634 matches
-
am celebrat-o în mai multe capele (bisericuțe) ale maicilor de la Pitar Moș, Sanct’Agnes și Timișul de Sus, până într-o zi când am auzit că haldăii sunt pe urma mea luând-o la sănătoasa. În acest timp de restriște n-am uitat nici pe foștii mei enoriași din Drăgești pe care îi vizitam în fiecare an în Postul Mare al Crăciunului și al Paștelui când îi spovedeam și împărtășeam, făcând slujbe pe unde credeam că sunt mai în siguranță
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de Hunedoara. Deși ruptă în trei, într-un fel am fost totdeauna "o singură țară", pentru că nu ne-am pierdut limba, nici credința... Norocul nostru au fost Carpații ce ne-au ținut să nu ne risipim. Pe culmile lui, în restriște sau cu oile, ne-am dat mâna moldovanu', cu munteanu', cu transilvăneanu', ne-am spus păsurile și-am închinat un clondir pentru sănătate... Iancu de Hunedoara a fost speranța Europei în lupta împotriva otomanilor, spune Țamblac. Da... Marele Iancu... Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a propus ca România să participe la împărțirea Cehoslovaciei, preluând localitățile de graniță, în care exista un mare număr de români. Regele a respins această propunere, arătând că România nu a profitat și nu va profita niciodată de clipele de restriște prin care trece un prieten. Ele au fost transmise în direct la radio, iar presa elogia pe Carol ca un mare om politic al Europei, respectat atât de popoarele vizitate cât și de liderii lor. Regele a primit ordinul Jartierei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe voievod să zidească Galata din Deal. - Văd că nu te sperie prea mult lipsa uricelor și zapiselor. Adu-ți aminte de ce ți-am spus la începutul discuției noastre. - Imi amintesc, mărite Spirit, că mi-ai vorbit de vremurile de restriște prin care a trecut Moldova sub multe domnii. - De acestea nu a fost iertat nici voievodul Petru Schiopu. Chiar în 1577, un oarecare Ion Pidcov, zis Potcoavă, dându-se drept frate cu Ion Vodă cel Cumplit, și-a adunat o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
știință despre cele sfinte, știu că pe Dumnezeu îl chemi cu rugă fierbinte să-ți vină în ajutor atunci când ești la necaz. Lui Dumnezeu îi mulțumești cu toată căldura sufletului tău pentru că ți-a ascultat ruga ta din momentele de restriște. Pe Dumnezeu îl porți în suflet și în gând oricând și oriunde. Cu Dumnezeu pleci la luptă, lui Dumnezeu îi aduci ofrande pentru izbândă...Cu alte cuvinte, Dumnezeu este cu tine tot timpul. Dar să-L chemi pe Dumnezeu în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dări acordate de voievozi în repetate rânduri. Apoi i s-au dat poslușnici scutiți „de toate angăriile". - Spuneam noi la început că mănăstirea Golia a fost ca un fel de fortăreață. Uite colea dovada. Acolo se adăposteau în vremi de restriște și boierii cu lucrurile cele mai de preț pe care le aveau. La 16 iulie 1671, Gheorghe Duca voievod a fost nevoit să întărească lui Brâzdei și Hristodor, nepoții lui Leondar, vameș, stăpânirea asupra unei părți din satul Orgoești din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce ține de multimilenara existența a poporului nostru pe pământul ce a fost și este al lui de totdeauna, istoria acestor locuri este cu mult mai veche. Ea s-a desfășurat în ritm tumultuos, cunoscând momente de ascensiune și de restriște. Mândria noastră a celor legați cu trup și suflet de plaiurile natale, este aceea că strămoșii și contemporanii noștri, măi vârstnici sau mai tineri, s au înscris cu demnitate în fluxul neîntrerupt al istoriei, aducându-și contribuția prin forță brațelor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah); Profeții (Neviim); celelalte cărți sau hagiografii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ori să micșorez șocul. Peste noi, tutelar: Dumnezeu și Destinul, pe care trebuie să-i ajutăm prin curaj, fereală de cele rele și iar curaj. Te îmbrățișez cu fervoare, cu delicatețe și reculegere ca pe o icoană în vremuri de restriște. Mamina 19/1947 I Joi seara, 4 decembrie [1947] Nu gândeam azi dimineață să am atâtea să-ți spun în astă seară. Am fost la Tante Margot pe o ploaie măruntă și deasă; curgea de sus în neștire; pe jos
