568 matches
-
Da, în principiu sunt de-acord cu tine. Dar e vorba despre Lee. E vreunul dintre voi care să creadă cu adevărat că i s-a putut întâmpla așa ceva? Nici măcar nu am cunoscut-o, a răspuns Ajay, mai degrabă la repezeală. M-am uitat de jur-împrejurul camerei. Nimeni nu părea doritor să îmi întâlnească privirea. —Tom? am spus. Tu vorbeai cu ea aseară. Și-a ridicat pentru o secundă capul. Mi-aș fi dorit să nu facă asta. Arăta ca propria mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
aia, Sam? I-am umplut paharul până la buză. L-a dat peste cap și s-a întors la nefericitul Daniel, care se juca nervos cu ochelarii. —Mai dorești vin? l-am întrebat din solidaritate. — Nu, nu, mulțumesc, a răspuns la repezeală. —Vrea să-și păstreze agerimea minții, a adăugat Victoria. Așa cum este ea. Și-a dat capul pe spate și a izbucnit în râs. Dinții ei arătau luminoși, chiar și în acel semiîntuneric. Nici nu se punea problema cine va supraviețui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
improvizase o cruce. Dezlănțuirea bruscă a unui intens foc de artilerie tulburase scurta rugăciune a preotului pentru odihna sufletului celui răposat. Asistase la ritualul funerar cu gândul că totuși față de alți camarazi ce putrezeau prin anonime gropi comune săpate la repezeală în nesfârșitele stepe rusești, Vali își dormea somnul de veci într-un mormânt vegheat de lumina creștină a unei lumânări. Palidă consolare pentru părinții unui tânăr care avea tot viitorul în față. Aproape de sfârșitul lunii martie 1944, un ordin venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o carte despre asta... Doamne, îl întrerupse Arm, privind în altă parte, preocupată de cu totul altceva, cum nu ai înțeles tu că Irina ta nu vrea copii?... Bart tresări în mod vizibil, mirat de neașteptata remarcă, și improviză la repezeală o justificare: Spunea mereu că nu e momentul... La naiba!... Cum aș fi putut să-mi dau seama? Cum? Foarte simplu, Bart, mă mir ca îți scapă, tocmai ție, cu un simț de observație atât de exersat: după felul în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
parțiale. Bunăoară, se întreba el, cum de n-a înțeles ce s-a întâmplat cu adevărat atunci când au făcut parașutism în Cambodgia? Aventura din Cambodgia fusese cu adevărat una deosebită. Decolaseră cu un Antonov vechi, creat de Samuel cam la repezeală, și, înainte de a se arunca în gol de la două mii de metri înălțime, priviseră pădurile și plantațiile de orezprin trapa deschisă a fuselajului; din cauza curentului, pielea de pe obrajii Margaretei fremăta ca un drapel. Săriseră - și programul deveni din nou extrem de complex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
elementul la care se încadrează. Exemplu: la ELEMENTUL FOC vom nota: gelozie, ură, răzbunare, enervare, irascibilitate, furie, manifestări autoritare-dure, diverse patimi, invidie, aroganță, tendințe de autodistrugere. La ELEMENTUL AER vom nota: superficialitate, laudă, exagerare, bârfă, neglijență, lipsa focalizării mentale, pripeală/repezeală, naivitate. La ELEMENTUL APĂ vom nota: indiferență, atitudine flegmatică/insolentă, răceală afectivă, conformism, nestatornicie. Persoană influentabilă, prea îngăduitoare, pasivă, fără inițiativă, emotivitate crescută, timiditate excesivă etc. La ELEMENTUL PĂMÂNT vom nota: lene, inconștiență, lipsă de metodă, neregularitate/inconstanță. Persoană greoaie
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
valizelor. Aproape de ora prânzului, simți o foame, teribilă. Se adresă fetei. „Noi nu mai mâncăm nimic astăzi...?” „Chiar ți-e foame...?” „Evident. După cât Îmi aduc aminte, nu am pus nimic În gură nici aseară...” „În cazul acesta să luăm la repezeală o mică gustare, nu de altceva dar, mai e mult lucru de făcut În apartament: nici măcar geamurile de la ferestre nu am reușit să le curăț. Când să se așeze la masă, Atena constată. „Nu avem pâine...” Tony Pavone, exclamă. „De
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
migăloasă și mai pretențioasă, respectiv prepararea unui gyros pe o plită cât palma. » A, și am mai înțeles că mai sănătoasă este o pereche de ghete, chiar dacă afară sunt 20 C°, decât o pereche de opinci de pânză cumpărate la repezeală. M-au bătut cipicii ăia colorați în câteva ore cât n-au reușit toți pantofii pe care i-am purtat timp de peste 25 de ani. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Călăuza Exterior. Zi. Soare. Gâze izbindu-se cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
