969 matches
-
gândurilor negative. După ce pacientul a înțeles faptul că gândurile sale depresive apar în același moment cu o trăire emoțională neplăcută cu caracter pesimist, terapeutul îi propune să noteze într-un carnet situațiile neplăcute din punct de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful meu nu mi-a dat atenție toată ziua. Tristețe, descurajare. ”Lucrarea pe care i-am înmânat-o ieri este cu siguranță proastă, este normal, tot ceea ce fac este zero”. Această listă realizată de către pacient pe parcursul unei săptămâni
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mare și un frate mai mic). Este căsătorită și are o fiică de paisprezece ani. Părinții lui Martine sunt în viață și trăiesc în aceeași regiune cu ea, dar se văd rar. Relațiile sunt proaste, datorită unui comportament preferențial resimțit ca fiind sistematic în favoarea surorii sale. Climatul în care Martine a trăit în perioada copilăriei era caracterizat de o exigență crescută și de o absență a afectivității. Relațiile dintre Martine și sora sa mai mare sunt proaste și au condus
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
redefinite cu claritate noțiunile de emoție, gând automat și comportament, terapeuții propun grupului tehnica înregistrării zilnice a gândurilor automate. Mai multe exemple propuse de către grup sunt utilizate cu titlu ilustrativ. Martine înțelege principiul, dar face cu dificultate diferența dintre emoțiile resimțite și gânduri. Terapeuții lucrează din nou cu ea diferitele concepte. Tabel 6. Inregistrarea cotidiană a gândurilor automate Situație Emoție Gând Mi-am petrecut ziua la mătușa mea, era perfect. Mă întorc acasă încă plină de energie. In jurul orei 19
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consum exagerat de alcool este supusă travaliului terapeutic: „Merg la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, ajung la parterul imobilului”. Anticiparea acțiunii: „O voi întâlni pe sora mea”. Declașator al consumului de alcool: stare de rău resimțită la perspectiva de a face o vizită surorii sale. Intărire a consumului de alcool: rezolvare cu ajutorul alcoolului a sentimentului de rău fizic (tremurături, dorință de a vomita, tahicardie). Figura 4. Cercul vicios numărul 1: Sonia în vizită la sora sa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să lucreze din nou asupra acestei situații împreună cu terapeutul său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care să le plimbe și cărora să le dăruiască puțină afecțiune. Atenuarea emoțiilor este un ansamblu de competențe care constau în mobilizarea unuia dintre cele cinci simțuri astfel încât atenția să fie centrată pe senzații fiziologice capabile să calmeze emoția negativă resimțită. Doamna B. descoperă un balsam pentru rufe al cărui parfum îi place foarte mult. Ea își spală batistele cu acest produs, astfel încât acestea să fie bine impregnate de parfumul apreciat și păstrează una la îndemână pentru a-și calma emoțiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe care o citește cu voce tare atunci când trece prin momente dureroase, pentru a găsi forța de a continua. Analizarea lui „pentru” și a lui „contra” determină participantul să reflecteze la avantajele și dezavantajele pe care le are tolerând suferința resimțită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului negativ căruia i se atribuie o dimensiune temporală, deci un sfârșit. Doamna B. întâmpină dificultăți în a aplica această strategie atunci când trăiește emoții dureroase; în schimb, utilizarea acesteia în intervalul dintre crize o încurajează în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop ca pacienta să se expună suferinței resimțite atunci când se îngrijorează, iar acest lucru să favorizeze diminuarea. Două elemente liniștitoare sunt îndepărtate: "Soțul meu îmi repetă că totul se va sfârși prin a se aranja" și "el decide să-și caute un loc de muncă pentru a ne
