1,828 matches
-
din apartenența ori colaborarea cu serviciile de informații anterioare anului 1990 există o justificare rațională, fundamentată pe repercusiunile istorice și propagarea în timp, în mentalul colectiv național, a însemnătății perioadei comuniste și a persoanelor care au făcut parte din structuri represive ori au colaborat cu atari structuri, care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în cazul interdicției pentru perioada de după 1990 până în prezent nu există vreo justificare legitimă și rezonabilă. De asemenea, susțin că, dacă textele de
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, prin care Curtea a constatat că Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este neconstituțională. ) . În precedent, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, că
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
au condus la constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 22^1 din Legea nr. 187/1999 și a Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, respectiv faptul că: (i) răspunderea juridică și sancționarea se întemeiază pe deținerea unei demnități sau funcții în structurile și aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist; răspunderea juridică, indiferent de
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, respectiv faptul că: (i) răspunderea juridică și sancționarea se întemeiază pe deținerea unei demnități sau funcții în structurile și aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist; răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderent individuală și se întemeiază numai pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții; (ii) dispozițiile legale sunt excesive în
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
accesibile destinatarului legii. La această concluzie se ajunge prin interpretarea principiului proporționalității consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului asupra textului de lege criticat și după o examinare riguroasă a prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție. Astfel, măsura represivă excesivă impusă de statul român prin textul de lege criticat este vizibil nedreaptă (iar „dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme“), fiind îndepărtată față de litera și spiritul noțiunilor de „stat social“, „demnitatea omului“, „drepturile și libertățile cetățenilor“, „libera dezvoltare
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, așa cum am arătat mai sus, și anume dreptul la muncă (art. 41 din Constituție), dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 din Constituție), accentuând un tipar asemănător cu al unui stat represiv care refuză să pună la dispoziția anumitor categorii de cetățeni alternative rezonabile și plauzibile pentru restricțiile pe care însuși statul, prin legile edictate de organele sale abilitate, le impune. ... 10. De plano, suspendarea din funcție a oricărei persoane, mai ales
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
250 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 18 iulie 2017, paragrafele 23 și 25, Curtea a statuat că, în actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce s-a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei. Curtea a subliniat că principiul proporționalității este apropiat principiului oportunității, acesta din urmă trebuind să fie respectat în aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare în vederea atingerii scopului represiv și preventiv al sancțiunii contravenționale (a se vedea Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, precitată, paragraful 31, și Decizia nr. 220 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
faptei săvârșite. “ , iar „Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei“. Principiul proporționalității este apropiat principiului oportunității, acesta din urmă fiind necesar a fi respectat în aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare în vederea atingerii scopului represiv și preventiv al sancțiunii contravenționale. Totodată, Curtea reține că aplicarea sancțiunilor contravenționale are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
250 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 18 iulie 2017, paragrafele 23 și 25, Curtea a statuat că, în actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce s-a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
toate infracțiunile, așadar, pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, care trebuie să reflecte pericolul social ce reiese din comiterea infracțiunilor concurente. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că, în actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
infracțional al faptelor deduse judecății, în conținutul lor concret. Ceea ce contează, prin urmare, este ca legiuitorul să aprecieze că o anumită conduită, repetată în timp, trebuie sancționată penal, chiar dacă, în dinamica nevoilor de apărare socială, el modifică răspunsul represiv fie în sensul agravării (prin considerarea ca fiind mai grave a anumitor categorii de infracțiuni și majorarea limitelor de pedeapsă), fie în sensul atenuării sale. Faptul că, în adaptarea politicii sale penale la realitățile sociale, legiuitorul optează pentru o agravare
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
de gradul ei de sublimare: de la dorința frustă, la contemplare, de la nevoia de posesie, la fantasmatica inepuizabilă a reprezentării dorințelor. Arta nu alterează condiția de obiect a corpului și nici nu poate stăvili manifestarea dorinței, oricât ar cere-o educația represivă, ci introduce doar atemporalitatea ca pe o trăsătură esențială. Dar oare fotografia unei simple trecătoare sau a unei prostituate nu este și ea obiectualitate atemporală? La un asemenea reproș, arta va încerca să capteze frumosul (adică percepția ei estetică) într-
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
