1,074 matches
-
IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistică al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL semnătură autografă (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelită în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor filosofi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Român a arh.Ghika-Budești. Va fi chiar cu putință să inventezi, mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
invențiile și inovațiile. Conform legislației actuale, pentru ca o creație tehnică să poată deveni invenție, ea trebuie să îndeplinească trei atribute fundamentale: să prezinte elemente de noutate și de progres față de cunoștințele actuale pe plan mondial; să poată fi realizată și reprodusă; să aibă caracter tehnico-aplicativ. 2.2. Indicatori pentru evaluarea eficienței economice Eficiența economică se definește, în general, ca raport între eforturile economice și efectele corespunzătoare, ambele categorii fiind determinate de complexitatea mediului economic și reflectând aspectele sale cantitative și calitative
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
ROLUL LOR ÎN PROCESUL DE FORMARE AL NOȚIUNILOR ȘI REPREZENTĂRILOR ISTORICE Înv. Anișoara Strachină- Școala ,,Ion Ghica”, Iași Înv. Maria Covăsneanu- Școala ,,Ion Ghica”, Iași Datorită faptului că istoria reflectă fenomene sociale ireversibile care nu pot fi simulate, modelate sau reproduse, ci doar evocate, deosebit de importantă este utilizarea mijloacelor de Învățământ În vederea optimizării actului de predare - Învățare - evaluare. Apreciind valoarea și eficiența deosebită a mijloacelor de Învățământ, necesitatea perfecționărilor continue și a integrării lor dinamice și judicioase În actul instructiv-educativ, nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]
-
A., În 1956? Într-o primă delimitare, la inteligența pe care o pot manifesta mașinile, altfel spus, la activitățile executate de mașini și care, În caz că le-ar produce omul, ar putea fi puse pe seama inteligenței acestuia . În acord cu definiția reprodusă, logica inteligenței artificiale nu poate fi altceva decât o logică extinsă a inteligenței naturale. O vom socoti, bunăoară, drept logică extinsă la studiul raționamentului conjunctural și incert, construit pe informații incomplete, mai mult sau mai puțin explicite și, oricum, nedefinitive
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și ca ars judicandi, ca ars retinendi, cât și ca ars tradendi , s-a ajuns prin recursul la o singură regulă de inferență, ce-i drept, la una „foarte puternică“ , În acord cu care , iar la limită,, respectiv . Echivalenta regulii reproduse, mai aproape de spiritul demonstrației ca act de consecuție (și de curgere, sau derivare) a concluziei din premise, revine la schema de inferență ipotetico-disjunctivă , o generalizare a inferenței categorico-ipotetice În modul ponendo-ponens , pentru „A“ și „B“ În calitate de clauze, iar „X“ - o
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
tehnici secrete (astăzi demult uitate), arta memoriei suprapunea ,,secvențe de cuvinte" pe ,,secvențe de imagini". Se derula apoi un lung film interior al imaginilor și se reproducea pe de rost o cantitate impresionantă de cuvinte. Practic erau memorate și fidel reproduse cărți întregi, spre uluirea și admirația mută a celor prezenți. Principiul medicinei grecești și cel al filosofului Aristotel referitor la precedența fantasmei asupra limbajului articulat a funcționat în alte cadre istorice, politice și sociale. Un exemplu elocvent este cel al
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” {\cîte 23}. Placheta la care face referire citatul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusa o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculara MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fie una », emblemă și dorința a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifica în totalitate problemă genezei medaliei respective. Pe de o parte avem informații că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai tarziu „ușarnica” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
adoptată acum că emblemă a instituției), i s-a contrapus, în anul 2004, o altă imagine simbol, edificiul Vechii Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusa în figură 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
după planșa 2 din studiul catalog de medalistica tematica semnat de doamnele Katiusa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-o opera monografica de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza {\cîte 75} este reprodusa o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
punctul de vedere al dr. George Severeanu acum aproape un secol, care stă la baza afirmațiilor de mai sus: „În catalogul uneia din cele mai importante fabrici din Germania, W. Mayer și Frz. Wilhelm, am avut satisfacția de a vedea reprodusa la tabela 3, medalia de la Socola; și fiindu-mi cunoscut că această casă nu își are ființă de cat de la 1861, am cerut detalii asupra acestei medalii rugând chiar să îmi procure una. Din răspunsul primit aflăm că: Medalia a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistica al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL - semnătură autografa (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelita în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
elemente de specificitate ale chipului - părul bogat cârlionțat, căzut pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustață și barbișonul - care-i dau o alura inconfundabila. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusa în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația civilă, cu cea militară (fig. 108unifață) {\cîte 101}. La Iași este și turnata în bronz (1250 mm), așa cum probează și inscripția plasată în zona
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medicală ieșeana cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
plece cu el în Buenos Aires, să-i devină soție. În acest moment din text pare a se scurtcircuita decalajul dintre istoria schițată în cele două paragrafe de mai sus și reflecțiile prezente ale personajului, căci următoarea serie de gînduri reproduse, întîmplări din viața de familie (centrate pe mama Evelinei), atît vesele cît și triste, reprezintă efectul direct al „bruștei stări de frică” pe care o simte - un impuls psihic spre acțiune („Să scape! Trebuie să scape!”), aproape la fel de real și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
închisă, cu următoarele nuclee: să comanzi băutura, să o primești, să o bei și să plătești pentru ea. (Dar este plata la fel de obligatorie și de integrată ca și celelalte trei nuclee?) Astfel, acțiunea de a vedea o înșiruire de evenimente reproduse ca fiind o secvență, ca și etichetarea ei ca „a bea” (mai degrabă decît, să spunem, „a-ți potoli setea” sau „a socializa”), este, pentru Barthes, tipul de interpretare și de proiectare pe care o fac cititorii în procesul narativ
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de conjuncții și expresii temporale și spațiale: atunci, chiar după aceea, șase săptămîni mai tîrziu, dar afară, în spatele casei, ș.a.m.d. O combinație judicioasă a acestora, alături de încrederea în capacitățile cititorului de a deduce conexiunile dintre evenimentele și scenele reproduse, va fi indispensabilă în crearea coerenței narative. Într-un film, de obicei, trebuie să se pună accentul pe procesarea vizuală pentru a obține rezultate similare. Nu ni se spune prin cuvinte că "ceea ce s-a întîmplat mai apoi a fost
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]