1,912 matches
-
Paris și Italia. A participat la congrese și conferințe internaționale și a scris peste trei sute de lucrări științifice. A fost mentorul a generații de studenți și medici și a contribuit la ridicarea prestigiului școlii medicale românești În lume. Cu emoție, retrăiesc amintirile acelor ani, În care am cunoscut două mari personalități ale culturii și medicinei românești - Maria Tănase și prof. dr. Ion Juvara. După câteva luni petrecute pe șantierul de la Borzești, am venit În București În concediu de odihnă. Într-una
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
cu marile traume provocate de istoria contemporană. Exemple: războiul sângeros din Afganistan repovestit de locuitorii din Kabul (La città dei tulipani - Orașul lalelelor), gulagul sovietic, ale cărui atrocități au fost date în vileag, printre alții, de Soljenițîn sau Herta Müller, retrăit epic în Té al samovar (Ceai la samovar. Nu puteau lipsi dramaticele și de cele mai multe ori terifiantele episoade numite evenimentele din decembrie 1989 din România (Per chi crescono le rose? - Pentru cine cresc trandafirii). Dodici più un angelo (Doisprezece plus
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
epoci (the Jazz Age) și a unei dureroase iluzii (the American Dream), The Great Gatsby rămâne și un mare roman al psihologiilor abisale. Uluitoarea capacitate de autoiluzionare a lui Jay Gatsby, cel care credea, în ciuda tuturor dovezilor, că „poți să retrăiești trecutul” e contrabalansată de neașteptate și derutante străfulgerări de luciditate: atunci când Nick Carraway, naratorul poveștii magnatului din East Egg, partea aristocratică a Long Islandului, încearcă să descrie vocea lui Daisy, Gatsby intervine: „vocea ei e plină de bani”. Faptul că
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
Galpetra, un muieroi cu trăsături masculine, spaima anilor de școală ai tălmaciuluipovestitor, demult, în Rusia. Această femeie inofensivă, până la urmă, deși semănase teroare, la vremea ei, îi apare periodic în vise și-n amintiri, cu insistența cu care tinerețea e retrăită, în gând, și reevaluată. E greu de spus despre ce e Părul Venerei, un ambuteiaj de vieți irosite, pe care poveștile mai mult le răscolesc, decât le vindecă. Despre soartă? Despre semne? Aș spune că despre tristul adevăr că se
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
sunt, între ei, cititorii”. Pitorescul documentar cu care debutează romanul (evocarea străzii armenești din Focșani, descrierea cămării bunicii Armenuhi, a cărților și pozelor bunicului Garabet) se întretaie cu amprenta evocatoare, pseudomemorialistică a rostirii epice prin care „bătrânii armeni ai copilăriei” retrăiesc scene, întâmplări, gesturi exemplare și destine ale trecutului, cu scopul de a se elibera de traumele unei Istorii delirante (genocidul din 1915, suferințele și exilul), într-o scriitură amplă și densă, impregnată de lirism, de simț tragic și de grandoare
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
poporului evreu. Morții rămași în urma acțiunii de nimicire a poporului armean nu sunt mai mulți, dacă între crime de asemenea amploare se pot face comparații de acest fel, dar sunt mai nenumărați“. Trecutul este, pentru personajele care încearcă să îl retrăiască, să- l retranscrie cu concursul unei memorii afective participative, povară și jertfă, reculegere și extaz cathartic. Desigur, așa cum s-a mai observat, eul-narator nu are, în ansamblul epic, o importanță majoră, în calitate de actant; însemnătatea sa rezidă în consemnarea și salvarea
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
este o carte-martor, un testimoniu poematic, atroce și obiectiv în același timp, un pomelnic purificator, cu înțelesurile și subînțelesurile puternic individualizate, cu o fascinație a povestirii ce scufundă cititorul în oglinzile fantasmatice ale unui trecut cu contur dramatic, trăit și retrăit cu fervoare. „Etnofic- țiune istorică” (Marius Chivu), „egoproză de mare finețe” (Irina Petraș), „meditație asupra istoriei” (Ioan Groșan), „o carte precum un memento” (Dan Cristea), narațiunea șoptită a lui Varujan Vosganian e una dintre cele mai impunătoare și mai durabile
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
filozofiei lui. „...poate că un om aflat la sfârșitul vieții, dacă este capabil de reflecție și totodată de sinceritate, nu va dori niciodată să refacă această experiență, ci ar alege mai degrabă totala neființă.” Întrebat dacă aș vrea să-mi retrăiesc viața, aș răspunde diplomatic: ultimii douăzeci de ani, da. Și, capabil de sinceritate: pe ceilalți, cu tot regretul pentru numeroasele momente luminate, în nici un caz.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
Ivanhoe de Walter Scott. L-am devorat în timpul vacanței de iarnă și poate tocmai atunci am descoperit pentru prima dată extraordinara putere magică a literaturii de ficțiune. Deodată m-am trezit în vechea Anglie de la sfârșitul secolului al XII-lea, retrăind aventurile, luptele și iubirile viteazului rege Richard Inimă-de-Leu, dar nu numai aceasta: am început să percep, deocamdată intuitiv și inconștient, ce înseamnă arta de a crea un mare roman istoric și de moravuri cu mai multe linii tematice și o
Carte de Crăciun by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2951_a_4276]
-
la liceu am înființat, împreună cu profesoara noastră preferată, un cerc literar intitulat „Pata de cerneală”. Astăzi, în calitate de filolog și istoric literar, uneori aș prefera, în loc să formulez analize structuraliste sau hermeneutice sau în spiritul ultimului strigăt din domeniul teoriei literare, să retrăiesc acea pură senzație de cititor naiv, captivat de farmecul unei cărți și de mirosul pomului de Crăciun.
