446 matches
-
senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-au desfășurat la hotarele noastre, cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruința cu care România își urmează mersul ei pacinic, atitudinea ei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și dezvoltarea popoarelor. Mai multe din convențiunile noastre comerciale au espirat în decursul acestui an. Sper că negocierile începute ne vor duce la un bun rezultat și că guvernul Meu vă va prezinta în curând convențiuni noi cari vor regula relațiunile noastre comerciale într-un mod satisfăcător. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Una din grijile cele mai de căpetenie a țării a fost complectarea cât mai neîntârziată a rețelei noastre de căi ferate. În anul acesta s-au deschis linia de la Bârlad
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noului Regat o vom căuta acolo unde ea există; în practicarea cu sânțenie a regimului constituțional; în dezvoltarea resurselor noastre; în complectarea organizării noastre sociale și economice; în fine, în continuarea unei politice leale și oneste, menținând cele mai bune relațiuni cu toate puterile și inspirând o egală încredere ca și în trecut. Aceasta este semnificarea, acesta este scopul Regatului român. Astfel l-au înțeles Corpurile Legiuitoare, astfel l-au votat, cu o unanimitate de care românii au dat de mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program. Aspirațiunile ca și programul regatului român vor fi, ca și mai nainte, de a se afla în cele mai bune relațiuni cu toate Puterile și de a urma calea cea mare a națiunilor civilizate. (Aplauze.) Pe lângă aceste explicațiuni ce, ca ministru din Afară eram dator să dau, mai pot adăoga că proclamarea regalității, că regularea acestei consecințe a independinței noastre, că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
seamă publicului, la întoarcere, despre ceea ce văzuse; dar informațiunile lor, mai adesea superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
împreună cu stocul său metalic, a fost negreșit făcută în scop de a asigura această instituțiune și averea ei în contra unui resbel, în care armatele străine pun de obicei mâna atât pe averea statului, cât și pe averile care au o relațiune mai strânsă cu statul. Stocul metalic al Băncii, garantând întreaga circulațiune a biletelor de bancă, care reprezintă azi o mare parte din averea publică, trebuie să fie apărat cu mare băgare de seamă de un asemenea rizic. Toate vicisitudinile războiului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și după care se pot da duplicate celor interesați, în cazul probabil în care maximaliștii ar lua aceste valori". Aparițiunea în Rusia a faimosului Rakowsky, eliberat cu forța de bolșevicii de pe frontul nostru și transportat acolo, înăsprește și mai mult relațiunile noastre cu Rusia: ministrul și parte din personalul Legațiunei noastre din Petrograd sânt arestați la 1 ianuarie 1918 și expulzați; ruperea relațiilor diplomatice între România și Rusia este oficial declarată de sovietele maximaliste. Tezaurul și toate depozitele noastre, tipografia Băncii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lăzi cari vor prezintă urme de violență: 2) că restituirea Tezaurului se va face numai pe baza unor depline puteri speciale ale Băncii Naționale (subl. ns., V. M.). Protecțiunea intereselor și supușilor români în Rusia fiind acordată Franței, în urma rupturii relațiunilor diplomatice ruso-române, ambasadorul francez la Petrograd, domnul Noulens, informează pe consulul său din Moscova (telegrama No. 17 din 1 februarie 1918) că „Tezaurul român depus la Kremlin a fost cedat Aliaților cu drept de proprietate ca garanție a rambursării împrumuturilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noastră este să sfârșim cât mai degrabă, dacă suprimăm socotelile, cădem de acord cu ușurință asupra celorlalte puncte, în 15 zile. D-ta și cu mine semnăm acordul, fără să mai avem nevoie de o altă conferință ulterioară, și reluăm relațiunile diplomatice". Ceea ce nu a spus, dar se înțelegea din mimica lui era: ce să ne mai trudim cu facerea compturilor când știți tot așa de bine ca și noi că nu vă vom da o rublă oricât de fundate v-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
voastră, dar au una inestimabilă pentru interesați. Cum rămâne cu ele ?“ —„Repet că tot ce se va găsi va fi restituit reprezentantului D-voastră la Moscova și desigur că aceste hârtii se vor găsi intacte, dar nu înainte de a relua relațiunile diplomatice". Aici e buba, acesta este leitmotivul care revine la fiecare moment. Bolșevicii nu țintesc decât la un lucru: să reia și cu noi relațiunile cum le-au reluat cu toți vecinii și să ne trimită la București un stoc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova și desigur că aceste hârtii se vor găsi intacte, dar nu înainte de a relua relațiunile diplomatice". Aici e buba, acesta este leitmotivul care revine la fiecare moment. Bolșevicii nu țintesc decât la un lucru: să reia și cu noi relațiunile cum le-au reluat cu toți vecinii și să ne trimită la București un stoc de 80-100 persoane, cum au făcut aici, cu care să-și înceapă propaganda. —„Domnule Karahan, cum convorbirea noastră a durat mai mult decât credeam, te
