654 matches
-
cu vise însoțite de mișcări oculare rapide, sau somnul REM (rapid eye movements). În acest stadiu de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai intens, atingând valori egale sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află creierul în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de control logic și rațional. Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei visului, prin impulsurile venite în somnul REM din regiunea sistemului reticular activator ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere electroencefalografic, se caracterizează prin apariția undelor ascuțite
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
realitate, deoarece în vis tonusul muscular scade la un minimum și nu permite o astfel de poziție, deci din punct de vedere fiziologic pictura este ireală. Antrabus explică ciudățenia visurilor ca rezultat al inhibiției cortexului frontal (sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav Jung (vezi Cap. III, nota 138), care a văzut în ea o psihanaliză mistică a viselor (mancia -divininație
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Cei care orbesc după vârsta de 5 ani au avut capacitatea de a-și umple engramele memoriale cu imagini vizuale și au vise vizuale. În anul 2000 apare teoria că visul, ca produs secundar al somnului cu mișcări oculare rapide (REM), nu este atât de dezorganizat cum se susține (Revonsuo Antti). Forma și conținutul visului nu sunt întâmplătoare, ci selective. În timpul visului, creierul construiește un model complex al lumii, în care anumite tipuri de elemente, comparate cu cele din veghe, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de secundă care trecuse de la căderea tabloului până la trezire, avusese loc desfășurarea întregului vis, obținut din fragmentele de engrame ale memoriei. Istoria lui Maury rămâne o ipoteză, deoarece se poate ca visul să fi precedat căderea tabloului, deoarece în somnul REM timpul trece cu o altă viteză decât cel perceput în veghe. Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și Rodolfo Llinás). Afirmarea abolirii cunoașterii-conștiente în starea de somn și instalarea stării de inconștiență sau subconștiență este respinsă de spiralogie. Cunoașterea conștientă nu poate fi abolită în somn atâta timp cât ne putem aminti și descrie visele. Gândirea imaginativă din somnul REM și somnul cu unde lente (SWS) reprezintă un dialog intra-cortical, deci o activitate cerebrală care implică cunoaștere și conștiință, ce poate fi memorată și reamintită în veghe (Steriade M. 1969, 1993); (Acherman & Borbely, 1997); (Amzica, 1997); (Stickgold, 2000 a-
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
somn și conștiință, împreună cu asistentul său Eugene Aserinsky, observă că, în anumite perioade de somn, ochii copiilor se mișcă, cu rapiditate, în toate sensurile. Astfel este descoperită legea naturii a "mișcărilor rapide ale ochilor" ca stadiu obligatoriu al somnului (somnul REM), însoțit de vise. Kleitman descrie ciclurile rest-activity și ritmul circadian somn/veghe. 25 Eschil (525 î.e.n.-456 î.e.n.), tragedian al Greciei Antice. Este primul care a folosit termenul de "oneiromancia" pentru a exprima caracterul mistic al visurilor. 26 Artemidorus din
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Features Reveals Differential Brain Activation during Unconscious Access to Conceptual Action and Sound Information", în Plos One, 2013. Neely, J. H., & Kahan, T. A., "Is semantic activation automatic: a critical re-evaluation", în American Psychological Association, 2001. Nielson T., "Cognition in REM and NREM sleep", în Brain and Behavioral Sciences, 2000.23, 2000, pp. 851-866. Orenstein R., The Psychology of Consciousness, Harcourt Brace, 4th rev., Penguin Books, 1972. Oprescu G., Manual de istoria artei, Editura Meridiane, București, 1986. Pakkenberg, B. & Gundersen, H.
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
233-256. 121 Rossi este citat de Horacio Sălaș, în Le Tango, Actes Sud, 1989, pp. 25-26. 122 Ibid., pp. 27-28. 123 Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave, p. 24. 124 Ibid., pp. 24-25. 125 "Bozal" era dialectul sclavilor negri. 126 Remi Hess, Le Tango. Que sais-je, Presses Universitaires de France, Paris, 1996, p. 7. 127 Jorge Luis Borges, Opere I, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu, Ed.Univers, București, 1999, p. 95. 128 Ernesto Sábato, La cultura en la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Press, New York, 1960). 189 Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria esteticii, vol. III, "Estetica modernă" (partea I), traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1978. 190 Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii, Colecția "Capricorn", București, 1984. 191 "Hos iccirco parốdous nominarunt, quia praeter rem seriam propositam alia ridicula subinferrent. Est igitur parodia rhapsodia inversa mutatis vocibus ad ridicula retrahens", apud G. Genette, op. cit., p. 25. 192 Daniela Petroșel, în Parodia și vârstele literaturii române, teză de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 2006, p.
