29,034 matches
-
nr.1-6, 2004), titlu uzurpat și el, ca și, în bună măsură formatul (a pune pe copertă pe G. Călinescu drept director fondator, fără a-i putea solicita acordul nu scuză procedeul), falsul Aristarc e supărat că România literară a reluat doar parțial un interviu al dnei Cristina Scarlat din revista băimăreană Nord literar cu „colaboratorul nostru (al. J.l.- Cronicar), Mac Linscott Ricketts.” Confiscarea dlui Ricketts ni s-ar părea o probă de naivitate, dacă n-ar fi una de orgoliu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
protagoniștii nu erau muritori de rând, ei dispuneau de aptitudini deosebite, erau creatori de frumos și au contribuit la sporirea tezaurului de gândire și de exprimare umană. Această valență, dar al zeilor, le garanta în evaluarea postumă un tratament privilegiat. Reiau prin urmare dilema relației dintre estetică și ideologie ca să arăt cum s-a soldat coliziunea în cazurile determinate de atașamentul față de conceptele de stânga. Deși n-a participat foarte activ la rezistența antihitleristă, ascensiunea lui Sartre după eliberare a fost
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000, restituie integral cele patru numere apărute în 1951; al doilea, din 2002, reia numerele 5 și 6 apărute în l952; iar cel de-al treilea, din 2003, reproduce numărul 7 din 1953 și 8 din 1954. După cum se poate observa periodicitatea era nestatornică, așa cum erau și vremurile și condițiile materiale. E nevoie de
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
măcar intuitiv și temeinic; în cartea X, 1, 59 din Institutio oratoria, Quintilian spune: Multa magis quam multorum lectione formanda mens - „mintea se formează prin lecții multe ca valoare și nu multe ca feluri”; fidel lui Quintilian, Pliniu cel Tânăr reia ideea în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în secolul al VI-lea. Despre Maximianus Herculius aflăm la p. 179 (nota 53) că „încearcă o revenire la tron în 307, dar este învins și se refugiază în Galia, unde se sinucide”; Maximianus nu a încercat, ci chiar a reluat tronul cu ajutorul fiului său și nu a fost învins de nimeni, pentru că nu s-a luptat cu nimeni după reluarea purpurei, ci a fost alungat din Roma de însuși Maxentius. În nota 70 de la p. 181 se vorbește despre „auspices
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în capitolul al V-lea, autoarea reia ideile subliniate în capitolele anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din: A. Tools and implements (p. 247-257); B. Military equipment (p. 257-262); C. Clothing accessories (p. 262-274); D. Objects of adornment (p. 274-287); E. Containers (p. 287-324) și F. Lighting pieces (p. 324-325). În acest capitol, piesele din catalog sunt reluate și prezentate detaliat, grupate pe categorii, din dorința de a înțelege circulația acestora. Demersurile de încadrare tipologică și cronologică au de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să impună înființarea unor noi ministere. În mod normal, apariția acestor noi ministere nu ar trebui să tulbure în vreun fel coerența actului de guvernare. Foarte interesante sînt considerațiile autorilor privind declararea Bisericii Ortodoxe drept biserică „națională” (mutatis mutandis, ea reia discuția privind sintagma „stat național” din definirea României, așa cum este ea înscrisă în Constituție) și implicarea/interzicerea implicării preoților ortodocși în viața politică (discuția este de purtat în condițiile în care clericii aparținînd altor confesiuni nu au asemenea interdicții; probabil
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de suprapunere a imaginii actriței bucureștene cu modelul marelui star hollywoodian, tensiunea scade, timpul devine lung, spectacolul își iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte în rolul unei artiste fără glorie
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
de amor-propriu. În intimitatea budoarului, avînd-o drept martor de taină doar pe Miss Andrews, se putea lăsa fără constrîngeri în voia înclinațiilor firești ale execrabilului ei gust. — Quarto, al patrulea avantaj este acela de a fi ales ziua de vineri, reluă Miss Andrews, expediindu-și rapid cuvintele de teamă că nu va putea ajunge pînă la capătul explicației. Vineri, soții Fernandez merg la dineu la Solange de Cléda, dineu la care doamna regretă atît de tare că nu va putea asista
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
libovie, tincturînd tînguiri amoroase („...prea frumosu-ti chip/ e numai muzică și taină”), poetul ajunge la marea revelație: trupul e amenințat, „groază de a fi om pe pămînt” strecoară sentimentul torturant al destinului tragic. „Eu mă-nvăt să mor” - va spune Poetul (reluînd aici vocea eminesciana), „timpul dus n-o să mai vină/ TÎnăr eu nam să mai fiu”. Observăm Însă că Moartea e personificata, cutremurul extincției se Îmblînzește, trecut printr-o intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să prezinte capace sau funduri bombate. Sunt considerate bombate fundurile sau capacele care : prezintă suprafețe convexe și care la apăsare nu reiau formă normală; sub acțiunea unei presiuni cedează , insă revin la forma bombata când apăsarea încetează; prin efectul apăsării revin la poziția normală însă permit capacului opus convexitatea. 85 b)examenul bacteriologic se face pe frotiu direct, după termostatare , precum și prin
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
