714 matches
-
persoanei acestuia etc.). Conducătorul activității are responsabilitatea de a facilita câștigul formativ al studenților, iar aceasta implică nenumărate sarcini, legate de: stabilirea tematicii de seminar în acord cu tematica prezentată la curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și practică, conceperea unor modalități de organizare a activității seminariale care să aibă efectele scontate, conceperea unor strategii de activare a studenților. Atunci când studentul nu participă, făcând doar un act de prezență fizică pasivă, pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la mediul academic. Este de domeniul evidenței că aceste strategii trebuie să fie corelate cu alte condiții ale stimulării participării la activitățile din cursul programului de seminar, laborator sau atelier: - condiții legate de comportamentul coordonatorului: anunțarea obiectivelor ședinței de lucru, relevarea relației cu practica, schimbarea șefilor de echipe de la o lucrare la alta, evaluarea și feedback-ul permanent referitor la prestația participativă, repetarea situațiilor de lucru în echipă (să fie cât mai dese), evaluarea contribuției individuale și în echipă, schimbarea componenței
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
etc.); - asigurarea unor condiții psihologice: explicarea utilității exercițiilor și necesității lucrului pe echipe, corelarea cu interesele studenților (eventual, negocierea tematicilor). Mai concret, prezentăm în continuare un program de organizare a unui seminar, pe etape: 1) anunțarea tematicii de seminar; 2) relevarea relațiilor cu tematica de curs și cu practica; 3) distribuirea problemei de rezolvat (de exemplu, studiul unui caz); 4) timp de lucru în echipe; 5) discuții pe echipe; 6) discuții libere; 7) extragerea unor concluzii și notarea lor; 8) aplicații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un bogat material faptic și suficiente coordonate pentru explicarea fenomenului de frustrație. Este utilă, în acest sens, schițarea unui tablou al posibilitșților de investigație oferite de aceste discipline cercetătorilor care-și propun realizarea analizei psihologice a fenomenului de frustrație, și relevarea contribuțiilor de ordin teoretic și practic pe care o astfel de analiză le poate aduce la realizarea unei integrări socio-morale a personalității. 1. Psihologia copilului și Psihologia pedagogică oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrație. Se cunoaște
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
normale. Nici unul din criteriile prezentate mai sus nu asigură o clasificare exhaustică a reacțiilor la frustrare. Considerăm, de altfel, că nu atât realizarea unei asemenea clasificări trebuie să formeze obiectivul principal, cât găsirea acelui criteriu de clasificare care să permită relevarea dinamicii reactivității umane la frustrare, delul în care gradul maturizării intelectual-afective și moral-volitive, atins de om la diferite vârste, își pune amprenta pe tipul de răspuns la frustrare. În acest sens, credem că diferențierea reacțiilor la frustrare în funcție de măsura în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
r = -0,431, p(2-tailedă <0,05 Există o legătură între vârstă subiecților și inteligența emoțională. Această ipoteză a fost infirmata, nedemonstrându-se din punct de vedere statistic o corelație între QE și vârsta. Concluzii Scopul acestei cercetări a fost relevarea legăturii dintre inteligența emoțională, nivelul anxietății și atitudinile față de stres la medicii practicieni care lucreaza într-o clinică particulară. Pentru asigurarea unui eșantion satisfăcător numeric, alegerea subiecților s-a făcut pseudoaleator, fiind un colectiv mic de medici (57 în clinicile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
apreciază că după această perioadă organizația ajunge într-un moment de revizuire a sistemului, optând pentru un upgrade sau pentru extinderea lui. Un sumar al costurilor este prezentat în tabelul 3.2. Marele pericol al bugetării este subestimarea costurilor și relevarea unor costuri neprevăzute, mai ales dacă escaladarea cos turilor are loc în plină desfășurare a proiectului. Sunt sensibile în acest sens costurile de customizare/personalizare. Singura soluție care se prefigurează pe fondul lipsei unor fonduri suplimentare este tăierea altor costuri
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