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unei generații și membrii generației imediat următoare, așa cum susține Rawls; - drepturi bazate pe ideea că generațiile viitoare vor avea cam aceleași interese, nevoi și drepturi, așa cum susțin A. Baier, G. Pletcher, E. Partridge. 2. Drepturile generațiilor viitoare sunt drepturi in rem care presupun datorii imperfecte în sens kantian. 3. Avem datorii față de generațiile viitoare și putem vorbi despre diferențe de grad între aceste datorii, comparativ, în primul rând, cu datoriile pe care le avem față de contemporanii noștri, dar generațiile viitoare nu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
apărate pe o bază rațională. Bandman consideră că pornind de la aceste condiții poziția 2 dintre cele enumerate mai sus poate fi susținută cu îndreptățire. Pentru a susține această teză Bandman preia distincția juridică dintre drepturi in personam și drepturi in rem. În cazul drepturilor in personam acțiunea penală se exercită împotriva persoanei care a săvârșit infracțiunea, pe când în cazul drepturilor in rem acțiunea penală poate începe chiar dacă nu este cunoscută persoana făptuitorului, fiind suficient faptul că s-a săvârșit o faptă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susținută cu îndreptățire. Pentru a susține această teză Bandman preia distincția juridică dintre drepturi in personam și drepturi in rem. În cazul drepturilor in personam acțiunea penală se exercită împotriva persoanei care a săvârșit infracțiunea, pe când în cazul drepturilor in rem acțiunea penală poate începe chiar dacă nu este cunoscută persoana făptuitorului, fiind suficient faptul că s-a săvârșit o faptă prevăzută în codul penal. Pentru a recunoaște responsabilitățile pe care le-am avea față de generațiile viitoare, trebuie să le acordăm acestor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
începe chiar dacă nu este cunoscută persoana făptuitorului, fiind suficient faptul că s-a săvârșit o faptă prevăzută în codul penal. Pentru a recunoaște responsabilitățile pe care le-am avea față de generațiile viitoare, trebuie să le acordăm acestor generații drepturi in rem. Drepturile in rem implică datorii imperfecte în sens kantian, deoarece nu știm dacă generațiile viitoare vor exista cu adevărat, ceea ce limitează dispoziția noastră de a le acorda resurse și beneficii. Dacă luăm în considerare distincția dintre drepturi pozitive și drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este cunoscută persoana făptuitorului, fiind suficient faptul că s-a săvârșit o faptă prevăzută în codul penal. Pentru a recunoaște responsabilitățile pe care le-am avea față de generațiile viitoare, trebuie să le acordăm acestor generații drepturi in rem. Drepturile in rem implică datorii imperfecte în sens kantian, deoarece nu știm dacă generațiile viitoare vor exista cu adevărat, ceea ce limitează dispoziția noastră de a le acorda resurse și beneficii. Dacă luăm în considerare distincția dintre drepturi pozitive și drepturi negative, atunci vom
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Hz sunt Întâlnite pe toată suprafața creierului, În diferite sisteme și la diferite niveluri. Cele mai recente cercetări au arătat că oscilațiile de 40 Hz sunt prezente atât În stare de veghe deplină, cât și În somnul cu vise sau REM (mișcări oculare rapide care urmăresc probabil acțiunea visului). Aceste oscilații neurale de 40 Hz Încetează a se manifesta dacă intervine coma sau sub anestezie și este foarte slabă În somnul profund, fără vise. Implicațiile sunt vaste, atât pentru natura conștiinței
