1,643 matches
-
societate ideea aceasta. Dimpotrivă. A ști să citești estetica trecerii timpului în relevanta neputință și sluțenia trupului uman de la un anumit moment dat reprezintă, cred, cea mai înaltă formă de lectură a existenței în ansamblul ei. Prefer, în locul contemplării picturii renascentiste pline de întuneric a lui Hieronymus Bosch, să mă cufund în liniștea neviciată de urâciune a pânzelor lui Luchian. Aici, printre vocalele și consoanele alfabetului colorat al Artistului Luminii - care a deslușit, pe un final de viață aproape martiric, esența
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
a lungul și de-a latul vremilor trecute deja spre a se scufunda, împinsă virtual de la spate, în prăpastia unui șir infinit de sunete dizarmonice țâșnite la comandă din geometria sui-generis a vechiului krummhorn, instrumentul de interpretare a cântului popular renascentist, din muzicalitatea căruia se alcătuiește la ordin în clipa de față un soi de adagio macabru patologizant. Mai trist e faptul că, sub faldurile lui, se ascunde cu lașitate unul dintre marile sacrilegii ideologice ale evului abia început, anume chipul
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
aceste lucruri, fiindcă Martinez Estrada ni se înfățișează drept acea conștiință care decriptează, pe de o parte, tainele viitorului omenirii, precum Efrem Ieromonahul de la Schitul Vatopedin „Sfântul Apostol Andrei”, iar pe de alta, el este un consacrat scrutător (de tip renascentist, iată, prin arhitectura vastă a cunoștințelor expuse) al trecutului și un semiotician desăvârșit al interacțiunii perfecte dintre natură și om. De-a lungul și de-a latul pampei, fiecare entitate, în care zvâcnește puternic sau molcom viața, comunică, printr-un
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită nu numai pe moștenitori, dar și pe unii oameni din această zonă mioritică. Aici, descoperim savoarea prozatorului de sorginte renascentist întârziat, cu voluptăți șirete pentru pagini inedite din istorie și pline de miez, un împătimit de trecut cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
cuprinsă între anii 1956-1963. Elemente decorative interioare și de mobilier ale bisericii sunt remarcabile. În biserica se pot vedea încă fragmente ale freșcelor realizate în secolele XIV-XV, cu toate că protestanții le-au acoperit cu vopsea albă, în mare parte. O sculptură renascentistă, realizată în gresie - având o înălțime de 2,2 metri și o lățime de un metru - întruchipează tocul ușii sacristiei și datează din anul 1528. Acesta a fost realizată la Viena, la cererea învățatului sas Johannes Clyn (Klein), parohului bisericii
PIAŢA UNIRII, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL MIHAIL” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374811_a_376140]
-
a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă), numele provenind de la culoarea albă a zidurilor cetății medievale, clădite din piatră, din latina „albus” și Iulia, de la cuvântul unguresc „gyula”. La sfârșitul epocii renascentiste, la curtea de la Alba Iulia a existat o adevărată dinastie de principi „apuseni" - Bathoreștii. În anul 1595 Mihai Viteazul a obținut două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, prima la Călugăreni și a doua la Giurgiu, în urma lor încheindu-se pacea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
relație ideatică divinitatea (Deo, Dumnezeu) cu umanismul, un concept filozofic, cu istorie și explicații specifice de la o epocă la alta, cunoscut de cititori încă din anii de școală și, nu mai puțin, din experiența de viață. În descendența umanismului epocii renascentiste, a umanismului iluminist, a „umanismului îndrăcit al capitalismului” și, nu mai puțin a „umanismului ateu al comuniștilor”, Al. Oblu ne propune, pretinde Domnia Sa, „singura alternativă curată a umanismului” a cărui identitate conceptuală o definește astfel: „umanismul îndumnezeit, adică Deoumanismul, care
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
Automobilul înfășura distanțele pe roți, săgetând ploaia, iar noi discutam, să ne treacă timpul mai ușor, pe fond de muzică populară ardelenească, despre istoricul și oamenii din localitățile mai principale prin care treceam. La Bonțida ne-am amintit de Castelul renascentist Banffy, donat acestei familii de regale Sigismund de Luxemburg la 1387, trecând prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu și icoanele lui din bisericile maramureșene.La Dej ne-am amintit de poeta Raveca Vlașin, de prozatorul Gheorghe Lucian
