617 matches
-
marile tristeți ale vieții mele este că nu l-am cunoscut, că n-am fost și eu cu ei atunci. D.D.: Menținîndu-ne în aceeași linie a scriitorilor care inversează ierarhia valorilor oficiale, "falsifică moneda" în spiritul cinicilor antici și propun reinterpretări ale culturii lor, aș vrea să vă întreb, ca să ne referim și la România, cum vi se pare apropierea pe care au semnalat-o unii critici între opera dumneavoastră și cea a filozofului român Emil Cioran? Fernando Vallejo: E foarte
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In mod convențional, "era noastră" începe cu al 31-lea an de domnie al împăratului roman August (dată considerată de unii ca an de naștere a lui Isus Hristos) (Roller, 1952, p. 8). Reinterpretarea semnificației anului I al istoriei ca al 31-lea an de domnie al împăratului August poate fi luată drept o "spălătură semantică" menită să elimine coloratura creștină din cronologia convențională. Originea. În lungul secol al naționalismului românesc, chestiunea fundamentală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca încercare (și reușită) de autodepășire, în sensul abandonării epigonismului simbolist, al concentrării și rafinării expresiei. În ciuda distanțelor pe care le ia față de universul Restriștilor, această carte conservă totuși date esențiale ale unei sensibilități elegiace, neliniștite. Ele transpar îndeosebi în reinterpretările expresioniste ale unor elemente constitutive universului imaginar al cărții de debut, dar sunt prezente și în plin „bal” al imaginației ludic-spectaculare, în abia disimulate confesiuni ale „suferinței vechi”, ale nevoii acute de comunicare fraternă cu semenii, care va domina și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
discipolul, poate cel mai fidel, al lui Heidegger în filosofia postmodernă se dovedește a fi Jacques Derrida, care deconstruiește regresând, la rându-i, în conceptele de urmă și arhi-urmă sau de-a dreptul către vechii greci, cum se-ntâmplă cu reinterpretarea Farmaciei lui Platon. Transformarea lui Heidegger a înțeles-o, în profunzime, filosoful și teologul grec contemporan Christos Yannaras, în lucrarea Heidegger și Areopagitul. Dacă Heidegger ar fi cunoscut filosofia și teologia Sfinților Părinți, el ar fi constatat că, ocolindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
începuturile erei transmoderne, fiind recunoscut ca mentor al transdisciplinarității încă din timpul vieții, și care transdisciplinaritate constituie, după opinia mea, contribuția europeană cea mai însemnată la cristalizarea noii paradigme. Filosofia lui Ștefan Lupașcu, altminteri, este și o cheie hermeneutică pentru reinterpretarea operei lui M. Eminescu, instrument de care m-am slujit încă din lucrarea Eminescu Dialectica stilului (1984). Întemeietorii transdisciplinarității n-au folosit termenul transmodern, însă ei sunt "localizabili" în plină transmodernitate. În context, filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu stă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ajungând, intuitiv, în plin ethos transmodernist. Prozatorul ceh, dublat de un gânditor profund, ilustrează, mai degrabă, modelul de romancier-filosof, așa cum l-a definit Albert Camus, adică opusul romancierilor cu teză. Kundera pare să plece de la o "teză" postmodernistă, aceea a reinterpretării enigmaticei eterne reîntoarceri din centrul filosofiei lui Nietzsche. Am văzut cum de la Jacques Derrida la Gilles Deleuze, eterna reîntoarcere devine axă a canonului postmodernist, stând la baza teoriei simulacrelor. Kundera apreciază ideea lui Nietzsche ca pe un mit uluitor, menit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
numai prin intermediul unui fel de contract social, în care fiecare își d] în mod autonom acordul asupra structur]rii instituțiilor sociale pentru că acestea s] fie drepte - Rawls încearc] astfel s] combine o recunoaștere hegelian] a primatului comunit]ții cu o reinterpretare a accentului kantian pus pe autonomie. Trei direcții principale ulterioare au marcat dezvolt]rile recente din filosofia moral]: 1) Se lucreaz] foarte mult asupra analizei problemelor sociale și politice reale. Așa cum o arăt] eseurile din partea a cincia a acestui volum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Împotriva principalelor instituții, producând, pe cale de consecință, două schimbări majore: „relativa Îndepărtare a acestei critici de lacunele cardinale ale guvernării” și transformarea „subită a unei părți din opoziția extraparlamentară În opoziție monarhică”. Analiza constată totodată că alternativa monarhică este o reinterpretare a procesului istoric, a condițiilor legitime În care s-a produs schimbarea de regim din decembrie 1947 și a rosturilor tranziției. În acest sens, epoca totalitară apare, pentru susținătorii restaurației monarhice, drept un vid istoric, o Întrerupere a istoriei poporului
