3,930 matches
-
scriitorilor citadini. La urma urmelor, multe dintre zonele pe care le îndrăgim le-am întâlnit, pentru prima oară în câte-o carte. Pornite din literatură, unele se vor întoarce - din păcate - pentru totdeauna, acolo. De la arhitectul Peter Derer a pornit remarca potrivit căreia, paradoxal, nu de specialiști are nevoie Capitala, nu de arhitecți care să aprobe sau să inoveze, ci de o solidarizare civică și (obligatorie această conjuncție) instituțională. Bucureștilor le lipsesc bucureștenii. Adică acea categorie definită de Ioana Pârvulescu după
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
lansată cu măiestrie îi mai răpește o parte din bijuteriile nazale. Desenele lui Frank Miller ca și efectele vizuale obținute pe computer scufundă filmul într-o atmosferă noir, suprarealistă pe care o strică doar dialogurile excesiv patriotice ca și o remarcă ironică a lui Leonidas referitoare la "schimburile culturale", adică confruntările corp la corp, replică care vine parcă din alt discurs. Filmul a stîrnit un scandal monstru în lumea islamică, cu care sunt identificați perșii lui Xerses. Văzut din această perspectivă
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
omenească în secolul XX. Un muzeu al Piteștiului cu redarea plastică a tuturor mijloacelor de tortură aplicate acolo ar depăși, ca efect răscolitor, impresia pe care o lasă vizitatorilor uneltele de tortură inchizitoriale din muzeele din Occident. Și o ultimă remarcă pe marginea literaturii carcerale. Lectura ei te face să te îndoiești de valabilitatea principiului autonomiei esteticului. Nu cred că cineva poate gusta estetic asemenea cărți. Lumea Fenomenului Pitești te izbește atît de direct cu cruzimea ei încît ori o închizi
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
Și-n curând îmi vine și mie rândul. Duminică, de ziua mea de naștere. — Aniversare fericită! — Să mori de ziua ta nu e chiar o fericire. — Domnule Lionel, vă credeam om serios. — Lui Kiril, începe el să povestească, ignorându-i remarca - un bulgar despre care acum nimeni nu mai recunoaște c-ar fi existat -, i-a spus că o să cadă mai întâi o ninsoare, după care o să moară din cauza unei sinucideri. Luni, pe stradă, au început să cadă peste noi fulgi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
minunat truvai!); „meseria se fură, dar actorul X n-a reușit să fure nimic : n-are vocație de cleptoman sau de actor?”; ”fetișul vorbelor - o boală post revoluționară”; „noi, actorii, practicăm o artă care se consumă În timp ce se produce” (extraordinară remarcă!), „În poezia adevărată, Dumnezeu este protagonist!”ș.a.m.d. Recomand cartea lui Eusebiu Ștefănescu tuturor oamenilor care iubesc teatrul, umorul și cîrciuma. Deci, cam tuturor oamenilor de teatru... Un clovn pentru eternitate...se intitulează cartea cunoscutului actor Valentin Teodosiu, apărută
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mâhnită, a zis că de ce să facem așa ceva, de vreme ce toate astea sunt În viață. Părerea mea este că nu tot ce-i din viață trebuie adus pe scenă. Și invers, desigur! În Fluturii sunt liberi, mama adolescentului orb are o remarcă interesantă. O Întreabă pe prietena fiului ei dacă e adevărat că umblă goală prin spectacolele de la teatru. Aceasta Îi replică: și prin casă umblu goală; face parte din viață. Iar mama tânărului Îi răspunde: și diareea face parte din viață
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ziare sau puneri în context în funcție de evenimentele culturale ale acelor ani. Al cincilea caiet de jurnal al Eugeniei Ionescu începe cu o fotografie a lui Shirley Temple, numită previzibil de viitoarea călugăriță drept „copilul minune“. Lângă fotografie putem citi o remarcă deloc auto-flatantă: „Se cunoaște că este produs (jurnalul, n.m) în 1984-1985, prost lipit și hârtie proastă (ca scrisul meu)“. Nu știu de ce nu mi se pare deplasat să compar neîncrederea Eugeniei Ionescu în propriul talent literar cu legitimarea concesivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
înecat. De parcă ar fi fost cu adevărat vina mea... Nu, n-a fost, căci toate tainele universului sporesc tot mai mult, pe măsură ce te afunzi tot mai curajos în simțământul inefabil al dragostei!” Aici, într-adevăr, este nevoie de făcut o remarcă. Este curios cum de cineva poate să scoată la iveală, cu atâta ușurință, astfel de cuvinte, toate îndelung căutate și încărcate așa de puternic, atât de filosofie, cât și de poezie. Lucrul acesta este de mirare și ar putea face