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
ne-am roti sau am roti corpul obiect, imaginea percepută este parțială, restul fiind doar fotomemorii. Frumusețea și senzualitatea corpului este reprezentată metonimic ‒ partea pentru tot ‒, atât cât ne permite câmpul scopic, în viață și în arte. În multe compoziții renascentiste cu personaje îmbăindu-se, pictorii, desăvârșiți regizori, așezau actorii în scenă în unghiuri complementare, din față, din spate, din profil, pentru ca o supraintegralitate să se poată construi mintal în capul privitorului. Capacitatea vizuală absolută rămâne însă o iluzie, așa cum am
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
ființei, și să o înlocuiască cu „vigoarea” paranoidă și sfidătoare, născută din propria-i Biblie despre Om. La Michelangelo, personalismul energetic, dacă îmi este îngăduită expresia, atinge plinătatea sa artistică. Patru sute de ani mai târziu, Constantin Brâncuși va „detrona” grandilocvența renascentistului, opunându-i cu îndârjire o nouă paradigmă a măiestriei sculpturale, înlocuind antropomorficul cu scheumorficul. Altfel zis, arta sa va coborî în abisurile minții și simțirii, pentru a scoate la lumină Ideea și Simbolul îngemănate în universalitatea Formei. Răspunsul lui Brâncuși
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
acum religia și știința. În partea dreaptă a acestui „tablou în tablou”, pictorul a figurat, după tavanul Capelei Sixtine, nașterea lui Adam, a primului om. În stânga însă apare Dumnezeița (cred că acesta ar fi cuvântul potrivit), cu un chip deloc renascentist, și care sloboade formula einsteiniană a energiei. Ambii Dumnezei sunt înconjurați de suite de pubere și prunci. Suntem, neîndoios, în față unei erezii (artistice). Să fie vorba doar de un capriciu? Firește că nu. Facerea Lumii după Niram este, la
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
din lespezi de piatră. Acoperișul bisericii imită șindrila, dar este confecționat din tablă de aramă așezată în rânduri dese. În interior, biserica te domină și te copleșește, nu numai prin existența reunită a unor elemente de arhitectură gotică, bizantină și renascentistă, dar și prin conținutul și calitatea picturii și a tuturor elementelor specifice unui așezământ bisericesc. Pictura originală a fost distrusă în timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan. S-a încercat refacerea ei prin secolele XVIII- XIX, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
instituțiilor medicale. Astfel, sub egida Ministerului Învățământului și Cultelor de la Budapesta, s-a constituit un parteneriat între Spitalul Național Carolina și Facultatea de Medicină a Universității „Ferencz Jozsef”, având drept scop edificarea unui complex de clinici universitare. Construit în stil renascentist, complexul medical este realizat după modelul spitalelor militare britanice, adică după un plan tip „spital colonie”. Amplasamentul clinicilor a fost stabilit la baza dealului Feleacului, în perimetrul delimitat de străzile Mikó - actuala Clinicilor - și Victor Babeș. Începând din anii 1880
CLINICILE UNIVERSITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372597_a_373926]
-
În toate scrisorile sale, magistul Demetrio Marin își dezvăluie discret și familiar, cugetul și sufletul său de român, de "zeu tutelar" al casei, atent la viața academică din țara sa umbrită de dictatură. Prin opera sa proteică, prin spiritul său renascentist, prin virtuțile sale de om de carte, luminat de logos, ethos și pathos, Demetrio Marin a îmbogățit patrimoniul spiritual românesc. Valorificarea lucrărilor sale în cultura noastră este un act de pietate și de justiție. Cultul trecutului este o formă a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eugen Ionescu l-a avut. Era, de-acum, nemuritor. 6 decembrie Sub un titlu inspirat ("Un hiperborean: Corneliu Baba"), Pavel Șușară schițează, în "România literară", un portret în tentă nocturnă, tonic-nocturnă, nonagenarului unic. Iată o frază între celelalte: "Asemenea unui renascentist, Corneliu Baba are vocația antropomorfismului, el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în același timp, el dezvăluie patetismele și fragilitățile umane, stările
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și am decis definitiv. Veți observa că nu Rafael, Rembrandt, Van Gogh, Dali, giganți oricum, dar neconsonînd cu entuziasmele/ umorile personale, au fost convocate să decidă pe loc, ci: 1. Da Vinci, unicul, neconcurat în rafinament coloristic de congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