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
realitățile istoriografice ale anilor ’50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități din istoria României. Fenomenul a fost foarte inspirat catalogat de Vlad Georgescu drept „reinterpretarea adevărurilor istorice abia reinterpretate” . Încă din a doua jumătate a anilor ’50 istoriografia românească a realizat primele gesturi recuperatoare În sens național. Subiecte interzise până deunăzi Încep să fie creionate, chiar dacă numai În conturul acestora, fără a fi apelat prea
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul În câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului În contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este Înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fiecare sintagmă. Tot un model străin de exprimare a acelorași funcții pragmatice, și anume adresarea la persoana a III-a, asociată deferenței, stă la baza unei variante de acord - numit formal de gramatici - cu persoana a III-a. Tendința de reinterpretare a sintagmei conduce spre același rezultat: acordul cu persoana a III-a. 1 DSL, s.v. adresare. 2 Stoichițoiu (1974: 37). 3 Braun (1988: 28). 4 Slama-Cazacu (1983: 237). 5 Brown, Levinson (1987: 58-59). 6 Traducerea Tatianei Slama-Cazacu, în Slama-Cazacu (1983
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
prepozițiilor românești s-a scris destul de mult. Avram (1997a: 274) constată că "substituirile de natură pur funcțională (sensuri sau/și raporturi noi ori numai contexte noi) sunt numeroase în perioada actuală și ele au făcut să se vorbească de o "reinterpretare semantică" a prepozițiilor celor mai frecvente, de "reorganizarea" sau "refacerea sistemului prepozițiilor" ". Așadar extinderea sferei semantice a prepoziției pe se înscrie într-un fenomen mai larg, legat de folosirea prepozițiilor în contexte noi, care tind să se fixeze și să
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
C., 2007, " Adverbul chiar în limba română actuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 143−153. Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului", comunicare la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicționar enciclopedic de pragmatică, trad. rom., Cluj, Echinox. Nedelcu, I., 2002, "Utilizarea substantivelor defective
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse. Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus localizarea
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
mistice” și implicit marginalizate de către știința clasică. Experiențele făcute de Stanislav Grof (1931 -Ă și mult mai recent de dr. Rick Strassman au demonstrat că explorarea frontierelor conștiinței umane este abia la început, iar acest fapt ar putea duce la reinterpretarea unor vechi credințe și concepte religioase, presupunând că omenirea este pregătită pentru un asemenea salt al conștiinței. Cercetările lui Stanislav Grof aveau să ducă la fondarea psihologiei transpersonale prin anii ’60. În acest sens, acesta menționa că dacă mintea este
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fost expusă în franceză într-o manieră clară și accesibilă dar din păcate fără semnătură. Restul, au îmbrăcat mantia latinei, apanajul exclusiv al teologilor și oamenilor de știință consacrați în epocă. Toate acestea impun o atenție specială, o relecturare și reinterpretare a ideilor și teoriilor cartesiene o evaluare justă a contradicțiilor evidente din filosofia lui Descartes și totodată o reevaluare a impactului și importantei acesteia în evoluția ulterioară a gîndirii filosofice și a valorilor europene moderne. II.5. Nevoia de certitudine
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale maturității). Imaginea din text - vagă - este ajutată să supraviețuiească prin imaginea din preajma textului precisă. Ilustrația de carte are un dublu caracter formativ-informativ25. În scurtul eseu publicat în 1984 Magda Cârneci dă o definiție a coabitării