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
avalanșant, cenzuratul meditează :” CÎt de important e să știi să te și oprești din lucru, din cînd În cînd, Înainte ca surmenajul să devină cronic, Înainte ca depresia să ia for me clinice”(348). Așa e... Iarăși, Îmi place o remarcă care, parcă e rostită cu cuvintele mele :” Un mare regizor, pe care-l cunosc și eu, dacă nu-l biciuiește cu insulte pe actor, nu-i caută nod În papură, nu-l umilește, nu simte că el creează. N-am
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de prestigită. Românul paranoic, zic eu; ori cel inferior. Omul echilibrat e conștient că , % 96 din populația globului habar n-are cine este el. Deci, lucid vorbind, n-are de ce să se bată cu pumnul În piept. Spirituală, cred eu, remarca lui J.M.Domenach, despre Atrizi :” La ei, catastrofa se moștenește, precum o bijuterie de familie!”. Cam așa... CÎnd se anunța că artiștii nu vor mai putea cumula pensia, cu leafa, o grămadă de histrioni au sărit să-și apere drepturile
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
contrariul Înseamnă că s-a născut beat și miliardar!”. Îl compătimesc pe jurnalist : e tare trist ca pînă la 30 de ani să nu fi observat că viața e, uneori, teribil de fru moasă... Mult mai inteligentă mi se pare remarca lui Alex Ștefănescu, din paginile Feedbackului : „Un intelectual procedează necinstit dacă face tinerilor o Înlesnire falsă [ Îndemnîndu-i la nonconformism, n.n.] numai ca să le cîștige simpatia. E greu și frumos să fii conformist!”. Chiar! Dar asta nu o poți Înțelege, pesemne
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lui premonitorie: "De acu', o să se schimbe multe p-acia, o să vedeți voi. Șefu' e de departe cel mai deștept gândac care s-a văzut vreodată..." Pentru o clipă toate antenele s-au întors către mine. Majoritatea nu au emis nicio remarcă. Doar vreo doi, trei au zis neutru: "Mișto". * * * N-am să insist acum asupra emulației spirituale pe care am produs-o în rândul gândăcimii române și universitare pe deasupra! chiar de la prima mea apariție publică printre ei. Pot spune însă, cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aș fi fost o Julietă capabilă de o iubire peste fire. Nu știu ce-i venise. De unde până unde făcuse ea legătura cu personajele tragediei lui Shakespeare? Vorbele ei păruseră atunci ca rămășițe dintr-o replică mai serioasă, de teatru, la o remarcă de-a mea. “ 3. Duminică, 9 noiembrie ’80. Avem uneori senzația că, până ne trăiesc părinții, nu suntem obligați să luăm lucrurile în serios. Mai apoi, în loc să citesc altceva, mă încumet să reiau pagini din jurnalul la care scriam de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o perioadă în cultură, indiferent de funcție, să fiu docil, să câștig încrederea șefilor, la gândul că mai apoi, mi se vor deschide și alte orizonturi, ca să pot face în cele din urmă, carieră în cultură. Pentru mine, devenise banală remarca lui: Ține-te, băiete, de această slujbă până termini o facultate. Doar n-oi fi prost să te îngropi în învățământ, nu? La Casa de Cultură, deși eram angajat ca administrator, trebuia să fac tot ceea ce mi se cerea, adică
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu era prima oară când regretam o afirmație făcută pripit, fără să mă gândesc, cât de cât, la repercursiuni. Tot așa mi se întâmpla deseori să jignesc pe cineva neintenționat, vorbind de dragul logicii sau de dragul argumentării. Îmi răsuna în gând remarca naratorului când se referea la Mihai: subțirele și tristul umor acid al cancelarului... sau la meditația gravă în care era adâncit... purtându-și povară cu melancolică răbdare. 10. Odată ajunși la Comitetul de Cultură, imediat sunt invitat în biroul Contabilitate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
uit detaliile pe care le face naratorul: cu o îndemânatică mișcare a frâului făcu să se rotească roibul cu stea albă în frunte, pe care călărea, așa că tânărul să o poată vedea și din alt unghi... În sfârșit Valy face remarca: Doar nu vrei să zici că tânăra contesă care ți-a dactilografiat textul și cu care ai discutat pentru prima dată detaliile privind împărțirea pe scene, nu stă în anumite poziții, chiar și picior peste picior, mai ales când n-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