Carte de Crăciun by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2951_a_4276]
-
filozofiei lui. „...poate că un om aflat la sfârșitul vieții, dacă este capabil de reflecție și totodată de sinceritate, nu va dori niciodată să refacă această experiență, ci ar alege mai degrabă totala neființă.” Întrebat dacă aș vrea să-mi retrăiesc viața, aș răspunde diplomatic: ultimii douăzeci de ani, da. Și, capabil de sinceritate: pe ceilalți, cu tot regretul pentru numeroasele momente luminate, în nici un caz.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
străvechi decât de la cea care ne arată un zeu nou”9. Dacă mai adăugăm și că întreaga lucrare masonică stă sub semnul unei nostalgice căutări a „timpului pierdut”, a acelei umanități edenice care se cere în mod imperativ regăsită și retrăită de constructorii Templului Universal, vom înțelegea poate mai bine și dimensiunea ocultă a prieteniei romancierului cu frații masoni Bibescu. Sub semnul misterioasei litere G Considerat doar „o carte despre snobism”, Guermantes devine, din perspectiva acestor deschideri esoterice din biografia autorului
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
o vizită marelui critic. Rememorînd acum acel moment, nu pot să nu mă mir cum am îndrăznit să bat la ușa lui. A fost un act de o temeritate de care cînd îmi aduc aminte, mă înspăimînt și acum cînd retrăiesc, în amintire, acel moment. Din clipa aceea toată viața mea s-a schimbat. Pășind în casa marelui critic, am simțit că mi s-au deschis porțile unui tărîm, pe care l-am dorit în mod inconștient, toată viața și la
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
Dumitru Hurubă Ne aflăm în prag de iarnă și, în pauzele de publicitate când vedem câte-o frântură de film sau de emisiune la televizor, retrăim clipe tulburătoare ale perioadei de vară... Ce fain era! Ce amenințări cu emisiuni noi sau cu reluarea altora mai vechi, dar ajustate cu rubrici noi, cu prezentatori noi, cu moderatori noi... Atât de fericiți eram pe-atunci, încât simțeam nevoia
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
partid. Am facut asta atât pantru a veni cu un plus de ancorare în realitatea atestata documentar, dar mai ales pentru a da posibilitatea atât interlocutorului cât și cititorilor să plonjeze în atmosferă acelor vremuri. Nimic nu te face sa retrăiești o stare care facilitează rememorarea decât limbajul. Am avut reacții pozitive, pentru că oricât de fidel și cu talent ar povești interlocutorul, ceea ce spune nu poate să recreeze atmosferă așa cum o fac fragmentele din documente, cu limbajul lor de lemn specific
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Pământul poartă urmele celor care au călcat pe el înaintea noastră, gesturile au mai fost făcute, identic, de ființele dragi care ne-au precedat. În versurile Monicăi Pillat viii și morții comunică, trecutul se pierde în prezent, poeta de azi retrăiește uimirile, bucuriile și durerile de ieri ale bunicii sale. Deși toate se schimbă lumea rămâne aceeași, dacă știi cum să o privești. Totul este altfel și totul se repetă, într-o horă a timpului care face ca bunica să redevină
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
ale căror aripi deschise spre libertate au fost retezate cu brutalitate. Mă reîntorceam mereu să caut atmosferă electrizanta a acelor momente ale căror reverberații dăinuiau peste timp. Mă așezăm pe treptele de piatră ale fântânei arteziene din fața Institutului de Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
publică a făcut cam tot ce i-a stat în putere pentru a marca acest important eveniment din existența sa. Astfel, am avut ocazia să revedem fragmente de emisiuni; figuri de realizatori, redactori, moderatori..., majoritatea încercând și chiar reușind să retrăiască și să ne transmită și nouă emoții, momente, situații etc., petrecute de-a lungul anilor, totul într-o construcție maraton de 50 de ore, apropo de aniversare. Așa am revăzut prezențe dragi pe micul ecran, emisiuni respectuoase pentru telespectatori (și