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau, el va fi obligat să se intereseze de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine. În anii 1970, eforturile pentru a descifra realitatea socială din interior au dus la reinterpretarea, pe plan epistemologic, a experienței "de teren". Această reflecție a anchetatorului asupra lui însuși se va numi curând reflexivitate, o dimensiune critică ce apare azi drept un principiu fundamental al analizei transculturale. Eliminarea rolului anchetatorului în procesul de scriere al
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de adevăr. 12. Pe măsura extinderii „tratamentului formal“ asupra Însuși formalismului logic, inteligența artificială precipită Înțelegerea logicii ca supraștiință a formelor interpretării. Avem În vedere , pe de o parte, Împrejurarea că, acum, mai mult ca oricând, interpretarea se revelează ca reinterpretare și ca interpretare recurentă de ordin superior: computerul pretinde ca datele problemei din limbaje (naturale, sau formale) ce vehiculează cunoștințe să-i fie livrate În „limbaje“ cvasi-formale de programare, el le traduce și le prelucrează În limbajul energetic „de lucru
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
al utilizatorului 5°. Niveluri ale interpretării În actul inteligenței artificiale, ca rezolvare automată de probleme Pe de altă parte, ne referim la Însăși depășirea distincției curente, dintre formalizare și interpretare. În orizontul inteligenței artificiale, tocmai interpretarea ca formalizare este calea reinterpretărilor de tip comprehensiv. Pentru aceasta, Însă, este necesar să Înțelegem un șir Întreg de traduceri sau interpretări În limitele formalismului: ele sunt operații de tipul normalizării, minimizării, sau simplificării, iar acestea și multe altele - prin care se asigură inclusiv specificarea
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul în câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului în contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cetatea greacă necesita, chiar și la Platon, intervenția umană, pentru a atinge starea perfectă a organizării. Aceasta devine în creștinism punctul de convergență între ceea ce se moștenește din accepțiunea termenului la Aristotel și din cea platoniciană; întâlnirea va duce, prin reinterpretarea acordată de teocrația basileică, la asimilarea termenului în proiectul imperial de guvernare. În legătură cu această moștenire și cu resemantizarea noțiunii, Mondzain discută modul în care Sfinții Părinți au înțeles solidaritatea fundamentală dintre destinul imaginii artificiale (icoana), "carnea transfigurată" a imaginii naturale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
propusă de Fillmore include șase roluri semantice: Agent(iv)ul, Instrumentalul, Dativul, Factitivul, Locativul și Obiectivul. Ulterior s-au produs anumite modificări ale inventarului general, dintre care relevante pentru discuția de față sunt redefinirea Obiectivului ca Pacient sau Temă și reinterpretarea Dativului ca Experimentator. 29 Pentru o sinteză asupra problemei și a variațiilor/criticilor cu privire la listele de roluri tematice, vezi Stan (2003: 169-234) și Levin, Rappaport Hovav (2005: 35-50). 30 Vezi Stan (2005: 175). 31 Vezi Cornilescu (1995: 133). 32 Unii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a altermondialismului, care coincide cu cele dintâi forme ale comunismului - premarxist și prebolșevic -, mai precis desemnarea profitului, dacă nu chiar a banilor, ca sursă a nedreptăților și, prin urmare, a răului din societate. Această întoarcere la izvoare a favorizat o reinterpretare a corpusului marxist-leninist, recentrarea logicii revoluționare pe cel exclus sau discriminat - cel „fără” - și o desemnare a „dușmanului” sub trăsăturile bogătașului incarnat mai ales de organizațiile și multinaționalele occidentale. Săracul vede astfel cum îi sunt atribuite virtuoasele prerogative ale proletarului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rațiunea umană ca drept natural. Doctrina suveranității și-a păstrat importanța în tot cursul perioadei moderne a istoriei și, sub forma suveranității populare, i-a furnizat statului național democratic o armă politică puternică. Totuși, ea a fost de asemenea supusă reinterpretărilor, revizuirilor și atacurilor, mai ales în domeniul dreptului internațional. Sursa acestor îndoieli și dificultăți se află în aparenta incompatibilitate logică a două presupuneri care țin de esența dreptului internațional modern: presupunerea că dreptul internațional impune limitări juridice asupra națiunilor și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]