22,650 matches
-
Buna Vestire) și m-am convins de... minciună. Cred că e cazul să se facă noi cercetări. Cine știe! S-ar putea să se fi tipărit între timp un număr special, unde să fi fost introdus și numele scriitorului.*) Am reprodus în monografiile și recenziile mele, dar mai ales în cele 11 volume ale Dosarului Eliade (Editura Curtea Veche, 1998-2006) zeci de exemple, de citate greșite, falsificate, desprinse din context sau pur și simplu inventate de polemiști înverșunați sau biografi mimând
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de față să citesc un articol aniversar al unui celebru muzicolog, Guy Cherqui, apărut într-o importantă revistă italiană de muzică și reprodus într-o publicație românească. O paranteză îl amintește pe Mircea Eliade "care s-a distins printr-o remarcabilă deschidere față de limbile și culturile altora. El vorbea opt limbi diverse, printre care sanscrita și persana"... (Guy Cherqui, Vocile României în Amadeus
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
publicație românească. O paranteză îl amintește pe Mircea Eliade "care s-a distins printr-o remarcabilă deschidere față de limbile și culturile altora. El vorbea opt limbi diverse, printre care sanscrita și persana"... (Guy Cherqui, Vocile României în Amadeus, mai 2006, reprodus în România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
se se afla de un an de zile la Lon-dra. Și chiar dacă ar fi fost în țară, de ce l-am considera in-cul-pat? "Eliade a crezut în Germania nazistă până la înfrângerea ei definitivă." (Evenimentul zilei, 10 aprilie 2002). Unde? Când? Cum? Reproduceți citatul! Cu ocazia apariției versiunii românești a cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei monumentale monografii despre Eliade, răspunde
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei monumentale monografii despre Eliade, răspunde unui interviu, luat de Simona Chițan, care reproduce cu majuscule: "Eliade a fost fără îndoială un militant activ înscris în mișcarea legionară. Rapoartele politice îl desemnează chiar ca "scriitor legionar". (Evenimentul zilei, nr. 4371, 23 februarie 2006). Ce sunt aceste "rapoarte politice" ale fostei Siguranțe și apoi ale
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
tu creangă te ridici..." Interlocutoarea mea, aproape octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă citească Mircea Eliade, aprilie 1993" Cine mai știe că Arghezi s-a aflat în juriul care a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Editura Dacia, în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost omisă o pagină incendiară. Este vorba de Elogiu Transilvaniei, apărut prima oară în Vremea la 28 noiembrie 1936. Finalul ultranaționalist nu figurează nici în paginile reproduse în Vatra, nr. 6-7/2000. Am transcris acest fragment reprobabil în Jurnalul literar, oct.-decembrie 2005 și în interviul pe care i l-am dat lui Gabriel Stănescu (Viața Românească, nr. 4-5, aprilie-mai 2006). Dacă pretindem de la alții precizie, corectitudine
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New York (1965) cu un salariu de 100.000 dolari, mai mult decât dublul celui primit la Chicago, plus multe alte avantajii materiale dar și posibilități
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
a fost o adaptare a tehnicii și a culorii la personaj, deci nimic liric, cu toate că registrul este destul de dificil, mai ales în aria a doua.” (C.G.) Versiunea V6 reiese într-o anumită măsură din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri: aria Mi tradi quell’alma ingrata este interpretată în timp ce regia îi materializează ideile subconștiente în mâinile figuranților care îi șlefuiesc trupul statuar. Piedestalul pe care regizorul o așează pe Donna
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
a dedicat o bună parte a vieții pentru a nu lăsa să se piardă o comoară de nestemate peste care au curs râuri de lacrimi și valuri de suferință. În colaborare cu câțiva dintre foștii deținuți politici din Exil a reprodus și reconstituit din memorie câteva sute de poezii pe care, cu pasiunea unui bijutier le-a cizelat, le-a șters patina vremii care se așternuse deasupra lor și le-a publicat în anul 1982 la Editură “Cuvântul Românesc” din Hamilton
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Grigorie de Nyssa. Harrison a analizat util acest proces de θέωσις în trei mișcări: participarea, imitarea<footnote În Ortodoxie nu s-a păstrat această sintagmă sau idee de imitare în genuinul ei sens, care e acela de a căuta, a reproduce o imagine, ci s-a preferat sensul de urmare a lui Hristos. Nu imităm pe Dumnezeu fără ajutorul Lui, nu putem deveni simpli mimi ai Dumnezeirii, nu întreprindem o activitate mimică exterioară, doar de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Nichifor Gregoras. Tomul sinodal, publicat de acest sinod, constituie manifestul oficial prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul Ortodoxiei, culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica Triumfului Ortodoxiei și reluat de cărțile liturgice 66. Cea de-a doua Duminică a Postului Mare prăznuiește amintirea acestui sfânt și a învățăturii sale. Asist.drd. Liviu Petcu, Asistent universitar la
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Paști (Versiunea I) Patimile Domnului, scris între anii 1941 și 1943, terminat la București, 6 octombrie 1943, având durată de aprox. 1h. și 30 minute a fost reprezentat în primă audiție la 3 martie 1946 sub baghetă lui George Enescu. Reproducem în continuare, dintr-un interviu, cuvintele lui Paul Constantinescu despre această lucrare: Iată, aici am oratoriul pe care l-am încheiat în ziua de 6 octombrie. Titlul întreg îl poți citi pe coperta: Patimile Domnului, oratoriu de Paști, pe teme