îndreptă pictorul privirea către Grig. Lui Grig îi și fugiră privirile spre ușă, din reflex, ca și cum ar fi vrut s-o încuie repede. Pe semne, în mediul unde își desfășura activitatea, la pregătirea “bombelor” se închideau ușile. Domnul Bogdan făcu remarca: Nu e nevoie de așa ceva. Aici, la noi, nu se încuie ușa. Noi n-avem nimica de ascuns, domnule Grig. Lacătul, gratiile și ușa ferecată nu fac altceva decât să trezească numai curiozitatea și suspiciunile, adică boala. Noi nu avem
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a fost declarat campion. Eh, copii! De această zonă mă leagă și amintiri frumoase. În sfârșit, după 12 ani de pătimire, tata a fost avansat la gradul de maior. I-am spus, parcă erai mai frumos căpitan! A zâmbit la remarca mea copilărească. Aici, la Balcic am avut ,,ocazia” s-o cunosc pe regina Maria, într-un fel (domnul colonel Petrescu zâmbește, mijindu-și privirea, realizând o față de om ghiduș). Tata asigura și paza castelului reginei de la Balcic, un loc foarte
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
și poliția la nivel național intrau în subordinea armatei. Nu au opus nici un fel de rezistență și nici vreo obiecție față de această situație. Ne cunoșteam personal, iar simțul de camaraderie dintre cei trei militari nu era tocit. Mai fac următoarea remarcă. La intrarea în sediul Poliției Huși care era corp comun cu cel al securității locale un grup de vreo 50-60 de persoane scandau, unii cu intenția de a intra în mod deosebit peste securitate cu atitudinea de răfuială personală cu
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
viziunea sumbră dezvăluind "viața ca un dulce coșmar". Tania Radu, în 1995, releva "romantismul dezabuzării". Dan C. Mihăilescu, în 1998, desemna nota caracteristică prin sintagma: "proza de "urât și mizerie". Mai recent, Paul Cernat, referindu-se chiar la Proorocii Ierusalimului, remarca epicul pur și senzația copleșitoare de viață, arătând că narațiunea "are ceva din ampla respirație a prozei ruse și din caracterul cinematografic al prozei americane", realizând o "developare a subteranelor condiției umane". În ceea ce mă privește, aș prefera să folosesc
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
singur lucru: În alt cartier! — Iuffo, ce-o fi aia? Întrebă sergentul Pumpkin. Nu știu, domnule sergent, răspunse Iuffo, străduindu-se să pară cît mai sincer. În viața mea n-am mai văzut așa ceva. — Oh, Doamne, seamănă cu o meduză! remarcă inutil Pumpkin. E ca un sandviș argintiu. Seamănă cu un castravete pipernicit... — Și totuși, nu e nimic din toate astea. — Ai dreptate, Iuffo. Cum naiba faci tu de ai mereu dreptate? Iuffo se gîndi apoi că semăna mai degrabă cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
el, nu se mai juca, ci făcea altceva, fără ca ea să știe vreodată ce, fără să aibă măcar voie să-și imagineze. De fapt, dacă ar fi Încercat să afle, ar fi fost Îndată pusă la punct, cu una din remarcile acelea tăioase care-i provoca de fiecare dată un sentiment de culpabilitate. Preț de cîteva minute doar, atunci Îl ura cu intensitate și, oricît s-ar fi străduit, În minutele acelea nu și amintea nici unul din motivele pentru care Îl
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ce să-i oferi, Îi ceri ceva ce nu are nici el. — Nenea acesta n-a lăsat nici un pic de apă aici? Întrebă. În sfîrșit, David catadicsi să vorbească. Spuse: — Ce-ți pasă? — Mă tem că o să crăpăm de sete. Remarca lui nu avu prea mare succes, David nu o comentă În nici un fel, așa că trebui să caute repede altceva, cîtă vreme Încă mai putea conta pe impresia că ar continua o discuție deja Începută. Din păcate, mintea refuza să-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că n-a făcut-o de capul lui, că totul se petrecea sub aripa lui Brejnev și Andropov, spune domnul Președinte. — Pentru ca blocul sovietic să facă rost de niscai biștari, zice Petrică, așa este, am auzit și eu povestea, cu tot cu remarca lui Fidel că drogurile pot arunca în aer imperialismul mai ceva decît armele nucleare. Traficanții cu care aveau legături începeau deja să-și frece mîinile. — Poluare, și nimic mai mult, zice Sena uitîndu-se prostit la o îngrămădeală de coșuri și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe ăștia bunele maniere? își mai verifică încă o dată ținuta ca unul care ar fi urmat să urce pe o scenă în fața unei audiențe serioase. Haideți, că arătați ca scos din cutie, simte Curistul că e momentul să facă o remarcă, ar fi fost și mai bine dacă nu m-ați fi enervat voi cu bădărăniile voastre, i-o taie scurt Roja, pășind peste pragul de la intrare, holbîndu-se în adîncimea culoarului negru care i se deschide înaintea ochilor. E aici la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]