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Karahan, cum convorbirea noastră a durat mai mult decât credeam, te rog să-mi dai voie să conchid eu: ne găsim în fața a două teze diametral opuse: a D-voastră, care are ca scop reluarea cât mai repede posibil a relațiunilor și regularea dificultăților dintre noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de cuvânt, vom relua și relațiunile diplomatice. Cum deci aceste două teze par ireconciliabile, cum de altă parte nu pot consimți la târguiala ce-mi propuneți, nu cred să mai avem nimic de făcut, dacă persistați în modul D-voastră de a vedea, și vă declar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moldova și se exportă și în Polonia, Rusia, Ungaria, sudul și estul Europei și chiar mai de departe. Sunt în această parte a Moldovei (Fălciu, Vaslui, Bârlad, n.a.) coline scăldate din abundență în prea frumoase vii și neîntrecute vinuri”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), preotul franciscan Paolo Bonici, care a stat în această țară nouă ani, ne-a lăsat următoarele mărturii: „De la Galați..., treci printr-un sat numit Belcești..., apoi mergi prin ținutul Fălciului („constretto di Falci”) <ținând> mereu drumul pe lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aceștia sunt sub ascultarea patriarhului schismatic grec de la Constantinopol despre care se spune că este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de luterani, dar ar putea fi recâștigați și ei”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), Paolo Bonici consemna următoarele: „De la Iași ca să mergi spre Țara tătărască o iei spre Huși, care este la o depărtare de 40 de mile de Iași, și acest oraș poate să aibă 300 de case”. Așadar, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aprilie, a fost anunțată prefecturilor din județele Iași, Roman, Tecuci, Vaslui și Fălciu, de către prim-ministrul Ion C. Brătianu: „Convenția cu Rusia relativă la trecerea rușilor prin România este văzută de Cameră și astăzi va fi văzută de Senat. Astfel relațiunile noastre cu armata rusească devin oficiale și D-tră aveți să le dați tot concursul pentru aprovizionare, transport și locuință, ca să nu sufere de nimic”. Încartiruirile militare, în zonele de deplasare a trupelor române și ruse, au fost suportate, de asemenea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nimic că domnul Paul Mităchescu ar fi instigat printre țărani și dacă d-sa a spus vorbele de mai sus domnului arendaș Calciu, care are moșie cu totul departe de Tătărăni, aceasta a făcut-o din cauză că nu este în bune relațiuni cu acesta din urmă”. La 9 septembrie 1907, învățătorul Paul Mităchescu, într-o plângere adresată Procurorului General al Curții de Apel Iași, arăta că a fost bruscat de prefectul Nicolae Lupu chiar în clădirea Prefecturii, după care a ordonat comisarului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să ne înspăimânte de eram mai naivi: 35 000 de prizonieri români, material imens etc. arestarea d-rului cantacuzino La 30 noiembrie, după ce se consolidă, ca să zic așa, ocupația Bucureștilor, mă dusei la Vredenburch, ministrul Olandei, cu care eram în bune relațiuni, ca să-l rog să transmită lui Ionel la Iași știrea că suntem sănătoși toți și că Florica nu s-a ars. Era un foarte călduros germanofil în timpul neutralității noastre, acum însă l-am găsit cam dezamăgit și nesigur. La plecare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
i-au luat vitele și când a trebuit să le predea camerele noastre. Tot timpul ocupației s-a arătat la înălțimea funcțiunii lui de administrator al lui Ionel, plin de demnitate și necedând decât forței brutale, nevoind să aibă nici o relațiune cu germanii decât cele impuse prin necesitatea funcțiunii lui. [Mama a cam speriat pe Luigi, spunându-i că Costache a fost închis și noi amenințate și recomandându-i prudență. Italianul, fricos, n-a mai dat pe la noi și n-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu care se mișcau germanii și în urmă austriecii și ungurii, care erau mai puțin răi cu populația săracă. america în război Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu scrisă cu roșu în calendarul nostru, căci ne adusese știrea ruperii relațiunilor cu America. Era ultima mare putere care le declara război, nu mai lipsea nimeni din acordul contra Germaniei. Ce simțimânt de groază trebuie să-i fi cuprins în fața universului coalizat contra lor! De aceea aproape o lună au ascuns această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ordinele; nu se vedea, nu se auzea, un adevărat Dalai Lama. Crezând probabil că nimeni nu l-a știut, a revenit în București ca secretar de legație și șef al biroului de propagandă; lucru de necrezut și în dauna bunelor relațiuni cu publicul român.] (Ediția I, 1937, p. 98. ) Mai toți internații liberați au fost din nou închiși, chiar cei bătrâni: Carabatescu, Ciocârdia, I. Duca. La Ploiești s-au arestat 150 de persoane, printre care femei și primarul Ionescu. Ște fan
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rezistența mea. Mă povățui să scriu lui Czernin sau cel puțin lui von dem Bussche, cu care fusesem în relații bune în timpul misiunii lui la București, și se minună de refuzul meu categoric de a invoca în timp de război relațiunile amicale de altădată. „Dar doamna Martha Bibescu a scris o foarte gentilă scrisoare lui Czernin, care i-a răspuns pe același ton.“ „Avem alte principiuri și alte simțiminte“, îi răspunsei. Și, într-adevăr, la sosirea lui în București, Czernin era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei ca în surghiun. Noi ne rugam la Dumnezeu să nu consimtă, dar de unde ar fi luat ei puterea de a rezista germanilor? Cedară cu toată opoziția dlui Pulieff și a altor fruntași, care se interesau de ei și de relațiunile postbelice cu noi. La plecare, germanii i-au pus să ia bilete de clasa I și vagon cu paturi; la gară însă i-au urcat într-un vagon murdar de vite. La Troian, bulgarii i-au primit bine, fiecare gazdă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pretindea că sunt generalii Coandă, Averescu, Culcer și Constantin Argetoianu. Tot ce știam din ziarele lor ne indigna și ne îndurera. Weckerle, în Camera ungară, vorbea de luarea munților, de căile ferate și Dunăre, de avuțiile economice, de a interzice relațiunile cu Transilvania și de a asigura soarta ungurilor în România. Eram convinși că astfel de condițiuni nu se puteau primi după atâția morți, [atâtea] jertfe și suferințe. Starea Austriei ne dădea curajul de a prefera ruperea tratativelor unei astfel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet de coarde. Elevele Leriei cele mai bune, bucăți cu 4
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]