două spații ontologice, „respectiv uman și hyperionic”, ceea ce se opune de fapt finitudinea infinitului demarcat doar de gând. În ultima parte a capitolului de față, În care este analizat finalul poemului, evocarea Cătălinei revine iar. De această dată, George Popa reia o idee fundamentală a studiilor eminesciene mai vechi În care „elanul ascensional” al Cătălinei se frânge „În brațele teluricului său omonim”. George Popa are meritul de a fi observat În premieră că numai iubirea poate exercita un fel de „atracție
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Mai curând Oana. Soțul ei, director general... Dar exista acest parfum în urmă cu peste patruzeci de ani? Poate că se numea altfel, poate că era, de fapt, un Guerlain, un Dior, un Chanel. Nimic nu-i nou, totul se reia, totul revine: moda, gusturile, ideile... îi luă mâna, care-l mângâia ușor prin bluza întredeschisă a pijamalei și i-o așeză, frumos, peste plapumă. Apoi se întoarse spre noptieră, aprinse lampa, luă cartea și se prefăcu că citește. La fiece
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
români de azi Eugen Simion mereu l-a îmbogățit, până ce a devenit carte de-sine-stătătoare. A publicat-o în 1995 sub titlul Mircea Eliade. Un spirit al amplitudinii. A fost tradusă în Franța și în Statele Unite. După zece ani criticul a reluat-o și i-a dublat, aproape, numărul de pagini, schimbându-i și titlul care va fi acum Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei. Despre această ediție a doua a cărții lui Eugen Simion, revăzută și atât de substanțial sporită, voi
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
târziu de G. Călinescu și, după el, de N. Breban sau Al. Ivasiuc. Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-o proză preponderent lirică", inițiativă reluată în anii '60 de Marin Preda, autorul unui faimos articol îndreptat împotriva "făcătorilor de cuvinte". Despre numeroasele personaje inedite aduse de Eliade în proza românească (de ex. "tânărul european care descoperă Asia", "femeia cultă și concupiscentă", "tânărul cinic și ispititor
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
să urmeze această atitudine, în fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în relația ei cu utopia, devine în grad maxim deopotrivă pozitivistă și idealistă. Personajele apar ca niște caricaturi prăbușite sarcastic sub apăsarea conștiinței narcisiste, dar confiscată de seducția pentru un potentat politic al culturii
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința de a face parte din academie. Plecând din Los Angeles și Începând o activitate pe cont propriu, timpul liber mi-a dispărut: mi-au trebuit mai mulți ani ca să-mi pot relua activitățile secundare, perioadă În care Întreprinderea pe care am Înființat-o a devenit treptat, cum ai remarcat, ”viabilă.” A pune la punct o organizație cum nu mai fusese alta și care avea drept obiect, pentru prima dată În lume, refolosirea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de vest! Consider că nu se cade să insist asupra acestui episod pe care l-ați trăit... (Oricum, atașez la acest raport și două fotografii ale sale, una recentă și alta din perioada respectivă, ca să vă verificați supozițiile.) Încă o dată reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră textul acela prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul, remușcările și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
jetul la 130 m După o cortină de pleoape dinspre nicăieri spre niciunde cînd și cînd să înalț capul - sirenă în apele așternutului Ajunsă la sfîrșit fără să fi reținut ceva parcă m-ai fi uitat într-o flacără să reiau totul de la început Pe-o mare de gelatină natură ascunsă sperînd iertarea nopților mă topesc senină Fum, aburi Deasupra caselor cu picturi exterioare din orașul medieval Stein am Rhein - semne de întrebare caută marea în cer, bucle tînjesc după înduioșări
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
puțin mirat că am găsit această frază în Point Counter Point, credea că citatul figurează în alt roman al lui Huxley, Eyeless in Gaza. Poate că are dreptate, poate că figurează și acolo (nimic nu-l împiedica pe autor să reia o formulare memorabilă, atît de comică în prețiozitatea ei : A fi victima ... unei asociații de idei). Oricum, în Point Counter Point prezența ei m-a izbit și se potrivește de minune caracterului ultracerebral și artificial al lui Philip Quarles, prin
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în măsurile 32 și 33, prin amplificarea saltului inițial de la terță mică la cvintă perfectă, interval care va fi atașat și la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Gama; zgârcindu-se la preț, vine în redacție și se comportă ca un scandalagiu dâmbovițean. Mateiu, implicat în dispută prin prelucrarea textului, datorat academicianului lusitan Henrique Lopes de Mendonça, rupe relația cu el. Acum, după ani buni, acesta încearcă să reia vechea legătură, fiind în căutare de sprijinitori locali cu mărturia cărora să combată reclamațiile trimise la Lisabona de negustorii portughezi care cer rechemarea violentului lor compatriot înainte de a fi declarat indezirabil de autoritățile române. Brederode reușește să-și mențină postul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
română. Nu s-a sfiit să pornească de unul singur o revoluție. Prin sacralizarea lumii, Eliade a deschis calea marii revoluții spirituale." (Evenimentul zilei, nr. 4505, 9 iulie 2006, Primii zece "Mari Români"). A doua zi, în același ziar se reiau ditirambii iresponsabili. Apare însă o frază despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ambulanță. La fel Eliade a făcut ideile lui Jung despre arhetip mai accesibile, măi plauzibile, a conturat mai bine noțiunea lui Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New York (1965) cu un
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]