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Parțial „lichidată”, la modul „benefic”, adică Încărcată de privilegii de capitalismul post-industrial, care În acest fel și-a „amânat” sorocul, ce pare, unora, inevitabil. Dar... există decadențe care durează secole!...Ă Și va trebui Încă o dată, ca În vremurile de „restriște”, noi, specialiștii unui domeniu sau cei care purtăm În inimi, ca o cicatrice, „iubirea de moșie”, să ne retragem În cochiliile noastre, să pășim, ca „altădată”, pe culoarele noastre Înguste, prost luminate, urmându-ne și clamând din când În când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încruntați ce se ascund În fenomenele naturale - devastatoare adesea, dar care ne aduc și soarele, ploaia, vântul ce Împrăștie semințele și norii, hrănind mările cu apă și pământul cu plante luxuriante. Se pare că doar În momente de mare criză, restriște, izolare și „nedreptăți” enorme omul este capabil să se Întoarcă spre sine Însuși; În medievalitatea primară, când s-a retras În unele incinte modeste, aspre, strângând În brațe copii prețioase după manuscrise antice, sau În pușcăriile staliniste românești - cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se suprapun așadar timpii narativi ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare - liman - apariția elementului disruptiv - fuga ca soluție - continuarea deplasării. Aceștia ar fi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
bunici, de la părinți, de la preotul de parohie. Icoanele pe care le-am găsit în casa în care ne-am născut și am crescut, ne spun și ele fiecare câte o poveste. Mai târziu, la vârstă matură, fie la vreme de restriște căutând vreo povață într-o Carte Sfântă, fie la timpul vreunui mare post, căutând liman de limpezire a gândurilor, intrăm în librărie sau ne oprim la pangarul bisericii de parohie, cumpărăm o carte despre viața unui mare ostenitor întru Hristos
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
roman însă, este aceea a Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
devenit studenți ai Universității Agronomice ieșene. Oricât de tulburi ar fi vremurile, după furtună vine vreme bună. Dumneavoastră trebuie să Înfruntați furtuna și să vă pregătiți pentru vremurile bune, ale căror cerințe sunt mult mai mari decât ale celor de restriște. Urmăresc de la pensionare evoluția medicinii veterinare, nu a agronomiei, căci o minte de om nu poate cuprinde totul. Între noi și alții există un vid al necunoașterii inimaginabil. Cinci decenii ne-am considerat atotștiutori renunțând la noul descoperit de alții
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
comode. De această utilitate seculară se leagă și numele localității, care probabil a avut cândva doar unele locuri de popas, chiar o mică cetățuie și un număr limitat de locuitori, capabili să dea asistență călătorilor, cărăușilor, sau în vreme de restriște armatelor ce se îndreptau spre est sau vest pentru cuceriri ori sprijin militar, ce se voia să fie acordat vecinilor sau aliaților. Drumul de car sau Drumul Carului, parcurs dinspre castelul Bran, începea în varianta sa cea mai veche, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
acestui mod de a pune pe același plan două challenge and response ireductibile și una și cealaltă. Că o minoritate în balotaj încă de la origini se consideră poporul ales, bravo! Această frumoasă nebunie îți permite să reziști în momente de restriște. Cel slab pe pământ se aliază cu cel tare din ceruri. Asta ține de războiul psihologic purtat cu iscusință. Poporul evreu n-ar fi supraviețuit fără acest "delir de interpretare", Vechiul Testament fiind în ochii necredincioșilor un autentic dosar clinic. Dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