aceeași pasiune pentru aventură ca mai înainte. Acasă la Beppo le-a deschis ușa chiar Edith. Când a dat cu ochii de bărbatul necunoscut a fost foarte uimită. Fără să spună un cuvânt, le-a servit o pasta făcută la repezeală, aranjând un loc de dormit pentru oaspetele neașteptat. Când soții s-au aflat împreună în dormitorul lor, Beppo a întrebat-o pe Edith: - Ce-i cu tine? Nu-ți mai place de Jacopo? Edith se ridicase din mijlocul patului ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de consecință, ecouri palide de presă și, probabil, încasări la fel, al doilea roman a fost primit cu un entuziasm general și acceptat ca una dintre realizările remarcabile ale unei generații încă de pe atunci așteptate. I s-au aplicat la repezeală toate clișeele posibile legate de „proza tânără“ (s-a vorbit de mizerabilism, de cultul banalității și de resuscitarea „poveștii“, ca și cum toate astea ar fi avut vreo legătură cu romanul), iar Circul nostru... a rămas de atunci un exemplu de lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
târăsc spre telefon și formez numărul de la Salvare. Dinții mi se încleștează de durere, nu pot articula primele cuvinte. Cu chiu cu vai, îi zic unei doamne repezite că am o criză de colică renală. “Așteptați, trimitem mașina!” Înghit la repezeală o fiolă de piafen. Nu trece! Mai rad una: degeaba, dar mă ia și stomacul. Trezesc toți vecinii. Inutil să mai aștept Salvarea: nu vine, domne, nu vine!... Pedeapsa celor vii Pe timpul odioasei dictaturi și a sinistrei sale soții, pe când
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o fată deoameni așezați se dă trusou, nu așa. - Am făcut și noi ce-am putut, în grabă, maică, zise blîndcealaltă soacră. Într-adevăr, cele două odăi, zugrăvite proaspăt și multicolor de Sohațchi, erau aproape goale. Frații le mobilase la repezeală cu ce găsise prin odăile lor, după o listă alcătuită în consiliu. Un pat de fier cu tăblii, pictat cu îngeri șterși de vechime, fusese scos din pod. O canapea veche, desfundată slujise, drept pat de siestă, ordonanței. Lavaboul era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ia nasul la purtare. Ce-i dreptul, Ana merita îndoielile Aglaei. Nu gătea mai niciodată și, dacă se hotăra să facă ceva, mergea în bucătărie îmbrăcată ca în oraș, apuca alimentele cu vârful degetelor, ca pe niște impurități. Frigea la repezeală ce-i trimitea Aglae (conservele, lucrurile mai greu de preparat le lăsa să se strice, le arunca la gunoi), dar apoi, gustând din propria-i mâncare, o mânca de-a binelea. Intra prin bucătăria bătrânilor, se apropia în picioare de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lângă pernă. Capul Otiliei, încărcat de bucle date peste urechi, îi răsări din nou în minte, plin de inocență. Dacă exagera? Plecarea Otiliei era îndreptățită de mizeriile pe care le suferise în ultima vreme. Poate că Otilia a plecat la repezeală, după vreo ceartă cu bătrânul, și n-a avut vreme să-i lase vreo vorbă. Însă îi va scrie pe dată ce va ajunge. Acest gând puse din ce în ce mai multă stăpânire pe Felix, care în cele din urmă adormi, visând că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu îndrăzneală. Ar fi voit să fugă pe scară înapoi, când ușa se întredeschise și Georgeta însăși scoase capul prudent: - A! dumneata erai? Cum m-am speriat! Intră! Felix observăcă fata era îmbrăcată foarte sumar, cu un peignoir aruncat la repezeală. Picioarele îi erau goale, și părul ciufulit. Georgeta lămuri că învoise servitoarea în oraș și că dormise mult, din cauză că venise la ziuă acasă. Invitat într-un mic salon, Felix remarcă decența apartamentului, mobilat în întregime de același tapițer. Fata se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică. Să vie și el, și Olimpia și să aducă doctorul pe care-l știe el. Ah! tocmai acum l-a găsit și pe Costache. Sunt sfârșită. N-am pus nimic în gură de azi de dimineață. Aglae bău, la repezeală, puțină cafea și apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi și Aurica. Bătrânul era mult mai limpezit și privea numai îngrijorat spre mobilele din casă. - Ce-i cu tine, Costache? întrebă mai mult arogant decîtcomiserativ Aglae. Te-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și parcă tot trupul și-l strânsese. S-ar fi strâns oricât de mult ca să se ascundă, dacă ar fi avut unde. Neavând