431 matches
-
analiză a stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă epică despre justiție Adevărul retorului Lucaci, Fenomenologia epică a puterii, Mitul Meșterului Manole sau relația sacrificiu-creație, Memoria arheică a Unirii, Epopeea Marii Uniri, O parabolă epică despre "mirabilis spiritus loci"). Fiecare temă face obiectul de analiză al unui capitol cu 6-8 subcapitole structurate fie pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o schiță de cadru și cuprinde capitole mari precum Eonul românesc, Estetica Ortodoxiei, O demistificare a istoriei și culturii. Ca și în secțiunile anterioare, în care s-a ocupat, într-o cronologie fenomenologică, de opera prozatorului (Culorile sângelui, 1973; Adevărul retorului Lucaci, 1977; Marele cântec, 1980; Umbrele nopții, 1980; Călătoria spre zei, 1982; Speranța, 1984; Depărtarea și timpul, 1986; Sacrificiul, 1988) și prin care a identificat dimensiunile, accentele, ideile și formele care îl caracterizează și îl singularizează pe romancier, relevând unitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici măcar în rezumat. Nu vom reține decît anumite trăsături generale, absolut necesare înțelegerii perioadei și a formării a ceea ce numim astăzi, într-o manieră prea largă, Europa Orientală. Mai întîi numele cîtorva foarte mari suverani: Leon VI cel Înțelept (886-912), retor, poet și teolog, elev al lui Fotius, dar și mare legislator; Roman I Lecapene (920-944), bun strateg și bun diplomat; Constantin VII (împărat după 33 de ani de domnie teoretică, din 945 pînă în 959), și el mare erudit, istoric
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
E foarte greu să mai adaugi ceva după minunatele cuvinte ale antevorbitorului, așa că vă voi împărtăși doar câteva gânduriă“) De câte ori aud o asemenea introducere intru în panică. Știu că nu mai e nimic de făcut, că, în numele acestei drăgălașe captatio, retorul va socoti că își poate per mite orice (și oricât!). De menționat sunt și câteva artificii de parcurs (admit că, la răstimpuri, le-am practicat eu însumi). Când discursul e deja răscopt și publicul așteaptă cu sufletul la gură adierea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rezumatul f. concluziunea ultimele două constituind încheierea, care va ocupa 1/16 din economia lucrării. Fl. Ilioasa consideră la rândul său că s-a făcut o schimbare majoră în tratarea compunerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” și nici „retori”. El expune principiile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-IV [...] copieri, dictări, reproduceri din memorie și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertațiile literare, morale și filosofice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur, de Monica, mama Fericitului Augustin. Sfântul Vasile cel Mare și fratele său, Sfântul Grigorie de Nyssa, datorează formația lor intelectuală, dar mai ales credința creștină, bunicii lor Macrina, dar și părinților lor, retorul Vasile și Emilia. Sfântul Grigorie de Nazianz datorează educația sa și tăria credinței creștine, de asemenea părinților săi și mai ales mamei sale, Nona. De aceea mamele sau părinții au avut un rol major în formarea copiilor. În Biserica Ortodoxă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plă‑ cere sau neplăcere
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plă‑ cere sau neplăcere
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
trofeu la Roma. Destinul reginei Egiptului, femeie fatală fără egal, a interesat istorici, filosofi, scriitori. Peste patruzeci și cinci de istorici romani, greci și bizantini au relatat despre regina Egiptului, doisprezece poeți i-au închinat versuri, cincizeci și șapte de retori, geografi, filosofi au făcut referiri cu privire la seducătoarea și ambițioasa regină. W. Shakespeare a creat cele mai expresive personaje din personalitățile istorice: Cezar, Antoniu, Cleopatra. Cea de a șaptea artă, filmul, a oferit excepționale ilustrări ale epocii marcate de cele trei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
antică, care "era refractară la punerea în valaoare a individualității"5. Autoarea studiului precizează că "această nevoie vitală de a se povesti se întâlnește la majoritatea autorilor" și face referire în mod concret la Apostolul Pavel, martirul Justinian, romancierul Apuleius, retorul Aelius Aristide, împăratul Iulian, episcopul de Poitiers, Ilarian, Fericitul Augustin, Sfântul Patrick etc., precizând, însă, că "pentru a putea povesti propria convertire nu era suficient să fii o natură extrovertită", indicând câteva alte condiții ce trebuiau îndeplinite. Acestea ar fi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
toate virtualitățile. 11 Cf. Willamowitz, Glaube d. Hellenen, II, 34; Mărie Delcourt, L'oracle de Delphes, pp. 215 sq. 12 Cea mai veche referință se găsește într-un poem al lui Alceu (în jur de 60 î. Hr.), rezumat de un retor târziu, Himerius (secolul IV). 13 Cf. Martin Nilsson, Greek Folk Rdigion, p. 79; W. K. K. Guthrie, The Greeks and their Gods, p. 86, n. l. 90. Oracole și purificare Abia născut, Apollon strigă: "Să mi se dea lira și arcul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
neașteptate, chiar și de obraze subțiri, om politic pus pe bășcalie și scandal ale cărui imprecații maladive, nervoase, amplificate de diabet, au putut părea bieților prostovani lejer alfabetizați din galerie veritabile discursuri catilinare (de unde și porecla - infamantă pentru memoria adevăraților retori din trecut - de "tribun") e greu de explicat, într-adevăr! În mod cert, mediul tulbure și confuzia valorică din ultimele două decenii i-au fost favorabile. Apoi atmosfera generală de laxism moral și ideea criminală că libertatea înseamnă o pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