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p.46-50. footnote> La 3 martie 1946, Orchestră Filarmonicii (cu suplimenți la tube de la Radio), Corul „România
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pe Alexandrescu, pe Rogalsky, pe Silveștri, pe Nottara. Mi-e dor mare câteodată de România unde nu mai fusei de mai bine de 12 ani. Îți strâng mâinile cu toata prietenia, Marcel Mihalovici Cea de-a doua scrisoare, din care reproducem unele fragmente, aparține lui Corneliu Bedițeanu<footnote Corneliu Bedițeanu (1897- ? ), licențiat în drept la București, a studiat Științele comerciale la Neuchâtel, Elveția. Cunoștea patru limbi. Expert financiar, a lucrat la diferite bănci din București, a fost director al unei societăți
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea că și în Marea Britanie, Concertul pentru pian, interpretat de Sylvie Mercier, a avut un răsunător succes. Bournemouth, 15.VIII.63. Dragă Paul, Sunt foarte mișcat de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându-se părtaș morții și învierii Lui și actualizând în viața sa moartea și învierea Domnului; botezul este indispensabil înnoirii spirituale, căci prin acesta își împropriază lucrarea mântuitoare a Fiului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
-Și moartea, s-a întors iarăși la viață după o zăcere de trei zile în pământ, tot așa toți care suntem acum uniți cu El prin aceeași fire a trupului, dacă ne punem ca Țintă a existenței dobândirea vieții adevărate, reproducem, prin turnarea peste noi a apei în locul pământului și prin întreita scufundare în acest element, harul dobândit prin învierea cea de a treia zi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
trăsăturile acestora, se va muta fără osteneală și de la sine, de la viața pământească, la locurile cerești”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Rugăciunea domnească, Cuvântul II, PSB, vol. 29, p. 421. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu constă în faptul că omul reproduce într-o anumită măsură pe Dumnezeu. „Dacă cineva imită în viața sa - zice Sfântul Grigorie de Nyssa -, însușirile naturii divine, se preface într-un anumit fel în ceea ce acea imitare imprimă asupra ființei sale ... Prin schimbarea vieții noastre, noi ne
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ori În moduri extreme și repetate prea des. Dar cel mai important, nu prea aveam libertatea de a interacționa individual cu opera studiată. Toate referatele sau eseurile din clasă erau la fel pentru că toți eram Încurajați să Învârtim și să reproducem aceleași idei. O oră de literatură ar trebui să ofere exemple de analiză literară originală și surprinzătoare, puncte de vedere noi. Ar trebui să Încurajeze fiecare elev să interacționeze În mod original cu lectura, de exemplu prin teme de lucru
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
sine. Iar aceasta era scrierea originală. Cel mai flagrant exemplu de deformări ale textului original, cu consecințe directe asupra rezultatului artistic, l-am întâlnit în Ediția Academică a operelor lui Bach, sub redacția lui Heinrich Germer (ed. Hofmeister Leipzig). Vom reproduce câteva exemple, pentru a arăta până la ce aberații a putut ajunge aplicarea dogmatică a concepției anacruzice, ca o idee fixă, în comparație cu Urtext-ul îngrijit de Kurt Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al neînțelegerii, decât într-un târziu, a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a dat viață telurică. Opera de artă reprodusă pe prima copertă - Cruce - constituie creația doamnei Dany Madlen Zărnescu, distinsă cu Premiul Primăriei Chișinău (România de Est) și cu Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
rădăcinoasele, legumoasele, fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi de spus. Dar noi revenim, cu sârg, spre ficționalul creionat de prozatorul Mircea Ionescu, vorbind despre trudnicia acestei frumoase și nobile îndeletniciri: vânătoarea. Și pentru a fi convingători, reproducem acest pasaj: „Era un întuneric de nu se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor, cu ciorchinarele goale și cu sufletele pline de mare obidă pentru truda noastră zadarnică din acea zi, cam la mijlocul
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de șarm - george Filip, lăsînd nerostite o bună chită de întrebări, fiindcă...” ninge și nu mai e timp...” m-ar înfrunta intervievatul meu - pus pe harță. Nu mi-am prea împănat interviul cu citate din volumul în discuție - ȘAMANUL. Vă reproduc totuși, din memorie, ultima strofă din poezia TESTAMENT, de pe ultima copertă a cărții: „voi vedea, am să-ncerc, cum-necum, să adun poezii de-un volum și-mi doresc post-mortem , așa dar, să-mi săltați o statuie...măcar!” Contaminat de limbajul
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
că nu este o culegere oarecare de poeme. Și, în plus, stilul, stilul... Ibrăileanu este un Aristotel al eminescologiei noastre, el discută ca în Categorii numai „ce se spune despre”, acel legetai al stagiritului, nu inventează nimic. Dacă Ediția princeps reproduce textul poeziilor publicate în „Convorbiri literare”, arătați că punctuația, în schimb, diferă. Cui aparține îndreptarea ei? Pentru că îndreptările la acest nivel au atras schimbări de sens foarte importante, cu efecte în interpretare pînă în prezent. Restabilirea punctuației în sens eminescian
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]