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de supraveghere care durează patru luni, în timpul căreia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Între generații În deceniul șapte. În majoritatea anchetelor generaționale, percepțiile diferențelor dintre generații, colectate de la cei mai bătrâni și de la copiii lor, dovedesc această discontinuitate. Revenind la anchetele de tip ,,Trei generații” efectuate de către sociologii francezi, observăm că, la Întrebarea: „Resimțiți o mai mare diferență Între generația dumneavoastră și cea a părinților dumneavoastră?”, răspunsurile indică, Într-un mod concludent, o mai mare diferență Între G1 (generația de bătrâni) și G2 (generația-„pivot”) decât Între G2 și G3 (generația tinerilor). Schematizat, acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stilisticetc " Apropieri stilistice" Din motive care țin de istoria lor culturală și rasială, țiganii sunt astăzi minoritatea cea mai vizibilă pentru românul de rând. Rămânând mult timp neasimilați de masa largă a românilor, prezența țiganilor în societate este distinctă și resimțită contradictoriu de populația majoritară. De la rostirea iute a unei limbi bogate dialectal și relativ greu de învățat la geniul lor muzical, la tenul tuciuriu al pielii sau gustul extravagant pentru îmbrăcăminte, țiganii și-au păstrat, secole la rând, un inconfundabil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primilor pași suntem străini de ceea ce înseamnă „atitudine critică” sau „percepție culturală”, așa încât orice act de cunoaștere slujește o afectivitate primordială. Curiozitatea copiilor este ghidată și îmblânzită de iubirea celor maturi. Mult mai târziu, nevoia implementării categoriilor morale este acut resimțită. Putem spune, cu alte cuvinte, că esențialul primilor ani de creștere se ascunde într-o experiență de ordin poetic sau liturgic. Poezia absoarbe natura metaforică sau metonimică a raporturilor dintre cuvinte și lucruri. Dimensiunea liturgică ține de bucuria ritualului, de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o eră a transparenței mediatice, nu mai este nici un secret că unele instituții de formare a tinerilor preoți - de la seminarii și facultăți la unele mănăstiri ieșite din canoanele tradiției - sunt afectate de morbul corupției planificate. Un lucru este neputința omenească, resimțită personal de către fiecare credincios, și altceva se petrece atunci când anii de transformare lăuntrică sunt ratați în beneficiul prosperității lumești. Mirenii îmbunătățiți privesc cu durere aceste „pricini de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dacă acesta n-ar fi reperul de neocolit al cadrului social-politic care a influențat literatura anului. Mai ales că, tot În acest context, se pun bazele actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace câteva reorganizări, resimțite și În denumirea acesteia: S.S.R. (Societatea Scriitorilor Români) până În ianuarie 1948, apoi S.S.D.R. (Societatea Scriitorilor din România) la propunerea lui Zaharia Stancu, schimbare justificată prin afilierea scriitorilor de alte naționalități. De prin ianuarie 1949 citim În presa vremii alte inițiale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
voi?» (Ă). Sunt mape Întregi, mape voluminoase care păstrează Între coperțile lor, scrisori bogate În idei și sugestii. (Ă). 0 foarte frumoasă scrisoare este aceea a pionierilor din Unitatea nr. 2, Școala 42 din București (Ă). După ce Își mărturisesc bucuria resimțită În fața unor cărți ca Cei trei voinici de Al. Corodar sau Nodul pământului de Elena Năstase, În fața poeziilor lui Marcel Breslașu sau Veronica Porumbacu, dar mai cu seamă În fața minunatelor cărți sovietice care le ajută să cunoască viața fericită a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a-l induce în eroare pe celălalt. Această motivație poate fi comparată cu cea a medicului care nu va spune unui anumit pacient că boala lui este incurabilă. Și într-un caz, și în celălalt, mobilul este intenția ajutorării semenilor, resimțită ca o datorie. A minți din altruism înseamnă a minți din datorie. Iar începând cu Imm, Kant susține în mod constant că voința bună este sursa și garanția valorii morale a tuturor actelor noastre. Ceea ce ne îngăduie să apreciem mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sexuale ori etnice. Violența se manifestă sub formă de atitudini și comportamente ce atentează la demnitatea altuia: violență nonfizică, nonverbală, directă, indirectă (intimidare, negarea celuilalt, refuzul de a-i vorbi, evitare, mutism, ostracizare) și produce acțiuni sau atitudini violente ori resimțite ca atare, ce folosesc, direct sau indirect, forța și constrângerea. Există multiple definiții ale violenței: vorbim de