expus și prelucrat, devenind imaginea unui corp sau a unui organism hipervizibil, fragmentabil și recombinabil, posibil de multiplicat și de dispersat în rețea sau în laboratoarele tehnologiei virtuale, în propaganda partidelor politice sau în cea a grupurilor de interese economice. Relevarea interiorului trupului prin tehnologii ale imaginii medicale și simularea, captura și recrearea acestuia în cyberspațiu produc, pe de o parte, vizualizarea și circulația informațiilor despre boală și mortalitate, iar, pe de altă parte, un vis al nemuririi umane împlinit în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nefiind productivă, sau mai mult, putând avea repercusiuni pernicioase. Un astfel de exemplu îl poate constitui întâlnirea și formarea de relații și prietenii în cadrul unui Internet café. De data aceasta se combină interacțiunea online cu alteritatea fizică și se produce relevarea atât a identității, cât și a alterității în spațiul comunicării psihosociale. O altă direcționare a raportului identitate-alteritate apare ca joc și schimb de roluri între prezență și absență: ființa umană poate pretinde a fi ceea ce nu este întrucât nu este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de revendicările dimensiunilor corporalității în practicile tehnoartistice. Dincolo de aceste tendințe ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric" Dacă corporalitatea protezică sau cyborgică poate fi ilustrată prin acțiunile tehnoartistice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
răspundem la Întrebarea ce se poate ridica: ce mai aduce nou atunci filosofia carteziană? În ciuda oricărei păreri noutatea nu lipsește. Ea este concretizată În cel de-al doilea obiectiv pe care l-am urmărit În mod constant: noul mod de relevare și de abordare a principiilor metafizicii. Prin asta, Descartes a reorientat obiectivele și demersurile filosofiei, făcând să fie luate În dezbatere nu atât obiectele Însele, cât principiile lor. Aceasta este marea răsturnare pe care o produce Descartes În filosofie. De
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
vorbească despre suveranitatea scrisorilor. Ele instituie o libertate care te obligă să devii tu însuți, fiind în permanență altul. În fapt, de cele câteva ori când le invocă în caiete, scrisorile nu mai au deloc acest statut privilegiat, în direcția relevării propriului sigiliu. Dimpotrivă. Citim într-un loc: „Tot ce am scris (în afară de scrisorile mele, dar lor nu le acord nicio importanță și de altfel majoritatea au fost dictate doar de politețe), tot ce am scris, tot ce am publicat Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și-a pierdut nu umbra, ci trupul. Oricum, viața e vis, spunea Calderon cu câteva secole înainte. În orient, o religie întreagă se întemeiase pe fundamentul existenței ca iluzie. O alta, de care era, prin origine, mult mai apropiat, pe relevarea deșertăciunii lumii. Cât despre Cioran, știm bine: s-ar fi vrut întemeietor de religii. În fine, să fie această experiență modernă a eului care, prin ne-recunoașterea propriului trup, se revelează ca fiind gol de sine însuși calea spre adevăr
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
general, timpul și spațiul au fost înțelese ca forme de manifestare ale realității exterioare; temporalitatea și spațialitatea au interiorizat obiectualul, transformând realitatea exterioară în pulsație lăuntrică: "Temporalitatea este o neîncetată închidere în prezent, ce reprezintă totodată o deschidere ca prezent, relevarea de sine a unei închideri ce se deschide ca pulsația ei (...). Amândouă înseamnă "măsură"; dar pe când timpul aduce măsura exterioară, așadar măsurătoarea (...), temporalitatea înseamnă măsură interioară."23 Plecând de la dihotomia timp pozitiv / timp negativ, "temporalitatea" a fost considerată "discontinuă" deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
liniștei senine",însă tot într-o ipostază plutonică: "Și-atunci aprind mari focuri/ Și zămislesc comori/ Uimindu-vă pe cei ce nu-nțelegeți". În poezia lui N. Labiș distingem tendința de a aprofunda dezbaterea etică, de-a o îndrepta spre relevarea condiției omului social încovoiat de contradicții interioare, dar apt de-a se elibera de poveri și prejudecăți. Poezia lui este o manifestare a chemării tinerești la autodepășire în sensul etosului comunist, invitație la responsabilitate: Când lupți și speri și (nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unul și același adevăr. Din această perspectivă, "disciplinele", prin informațiile pe care le oferă și prin metodele lor specifice de investigație, nu sunt, la rândul lor, decât niște "forme" ale cunoașterii, iar adevărul se află în, între și dincolo de ele. Relevarea acestui lucru a dus la dezvoltarea la elevi a competenței vizând înțelegerea unor adevăruri fundamentale despre lume și despre sine. Chestionarele de feed-back, aplicate elevilor participanți, au relevat faptul că proiectul a reușit să contribuie și la dezvoltarea spiritului interogativ
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în echipă etc.), dar mai ales prin încercarea de a transcende granițele disciplinelor prin găsirea unei viziuni comune, transdisciplinare, despre lume, despre cunoaștere și despre om. O școală care conduce la înțelegerea lumii prezente, la cunoașterea vie a acesteia, prin relevarea unității dintre cunoașterea științifică, cunoașterea ca experiență interioară și cunoașterea sacrului. O școală care mizează pe o viziune integratoare, care poate conduce către o construire armonioasă a ființei, a elevului, care își poate dezvolta personalitatea într-un mod interogativ și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