semnul cărora îmi scriu textul de acum. În primul rând, desigur, numele. E cu totul surprinzător pentru un fiu de preot ortodox, născut la o zi după sărbătoarea creștină a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să poarte numele unui mare scriitor, retor și istoric grec din primul secol al timpului creștin, cu origini "barbare", din Samosata. A fost o alegere onomastică neobișnuită, dar perfect explicabilă în adâncime pentru un preot care își făcuse studiile la Cernăuți și iubea istoria, alegere care i-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
consecință, a ideologizării, fie la nivelul actelor obișnuite și recurente de la baza producției vieții sociale -, asistăm la un ritm contrastant de sofisticare sau simplificare a propunerilor artistice care, prin solicitarea abordării lor diferite, par a scinda radical operatorii culturali de retorii estetici. Capitolul 3 Arta critică Situația criticii • Dimensiunea politică a studiilor vizuale • Ideea de politică aplicată în artă • Producerea conceptului de politică în artă • Relațiile politicii cu estetica și arta • Politica proiectelor critice 3.1. Situația criticii Aplicat diferitelor obiecte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cărți. Ceva le lipsește: nu știu ce, probabil o aromă, un aer tămâios și tare de vin-marmeladă. Sau le lipsesc, poate, făpturile care odinioară cozereau (comiteau causerie, adicăă în acele încăperi îmbâcsite care însă prin străluminare intelectuală, deveneau brusc o agora cu retori și miniânțelepți de ocazie. Tânjesc după anticariatele mirosind a ceară și petrol, de odinioară, și fantasmez după tarabe cu buchiniști (fie chiar nevorbitori de francezăă, care să mă îmbie la citit (tachinându-măă pe malul Someșului. Că nu există buchiniști, aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
un teoretician al Securității, colonelul Guțan, care proiectează în dușmanii poporului un monstru multiform sau anamorfotic: Acesta este obiectivul nostru principal, general, pe acesta trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului sub toate formele și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate. Citatul care urmează este lung, dar ilustrează perfect tânjirea securiștilor de a discuta ori chiar de a polemiza cordial, de parcă organul care îi patrona ar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cu aureolă sau cu blazon ale lui El Greco, elegant, dar degajat în costumația ce mie mi se părea colorată (n-aș putea spune cum, dar eu îl vedeam verde ca iarba sau violet sau mov: poate halucinam), cu gesticulația de retor însoțind glasul lui ușor gutural-cântat, ecou al unor depărtări doar de dânsul întrevăzute, mi se arăta proaspăt și tineresc. Îi dădea un picant prestigiu faptul că studiase la Paris, de unde se spunea că abia se întorsese. Ne-am legat abia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
orice cotitură a istoriei. Alaric n-a cucerit Roma, ci un cadavru. Sin gurul merit al barbarului a fost de a fi avut fler. Fler au avut și iacobinii. Goți cu principii, ei au inaugurat un nou tip de umanitate: retorul sangvinar, rafinat și subtil, barbarul camuflat în ideolog. Înaltei corupții manierate de la începutul veacului, Regentul i-a fost simbolul. Ceea ce uimește înainte de toate la el este lipsa totală de „caracter“. Tratează tre burile statului cu aceeași dezinvoltură ca și pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
conflict cu această componentă a creștinismului, se afiliază în 1578 unei comunități evanghelice italiene din lângă Geneva. Aici, ca urmare a spiritului său critic, intră în conflict și cu calviniștii pentru că l-ar fi defăimat pe titularul catedrei de filosofie, retorul Academiei din Geneva, după ce a tipărit o listă a greșelilor din cursul acestuia. A fost excomunicat și obligat să retracteze cele scrise. După aceste experiențe neplăcute se deplasează la Toulouse, unde nu poate ocupa un post de profesor titular, deoarece
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moderne de studiere a acestora, putem simți această tensiune. Deoarece metodele mai vechi au tratat acești termeni ca procedee estetice (considerate și acestea drept pur decorative), în prezent pericolul constă tocmai în punerea unui accent prea puternic pe Weltanschauung. 255 Retorilor scoțieni, care scriau la sfârșitul perioadei neoclasice, comparațiile si 'metaforele li se păreau, firește, ceva calculat, ceva artificial ; în schimb, sub influența iui Freud, interpreții din ziua de azi sunt înclinați să considere că toate imaginile pornesc din inconștient. Este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nici personalist, ci un monist panteist, iar efectul final al catalogărilor lui nu este complexitatea, ci simplicitatea. Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui Aristotel, oare întrunea ambele căutați, a atras, în .ultimii ani, și atenția lingviștilor. Richards a protestat vehement împotriva prezentării metaforei ca o abatere de la limba normală, and, de fapt, ea este un mijloc caracteristic și indispensabil
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lucruri - păsări, animale, oameni, flori - se .moleșesc sau adorm ; apoi, sesizând caracterul abstract al subiectului, ne gândim că verbele ar putea avea înțeles metaforic, de "a înceta să vegheze", de "a da înapoi, cu teamă, în fața puterii răului". *39 Anumiți retori, printre care Quintilian, acordă o atenție deosebită distincției dintre metaforele oare însuflețesc lucrurile neînsuflețite și metaforele care prezintă drept neînsuflețite lucrurile însuflețite ; dar în ochii lor această distincție este în primul rând o distincție între procedee retorice. La Pongs, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
νόημα se găsește și la Quintilian, desemnând o figură de sens (Artă oratorica, ÎI, 11, 1). Quintilian revine, peste câteva sute de pagini, mai explicit asupra acestui termen, precizând că "sub această denumire se poate înțelege orice cugetare, însă ei [retorii moderni, n.m. C.M.] înțeleg cugetările neexprimate și numai sugerate; de felul acesta sunt cuvintele referitoare la tânărul pe care sora să îl răscumpărase în mai multe rânduri din școala de gladiatori și pe care el o acuza, pe baza legii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]