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]
-
sau au ratat - un premiu. Au iubit pe cineva, iar acel cineva, pentru o vreme i-a iubit la rîndu-i sau, din contră, i-a respins. Pe scurt, vorbesc de aceia care au trăit preț de o clipă. Și o retrăiesc la nesfîrșit, pînă la sațietatea celorlalți. Din propriul punct de vedere - dedublat în rol de spectator-comentator - ca și din acela al mulțimii care același rol îl joacă, acești oameni sînt marcați pe viață. La fel cum cei care mor tineri
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
treci peste anume secvențe pasate cu anume parcă plictis. Gazdele, toate, acolo, regizează ceva. Numai că, peste voința lor de actori onorabili, Lindenfeldul duce cu el o poveste pe care ei n-or s-o știe niciodată. Klaus vine să retrăiască acea poveste, nu ficțiunea lor răstălmăcită. O poveste de iubire, veche și străvezie ca o floare presată. O floare de tei. În el trăiește și altcineva decît miliardarul nostalgic sau decît copilul pentru care toate verișoarele sînt la fel. E
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
își lămurește, de altfel, cititorul: „în hruba noastră zisă „Singapore”-/ O navă eșuată-n bulevard-/ Ne-am petrecut damnați, atâtea ore/ Cu pâlnia lui Bachus pe stindard!” în perioada la care ne referim, dar mai ales după 1980 poetul boem retrăiește, în amintire, frumoasele zile ale tinereții. Acum se simte un însingurat fiindcă mulți dintre prietenii de odinioară au murit. Dar în spirit, în suflet, clipele trăite cândva cu ei rămân nemuritoare: Singapore Motto: Dacă a fost trist gândul morții cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
stătea în balansoar, nu izbutea să înțeleagă. Dar, luînd seama la gesturile lor fără cuvinte, se simțea izbăvită de faptul că fusese părăsită și se convingea că aerul prăfuit și stătut mirosea din nou ca înainte, ca și cînd ar retrăi vremea în care bărbații intrau nădușiți în dormitoare, iar Ursula, buimacă și plesnind de sănătate, dădea fuga în toate după-amiezile, la patru și cinci, să vadă de la fereastră trenul trecînd. Ea îl vedea gesticulînd și se bucura că necunoscutul se
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
de riduri este un monolog interior al unei femei cu o vîrstă mentală și afectivă mult inferioară celei biologice. În vreme ce sufletul a rămas la temperatura copilăriei și a tinereții (jocurile copilăriei, erotismul clocotitor al anilor tineri, tentația irezistibilă de a retrăi marile ?descoperiri? din primii ani de viață, speranța că iubirea și chiar erotismul sînt încă posibile), trupul poartă descurajantele și tot mai deprimantele semne ale vîrstei. De voie, de nevoie, solitudinea dobîndește, în acesastă situație, rolul unui spațiu protector în
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
rolul unui spațiu protector în care se găsesc conservate toate bucuriile vieții. Acasă, în autobuzul care o poartă prin București sau privind în depărtare pe fereastra unui compartiment de tren, eul liric al Norăi Iuga este singur cu gîndurile sale, retrăiește cu înfrigurată bucurie scene dintr-o existență tot mai îndepărtată în timp. Rememorarea marilor revelații din primii ani ai copilăriei este sublimă și înduioșătoare. Ea îi permite autoarei să se situeze pe respectivul palier existențial și să se bucure nu
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
acel moment când trebuia să merg în armată. Auzisem că în armată te prostești și uiți Haralampy (profesional-meditativ): -Dragii mei vecini și preteni, există zdruncinări psihice pe care nu numai că nu le uiți, dar se întâmplă chiar să le retrăiești toată viața... Marko Bela: "-Din fericire, electoratul este mai înțelept decât unii politicieni..." Haralampy: -Aveți dreptate, domnu' Marko: mai ales decât toți... Călin Popescu Tăriceanu: "-Trebuie să ne hotărâm: ori vrem să guvernăm cu fața către cetățean, ori cu..." Haralampy
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]