artistice, la vîrsta de zece ani William este trimis de părinți să frecventeze școală de desen a lui Henry Pars de pe Ștrand, pînă la vîrsta de 14 ani, cînd a absolvit de aici. Citește intens și studiază gravurile marilor artiști renascentiști. Prețul pentru o astfel de școală de artă era însă prea mare, așa încît familia a decis ca la vîrsta de 14 ani William să urmeze studiul gravurii cu un maestru. La început, tatăl său l-a dus la William
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
putut baza pe ilustrațiile reprezentînd proporțiile omului în raport cu pătratul și cercul, găsite de Blake în lucrarea lui Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486-1535) The Occult Philosophy 22, pe care cu siguranță ar fi citit-o, deoarece el era interesat de concepția renascentista privind relația de corespondență dintre macrocosm și microcosm, reflectată, de exemplu, în ideea de mai tîrziu a Gigantului Albion ca Om primordial, etern, arhetipal. S.F. Damon arată că în tinerețe Blake, în căutare de nume semnificative, a împrumutat numele Tiriel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În toate epocile, vrăjitoria diabolică, specifică Europei de la sfârșitul Evului Mediu și Începutul modernității, și Renașterea păgână a vrăjitoriei din secolul XX. În aceeași direcție de gândire se plasează și I.P. Culianu (2003, pp. 92-100), care, trecând În revistă concepțiile renascentiste asupra magiei, propune două tipologii, Întemeiate pe diferite axe de clasificare: magia populară și magia intelectuală (după complexitatea sistemului de reprezentări care legitimează actul magic) și magia spirituală și magia cu ajutorul demonilor (după agentul actului magic). Mult mai frecvent evocată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și parabolic, romanul valorifică ambiguitatea subiectului epic, permanenta confuzie a planurilor și a datelor, substituirea între personaje și măști într-o lume carnavalescă, în care totul este relativ. C. reia tema vieții ca spectacol, exploatată atât de des de la comedia renascentistă la piesele lui Pirandello, ca și jocul borgesian de oglinzi dintre realitate și imaginație într-o construcție complexă și flexibilă. Dovedind spirit și virtuozitate tehnică, autorul are gustul experimentului literar și pare la fel de stăpân pe mijloacele sale când descrie scene
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
de Litere și Filosofie, 1920-1923, și Facultatea de Drept, pe care nu o termină). Își continuă studiile de filologie romanică în Franța (1926-1928), la Sorbona și la École Pratique des Hautes Études. Frecventează cursurile profesorului Abel Lefranc, specialist în literatura renascentistă din secolul al XVI-lea, și ale profesorului Fortunat Strowski. Se înscrisese, la acesta din urmă, cu o teză despre Ferdinand Brunetière, dar abandonează proiectul. Este, din 1924 până în 1946, cu unele întreruperi, profesor secundar în București și în alte
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre precursorii poeziei cultice la noi. Ierarhul își intitula ruga penitentă cu un
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului italic („raiul pământului”) e nostalgică și poetică (Ramiro Ortiz a tradus-o în italiană), scrisă în stil afectiv. E amintit fenomenul translatio studii, numind mutarea centrului vieții culturale, în perioada umanismului renascentist, din Grecia în Italia. Plecând logic de la prezentarea paralelă a împărăției romane și a Daciei, continuând cu războaiele daco-romane și cucerirea Daciei, cele șapte capitole ale cărții reconstituie procesul formării poporului nostru, până la organizarea statelor feudale românești. Pentru credibilitate sunt
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de fecioară. Ei vor mâna sălbăticiunea în cetate și abia acolo ea va fi răpusă. Paternitatea ecuației reversibile Eros = Magie îi aparține lui Marsilio Ficino. Este meritul lui Ioan Petru Culianu de a fi repus în discuție această temă dragă renascentiștilor. Ficino, afirmă Culianu, „e cel care relevă, pentru prima oară, identitatea de substanță a acestor două tehnici de manipulare a fantasmelor, ca și pe aceea a procedeelor lor operaționale”. Într-adevăr, pentru Marsilio Ficino, „întreaga forță a Magiei se întemeiază
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]