unde însă, a luat-o la fugă, schițând doar un salut pe jumătate. Chiar fugea, călcând la repezeală pe pietrele pe care venisem amândoi ! Un gest care mai degrabă îl acuza decât îl salva, în caz că cineva s-ar fi uitat la noi în clipa aceea. Așa mi am argumentat că nu din lașitate fugea, pentru că doar o clipă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a atenție și nemulțumire. Nu și-a pus ochelarii. Când îl așază la loc pe bufet, vede dârele de praf pe care le-au lăsat degetele. Se duce până la bucătărie, se întoarce cu o cârpă în mână și șterge la repezeală bufetul. Pe urmă întoarce iar ochii la ceas. — Ceasul copilăriei mele !... Vezi c-a mai rămas ! Uite, vezi, colo, la colț, c-a mai rămas praf ! Și acolo ! Și io fără ochelari, parcă-s oarbă, ce mai las după mine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
IMPORTANT : LA ZAF, COSTUMELE SÎNT OBLIGATORII, PENTRU TOȚI ANGAJAȚII PANTHER. Dar pe bune acum. De unde să-mi iau costum așa, cît ai bate din palme ? Și doar nu era să apar aici cu cine știe ce prostie de costum hidos luat la repezeală din magazinul cu articole pentru petreceri. Plus că, hai s-o recunoaștem, ce mai poate să facă acum ? — Îmi pare rău, zic vag, uitîndu-mă În jur după Jack. Ei, lasă, nu contează... — Măi, cum sînteți ! Scria foarte clar și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
urgență. Piesa a plăcut tuturor. E ceva frumos, uman: un bărbat, simplu sudor, se îngrijește de soarta unui copil, care nici măcar nu este al său, ci al unei femei care l-a părăsit, plecînd cu altul; un copil făcut la repezeală, la o serată, într-un castel, undeva pe malul Dunării. Cred că vom lăsa și dilogul: "Copil din flori", "ba nu, din boscheți"... Mișto expresia: din boscheți; să mai dăm peste nas pițipoancelor care, una-două, își anunță prietenii că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fluieră mirat. Raiul poponarilor pe pămînt: covoare groase, statui de zei greci, pe pereți nuduri de bărbați - picturi pe un suport ce imita catifeaua. Bud spuse: — Drăguț. Gilette arătă spre telefon. — Două secunde, altfel o să-mi chem avocatul. Pescuială la repezeală. — Duke Cathcart. I-ai vîndut-o pe Kathy. Corect? — Kathy era foarte căpățînoasă, iar Duke mi-a făcut o ofertă. Duke a murit În chestia aia Îngrozitoare de la Nite Owl și să nu-mi zici că mă suspectezi și pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care însoțește consemnarea lor vine tocmai din surpriza noutății lor totale și din teama că ai putea pierde o informație pe care nu se știe cine ți-o pune la dispoziție doar pentru câteva clipe. Totul e scris atunci la repezeală, cu sufletul la gură, cum dă Dumnezeu, prin sintagme imperfecte, de-a latul sau de-a lungul foii, pe hârtii diferite, pe ce-ți cade la-ndemînă, pe foi deja scrise. La un moment dat te oprești, emoționant la culme de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o ambulanță, mamă, prin poarta din dos. Aici se oprea, șovăia și nu găsea cuvintele potrivite pentru a-și exprima reproșul, pentru a demasca răutatea celor care (oare cine erau?) au dus-o pe Bertha pe poarta din dos, la repezeală, ca și cum ar fi vrut să termine cît mai repede. Julius asista la acest asediu al maică-sii. CÎnd Cinthia punea Întrebări, el stătea nemișcat, cu urechile mari și clăpăuge ca niște foi de varză, cu mîinile de-a lungul corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
promisese să-l aducă de Crăciun? Susan citi telegrama zîmbitoare: „Sosesc pe 24. Trei după-amiaza ora Limei Zborul 204. New York-Lima, Vin cu Lester Lang“, Bobby se simți nespus de bucuros. Santiago sosea peste cîteva ore. Au mîncat ceva la repezeală; pe urmă au plecat cu toții cu camioneta. Juan Lucas a preferat să-l lase pe Carlos să conducă, ca să poată opri la intrarea principală a aeroportului și pe urmă să caute un loc de parcare. Au ajuns fericiți la aeroport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
alta, cu o a treia, ele se lipeau de mine și-mi pipăiau zona intimă pînă ce mă hotăram s-o aleg pe una din ele și să mă las dus Într-un ungher Întunecat unde mi se dădeau la repezeală pantalonii jos. Visam să torn un film În decorul acela. Am făcut o adaptare după Sylvie. Gérard de Nerval scrisese: „Ieșeam de la un teatru, unde În fiecare seară apăream În avanscenă În mare ținută de adorator“. Eu am Înlocuit teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]