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În sistemul radiobiologic, unitatea de măsură a dozei absorbite este rad-ul: 1 rad = 100 ergi/ g. Efectele biologice ale radiațiilor sunt evaluate În cadrul acestui sistem prin determinarea activității biologice relative a radiației (η) a cărei unitate de măsură este rem-ul (roentgen equivalent man). Un rem reprezintă doza biologică rezultată din absorbția de către 1 g de Țesut iradiat, prin intermediul particulelor ionizate, a energiei de 100/η ergi. Ca urmare, gergradrem / Valoarea iradierii maxime admisibile pentru un om, fără ca acesta să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a dozei absorbite este rad-ul: 1 rad = 100 ergi/ g. Efectele biologice ale radiațiilor sunt evaluate În cadrul acestui sistem prin determinarea activității biologice relative a radiației (η) a cărei unitate de măsură este rem-ul (roentgen equivalent man). Un rem reprezintă doza biologică rezultată din absorbția de către 1 g de Țesut iradiat, prin intermediul particulelor ionizate, a energiei de 100/η ergi. Ca urmare, gergradrem / Valoarea iradierii maxime admisibile pentru un om, fără ca acesta să sufere vreun efect biologic, este de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
biologică rezultată din absorbția de către 1 g de Țesut iradiat, prin intermediul particulelor ionizate, a energiei de 100/η ergi. Ca urmare, gergradrem / Valoarea iradierii maxime admisibile pentru un om, fără ca acesta să sufere vreun efect biologic, este de 0,3 remi pe săptămână. Radiațiile electromagnetice acționează asupra organismelor vii pe multiple planuri, de la nivelul de organizare atomo-molecular până la funcționalitatea organelor În sistemele organismelor superioare. Mai mult, acționează pe toate planurile integrării biologice: organisme solitare - colectivități sociale - ecosisteme. Activitatea globală a organismelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cunoscut științei. Se cunosc efectele și modul de manipulare, dar o Înțelegere fundamentală a motivului pentru care există este Încă departe. Știința cunoaște că un curent electric În mișcare radiază un câmp de forță, aceasta purtând numele de radiație electromagnetică (REM), deoarece are un sens centrifug. Acest câmp de radiație neionizantă este În același timp atât unul, cât și două câmpuri: unul este electric, celălalt este magnetic, și În același timp cele două reprezintă un fenomen electromagnetic interconectat. Orice echipament electric
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
procese din organism; caracterizează o stare de meditație foarte adâncă În care după mult antrenament se poate păstra vigilența și nu neapărat să fie prezent somnul adânc fără vise. Undele THETA - (4 7,9 Hz): acesta este tiparul caracteristic somnului REM, stării hipnagogice; predominantă; undele lor theta sunt asociate cu o creativitate crescută, memorie, vindecare, experiențe integrative În care punem Împreună piesele puzzle-lui informațional care duce la experiențe tip “A-h” sau Înțelegere “instant”; studii făcute pe meditatori Zen au arătat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 De sensu și De mem. et rem. 22. Summa theologiae, Operă omnia (ed. Leonina), IaIII, Romă, 1888a1906 S. th. 23. Super Evangelium S. Ioannis lectură, ed. R. Căi (ed. Marietti), TauriniaRoma, 1972 Super Ioan. Capitolul I CARE SUNT CRITERIILE COGNITIVE PENTRU TOMA DIN AQUINO? Întrebarea directoare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afirmat de Toma nu doar în scrierile de maturitate, ci și în cele de tinerețe, chiar în Scriptum super libros Sententiarum: (ÎI.2.16.) Ad octavum dicendum, quod etiam quando aliquid videtur per similitudinem alterius rei, potest contingere quod videns rem per medium, cogitet de re immediate sine hoc quod eius cognitio convertatur ad aliquam aliam rem (IV Super Sent., d. 49, q. 2, a. 7, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus: chiar și atunci când ceva este văzut prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în Scriptum super libros Sententiarum: (ÎI.2.16.) Ad octavum dicendum, quod etiam quando aliquid videtur per similitudinem alterius rei, potest contingere quod videns rem per medium, cogitet de re immediate sine hoc quod eius cognitio convertatur ad aliquam aliam rem (IV Super Sent., d. 49, q. 2, a. 7, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus: chiar și atunci când ceva este văzut prin asemănarea altui obiect, se poate întâmpla că, văzând obiectul printr-un intermediar, să îl considere [văzut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]