instala lângă ei. I s-a arătat și o altă față a lumii, care nu era (legea lumii noastre fiind recto-versoul) decât inversul imaginii pe care o îndrăgise până atunci cu fervoare, și anume: expulzările, confiscările de terenuri, demolarea caselor. Restriștea unor oameni tratați ca intruși într-o țară în care locuiau de secole, de către niște străini debarcați aici în ajun, și care le vorbesc ca stăpâni pentru că pot invoca argumentul unei mame evreice. Și fără a ține cont și de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
recuperare legitimă a Bucovinei și Basarabiei pe care aberația "Conducătorului" Antonescu îl tramsforma într-un război de alianță totală alături, sub ordinele și în beneficiul Germaniei, contrar voinței populare și a prieteniilor noastre tradiționale, consacrate de întrajutorarea la vreme de restriște și salvgardare a intereselor vitale ale națiunii noastre. Ultimii ani ai acestui război care a dus la prăbușirea nazismului și a fascismului, i-am petrecut la București, ca simplu pensionar, asistînd, pe ruinele unei Europe tăiate în două, la renașterea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au apărut câteva rânduri la „decese” În România liberă și... atât!Ă Am făcut această digresiune pentru a striga Încă o dată - În deșert, bineînțeles, cum am strigat și În alte rânduri! - că avem În țară și „producem”, În vremuri de restriște chiar și uneori, mai ales atunci, ca o formă a vigorii și a vitalității noastre creatoare excepționale, valori ieșite din comun; și nu numai ca o formă a imitației celor occidentale, ci și novatoare; or, tocmai Nichita, opera sa poetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar și comparând-o cu aceea, evident, mai veche și mai Înaltă a Apusului, mai norocos decât noi. Noroc... ce Înseamnă cu adevărat noroc; În cultură, mai ales? Numai... geografie, cum suntem adesea Înclinați s-o credem În momente de restriște, apăsare, umilință istorică, cum ni se Întîmplă cu o regularitate ce ne Împinge spre un fatalism și practici expeditive? Oare norocul unei națiuni seamănă Întrucâtva cu norocul unui individ? Ni s-a părut totdeauna excesivă ideea; de exemplu, unui Nae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
doar un receptor al dovezilor istorice, ci și un credincios care participă în mod efectiv la interpretarea și formularea acestora și decoperirea adevărului religios. Această teorie poate fi văzută la autorii cărților biblice, fiind promovată mai ales în perioade de restriște, când oamenii își pierd încrederea în rațiune ca modalitate de a găsi un sens în istorie. Pentru istoricii lui Israel, scena istoriei este locul unde omul și Dumnezeu interacționează în mod creativ pentru a face și reface adevărul 12. Citându
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
el există? Capitolul IV (Luptele literareă Când unii veleitari sau oportuniști, frustrați dintr-un motiv sau altul pentru o ambiție nesatisfăcută a propriului lor destin sau mânați de simpla și josnica invidie contra unor creatori care și în vremuri de restriște - sau, mai știi, poate tocmai atunci! și-au afirmat personalitatea creatoare, a lor, dar și a națiunii care îi purta! - afirmă ritos că „nu a existat timp de o jumătate de secol, în România postbelică, o rezistență și prin cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu zi. Aveam o mână de prieteni apropiați, citeam cărți și vorbeam despre ele. Principala noastră preocupare era să ajustăm cele citite la propria viață. Căutam în cărți de specialitate formularea obiectivă, analiza precisă, comentariul sec cu privire la starea noastră de restriște. și regăseam aceeași stare în nemijlocirea unei metafore din poezii și romane. Ambele tipuri de lectură ofereau un sprijin, confirmându-ți starea în care te aflai. Te ajutau să nu rămâi mut în fața ta însuți. De schimbat, cărțile nu puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]