violența politică, economică, dar și de violență în educație, în vreme ce alții susțin că educația este, prin sine, „violentă”. Cu alte cuvinte, violența se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Europene. De cele mai multe ori s-a asistat la condamnarea faptei și a persoanei implicate în abuz fără să se acționeze eficient în găsirea soluțiilor de prevenire a abuzului și chiar de recuperare eficientă a victimelor. De aceea, s-a făcut resimțită nevoia elaborării unui cadru juridic destinat să explice noțiunile de abuz, neglijare și exploatare a copilului și să descrie instituțiile specifice care trebuie să intervină în rezolvarea acestor situații. Potrivit art. 19 al Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, ratificat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
oricărui mecanism de apărare; - mai târziu apărarea poate continua să se dezvolte, luând forme mai avansate; - atunci când dezvoltarea unei apărări este completă, utilizarea ei depinde de forța celorlalte apărări disponibile, de temperamentul și caracterul persoanei, precum și de gradul de stres resimțit. 2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă au fost extrem de rare până la începutul anilor ’70. Problema
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare, de vreme ce, atunci când intră în acțiune, el produce o diminuare a anxietății. Fundamentele acestui mecanism de apărare sunt: refuzul ferm al cererilor nerezonabile ale altora, exprimarea opiniilor proprii, ca și a furiei, afecțiunii, tandreței și, în general, a emoțiilor resimțite (fie ele pozitive ori negative), capacitatea de a cere favoruri și de a-și face respectate drepturile. Pe scurt, avem de-a face, după cum spune și definiția lui Salter, cu un fel de „libertate emoțională” (Mathieu et al., 1977), care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să figureze totuși printre mecanismele de apărare studiate de întemeietorul psihanalizei (1895/1965). Afectul poate ajunge la abreacție - descărcarea de nocivitate - grație unei acțiuni precum răzbunarea, dar și prin limbajul „echivalent actului”. Freud remarcă faptul că, în cazul unei situații resimțite foarte puternic, reacția normală și adaptată este comunicarea verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând să păstreze un secret (regele avea urechi de măgar), nu a putut să nu se descarce, confesându-se trestiilor, în absența unui interlocutor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vieții. În așteptarea pură nu se poate vorbi de vreo organizare a timpului. Nu se pornește din prezent pentru a prevedea viitorul, ci viitorul face ca prezentul să încremenească: „Momentul ce vine domină integral situația”. De aceea, așteptarea este adesea resimțită ca o povară, ea paralizând activitatea. Așteptarea este antiteza perfectă a acestei viziuni pozitive asupra viitorului aparținându-i lui Bernanos: „Nu îți înduri propriul viitor, ci ți-l faci” (în Sutter și Berta, 1991). În precipitare, subiectul acționează doar prin
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în reprimarea agresivității îi stă acum la dispoziție. Acest exemplu ilustrează observația făcută de N. Jeammet (1993) în legătură cu contrainvestirea sentimentelor negative într-o extremă amabilitate. Formațiunea reacțională împiedică stabilirea unei experiențe relaționale reale, în care „s-ar trăi, în funcție de agresivitatea resimțită, sentimente de culpabilitate, incitând la a da sau la a primi reparații morale, în ritmul fiecăruia dintre partenerii aflați în interacțiune”. Cu următorul caz, prezentat de Lamagnère (1994), intrăm în patologia pură. O exagerare caricaturală a nevoii de curățenie - ca
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Este limpede că, în decursul doliului, identificarea asigură, din punct de vedere defensiv, permanența obiectului interiorizat și atenuează suferința celui îndoliat. Tustin (1986/1985) a descris, în patologia infantilă, o „identificare autistă” în care, pentru a nu depinde de mamă, resimțită ca prea aleatorie și putând lipsi, copilul autist ar prezenta, paradoxal, o relație de adeziune cu obiectele solide, ce inspiră siguranță prin permanența lor și senzația pe care o oferă. Această identificare de adeziune s-ar opune experienței de satisfacere
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]