patrimoniu, în care 83 de autori români din toată lumea își mărturisesc crezul lor literar și artistic. Mi-au primit și publicat tot ce am trimis, mărturisesc sincer că pentru mine a fost o
DIN PREOCUPĂRILE PENSIONARILOR de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348280_a_349609]
-
reportaje, corespondențe în numeroase reviste din țară și din străinătate. Lucuiește de aproape 26 de ani în Statele Unite ale Americii și scrie fluent în limba engleză. A lucrat ca redactor la nenumărate publicații printre care și ziarul „Universul”, condus de regretatul Aristide Buhoiu. Demn de remarcat fraza dânsei despre condiția poeziei din zilele noastre: „Trăim timpurile când poezia nu are prioritate în societatea actuală; cine scrie în prezent scrie din pură plăcere, aceste versuri rămânând eventual lucrări post-mortem pentru eternitate". (George
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor. Aceste spații au fost locurile de întâlnire ale protipendadei Bucureștiului. George ROCĂ: Fascinant! Pe la sfarsitul ’60, pe vremea când locuiam în București am cunoscut urmașii familiei Oteleșanu. Regretatul Radu Oteteleșanu, fiindu-mi prieten, mă invită deseori la casa din Aleea Alexandru. Una dintre bunicile sale pictă cu mult talent cu email pe porțelan... Deseori îmi plăcea să stau în prejma dânsei și să... îi ascult minunatele povestiri despre
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]