legitimă față de un text neterminat de autor și perfect legitimă artistic de valoarea întregului, axată pe o concepție integratoare limpede, riguros articulată. (Margareta Bărbuță) Alexa Visarion și-a cristalizat, în ultimul deceniu, un concept propriu de teatru. E grefat pe relevarea stărilor colective, a tensiunilor apte a exprima tragicul existenței în modalități de cea mai concentrată expresivitate, în maxime esențializări și reverberante metaforizări, sugerând, cu violență artistică, dereglări ale unor mecanisme sociale și istorice. Spectacolul cu Woyzeck, de G. Buchner, e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
redăm o explicație bine articulată a lui Hermann Cohen: "Spiritul începe să devină autonom atunci când se diferențiază de natură, pentru a și-o subordona. Dar diferențierea de natură se realizează prin diferențierea de senzație și de percepție, iar subordonarea prin relevarea spontaneității și purității gândirii; abia atunci se desăvîrșește diferențierea de senzație. Acesta este sensul doctrinei eleate despre unitatea dintre existență și gândire. Iar în acest caz unitatea înseamnă identitatea dintre gândire și existență, însă ea se bazează pe unitatea ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
esenței filozofiei" în diverse sisteme, pentru a pune în lumină "corelația istorică" a acestora și a susține ideea unei continuități a preocupărilor și a atitudinilor filozofice (fapt de natură să asigure coeziunea filozofiei ca întreg) -, iar pe de altă parte, relevarea neputinței fiecărui sistem în parte de a răspunde exigențelor unei cunoașteri universal valabile, în ciuda aspirației permanente și definitorii către o cunoaștere obiectivă (fapt ce justifică delimitarea filozofiei de știință și desemnarea sistemelor metafizice drept simple Weltanschauungen). În aceste condiții, conceptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la alcătuirea bugetelor militare. Reziduurile care se îndepărtează mult de tendința generală descrisă de dreapta de regresie, sunt cele mai relevante, deoarece cartografierea lor permite sesizarea structurilor spațiale cu anumite particularități ale interrelației dintre veniturile petroliere și cheltuielile militare și relevarea disparităților teritoriale din acest punct de vedere. Astfel, statele care înregistrează cele mai mari valori ale reziduului (atât pozitive, cât și negative), sunt atât state petroliere cu mari dividende hidrocarbonice ce contribuie în mod substanțial la crearea bugetelor militare, cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
absolut, prin iubire, Floare albastră îmbină în mod strălucit tema erotică și tema timpului. Dorința Poezia Dorința face parte din tema iubirii și a naturii, proiectând aspirația iubirii în plan imaginar. E o aspirație spre ideal, utilizând tehnica paralelismului, în relevarea naturii și dragostei. Dorința este o idilă care are loc în mijlocul naturii. Aspirând spre o dragoste ideală, în armonia naturii feerice, poetul se inițiază în patosul iubirii. Titlul poeziei sugerează o iubire posibilă, neîmplinită, aspirația spre un sentiment ideal, un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
problematica evaluării care a fost valorificată și în prezenta lucrare s-au desprins următoarele concluzii: -perfecționarea actelor evaluative vizează creșterea eficienței activității didactice, evaluarea rezultatelor fiind o condiție necesară pentru realizarea unui proces didactic reușit; -analiza proceselor de evaluare permite relevarea esenței acestei acțiuni și anume aceea de cunoaștere a efectelor activității desfășurate și a rezultatelor în vederea perfecționării procesului în etapele următoare; -trăsătura definitorie a actului evaluativ este prezența în orice demers didactic pe tot parcursul procesului, de la determinarea obiectivelor până la
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
între statele membre ale Uniunii Europene, diferențe care se reflectă și în ceea ce privește măsurile de politică națională în acest sector. Sintetizând situația statelor membre ale Uniunii Europene din rapoartele privind politica inovațională, analizând cota-parte din PIB alocată sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, cu relevarea provocărilor cărora trebuie să le facă față și cu evidențiarea reușitelor ori a eșecurilor în domeniu, identificăm: liderii în materie de inovații Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia; promotorii în inovații Austria, Belgia, Estonia, Franța, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Slovenia, Marea Britanie; inovatorii moderați
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pasivi sau activi, dacă sunt comunicativi sau închiși, timizi sau îndrăzneți. Pentru a fi eficientă, folosirea acestei metod impune respectarea unor cerințe: convorbirea să decurgă într-o atmosferă calmă, familială; 13 tema discuției trebuie să aibă atât un caracter general (relevarea acelor informații potrivite oricărui copil), cât și unul particular (vizarea unor aspecte din viața psihică a unui anumit copil); tema convorbirii trebuie abordată treptat, trecându-se pe neobservate de la întrebări generale la întrebări „cheie”; convorbirea să fie elastică, în sensul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]