etc. Numărul beneficiarilor acestor servicii a crescut constant în ultimii 15 ani. Programele acoperă peste 38.000 de beneficiari, utilizatori de droguri injectabile (heroină, buprenorfină, metamfetamină). Experiența cehilor este cu adevărat remarcabilă. Au știut cum să se reorienteze de la politici represive în controlul drogurilor spre abordări noi ale utilizării drogurilor. Statul (prin diferite mecanisme de la bugetul de stat și din cele locale) finanțează în totalitate programele de harm reduction, iar programele de schimb de seringi și de terapie prin substituție au
Știi bancul cu embrionii? Un embrion îi spune celuilalt () [Corola-blog/BlogPost/338878_a_340207]
-
www. observatorcultural.ro/articol/nu-ingropati-crimele-comunismului/ (8.01.2015). În mod cu totul curios, Hotărârea de Guvern nu are nici avizul Ministerului Justiției, obligatoriu pentru orice act normativ al Executivului, și nici o notă de fundamentare. (**) „Noi informații, probate documentar, privind activitatea represiva a ofițerului de Securitate Gheorghe Enoiu“, comunicat IICCMER, 23.08. 2010, accesibil la http://www.iiccr.ro/ index.html? lang=ro§ion=presă/comunicate/noi informatii gheorghe enoiu (8.01.2015). (***) Hotărârea de Guvern nr. 768/2012 („Guvernul României a redat IICCMER dreptul
Prima condamnare. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează? () [Corola-blog/BlogPost/338444_a_339773]
-
fost agreat de englezi și de francezi, pe motiv nu național, ci financiar, pentru că tot acest teritoriu avea numai o treime populație evreiască și, ca să poată să fie Israelul european, trebuia ca acea treime evreiască să dispună de un aparat represiv de mare putere ca să poată să țină în intimidare și în paralizare cele două treimi de populație neevreiască. În plus, acest teritoriu este agricol, fără industrie, și deci banii nu se puteau lua de la autohtoni și trebuia să îi dea
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
și a spus că banii aceia nu s-au investit pe teritoriul Basarabiei, nu s-au adus în Basarabia, ci s-au dus la Putilov și la industria din Munții Urali, și că din banii aceia s-a plătit aparatul represiv care terorizase populația Basarabiei. Totuși a trebui să le plătească, și România, în perioada aceea a guvernului lui Brătianu, 1922 - 1926, a plătit aceste datorii, cu foarte multă greutate: era multă sărăcie, armata noastră mânca mămăligă la cazarmă și soldații
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
pune la adăpost de suferință. Fundația acestui perete despărțitor se află undeva în copilăria sa, momentul crucial fiind acela în care tatăl lui moare, iar el este crescut de o mamă exagerat de protectoare, fiind educat într-un sistem școlar represiv. De fapt, prin muzică, Pink încearcă să se elibereze din lumea în care trăiește. Cu toate acestea, chiar după ce cunoaște succesul, devenind vedetă rock, zidul din jurul lui continuă să crească, iar eroul se simte prins în capcana celebritații și este
THE WALL – PINK FLOYD: Cronică de film () [Corola-blog/BlogPost/339323_a_340652]
-
din partea societății civile, a oamenilor politici, a jurnaliștilor. Aceste procese și inerentele dezbateri care le-au însoțit au avut un obiectiv mai profund, acela de a aduce în atenția publică crimele și teroarea practicate de regimul comunist prin componentele sale represive. Nici una cele trei componente enumerate mai sus nu a fost lasată la voia întâmplării, cum de alfel nici o componentă nu putea lipsi din acest tablou. În defintiv, sentința de astăzi dovedește că acea campanie pe care am demarat-o în
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
că sunt tot mai mulți nostalgici, care au uitat (prea) repede starea de înfometare, de frig și de întuneric sumbru. Statul la coadă a devenit, pe bună dreptate, o traumă națională. Este un simbol al modului în care un regim represiv și odios își trata cetățenii. Îți recomandăm Ponta, despre votul din diaspora la alegerile din 2014: „Se așezau de patru ori la rând, ca să fie cozi, să se arate la televizor”. Românii din străinătate: „Este cea mai mare jignire” În
Statul român și statul la coadă () [Corola-blog/BlogPost/337702_a_339031]
-
din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importanta în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce în ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritică era chemată să-și dea votul unicului candidat comunist, o
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
Banchetul, exalta forța erosului regenerator și realizator al unității între sensibil și inteligibil, divin și uman, precum și în philia dintre oameni, Platon misticul se convertește după moartea lui Socrate în doctrinar politic și în creator de utopii sociale de tip represiv. Republica, opera de maturitate, și, mai ales, Legile, ultima sa operă, ni-l arată pe ultimul Platon făcând apologia unei cetăți de tip totalitar și a obscurantismului, precum și în căutarea unui tiran care să o realizeze. Tot astfel și Nichifor
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
tip totalitar și a obscurantismului, precum și în căutarea unui tiran care să o realizeze. Tot astfel și Nichifor Crainic, plecat în anul 1926 de la mistica Bisericii și creștinismul iubirii al lui Dostoievski, sfârșește după anul 1937 în utopia și tirania represivului stat etnocratic și pasiunea pentru dictaturi. Dincolo de această lecție negativă, scump plătită de doctrinarul politic, Nichifor Crainic teologul ne dă o lecție pozitivă permanentă, prin care a influențat în chip decisiv destinul teologiei ortodoxe contemporane, fiindcă ea a fost asumată
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
sale, pentru a-și expune ideologia care se intersecta, dar fără să se suprapună cu a celor trei autori analizați de el. Prin atitudinea sa de respingere față de instituții și profesori, prin atitudinea de insubordonare și de negare a mecanismelor represive ale societății, prin conștiința ab initio a valorii sale, s-a autodelimitat de restul colegilor. Cu cât s-a simțit mai constrâns, cu cât i-a fost refuzată libertatea, cu atât a militat pentru a trăi independent, a călători, a
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că sancțiunile contravenționale, principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]