13,362 matches
-
și dorința de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărți. Afirmații cu caracter programatic completează, în scenariul lui Negoițescu, tonul confesiv din Memorii. Pe fundalul acestei lupte între registre de scriitură apar celebrele bătălii literare în care se angajase Lovinescu. Revenirile acestuia, revizuirile pe care le opera neîncetat asupra propriilor judecăți sunt urmărite cu minuție; scopul este reliefarea evoluțiilor stilistice care însoțesc fiecare nuanțare. Lovinescu făcea mai ales revizuiri stilistice - Negoițescu urmărește schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
loc pentru a reproduce foarte pertinentul editorial semnat în CRONICA ROMÂNĂ de Horia Alexandrescu, intitulat Efectul Verheugen și care țintește în nemulțumirea PDSR față de răspunsul dat de comisarul pentru extinderea Uniunii Europene unei jurnaliste de la BBC, apropo de o posibilă revenire la putere a lui Ion Iliescu în România și a lui Vladimir Meciar în Slvoacia, în contextul în care Uniunea Europeană a luat măsuri ferme împotriva extremei drepte instalate la putere în Austria. Horia Alexandrescu e de părere că dincolo de problema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
se transformă brusc într-un mare succes. Dar nici un succes nu se naște din gol, iar fiecare încercare este încă o cărămidă adăugată unei construcții ce se dorește solidă. Poate și încărcătura istoriei teatrului obligă într-un fel la această revenire bine jalonată. Să nu uităm că aici au jucat și au lucrat, printre alții, Marcel Anghelescu, Toma Caragiu, regizori ca Aureliu Manea, Gheorghe Harag, Valeriu Moisescu, Dragoș Galgoțiu (făcînd probabil cele mai frumoase spectacole ale sale), scenografi ca Florica Mălureanu
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
ideea că ridică mai putine obstacole de restituire. Se știe că ediția "de autor", tot la "Minerva", a întîmpinat fel de fel de probleme și, pînă la urmă, s-a și împotmolit cînd ajunsese la marea Istorie a literaturii. O revenire ulterioară, cu încercarea de a aduna laolaltă puzderia cronicilor literare, a rămas și ea baltă. Acum, dificultățile au fost numai amînate, dar continuă să pîndească din umbră. Chestiunea variantelor va da mult de furcă, daca ne gîndim numai la transformările
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
vor avea demnitatea să facă ceea ce am făcut noi românii, un popor, după cum spuneam, mult mai puțin dispus la comportamente eroice: să realizeze că toate aceste nenorociri pot fi anulate printr-un simplu gest: al înlăturării sângerosului dictator și a revenirii la masa tratativelor. N-o vor face, firește. Pentru că, din nefericire, au început să coboare dramatic pe spirală tragediei: nefasta decizie de a se alătura alianței Rusia-Belarus va constitui, vai, o catastrofă infinit mai mare decât aceea a podurilor dărâmate
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
suferință dacă mărunțeii ce se gudurau slugarnic pe langă pulpana lui Corneliu Coposu ar face un pas îndărăt și ar dispărea în neantul din care s-au întrupat. N-ar fi nici o suferință. Din nenorocire, plecarea lor de la putere și revenirea clicii iliesciene- așa cum indică sondajele, dar și starea de spirit a populației- ar reprezenta, pe plan internațional, deletarea definitivă a țării de pe orice lista a onorabilității. Pentru că așa hahalere cum sunt, așa neputincioși, duplicitari și de-o absolută rea-credință, ei
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
Combinatul însuși a generat-o în mare parte, atît prin eterogenizarea populației pe care a absorbit-o cît și prin climatul ideologico-propagandistic pe care l-a dezvoltat. În mare măsură previzibil, după traumă ambientală de trei decenii, abia cicatrizata periferic, revenirea la reperele peisagistice libere, dezinhibate și lipsite de orice retorica exterioară, era greu de acceptat. Dar, pînă la urmă, si aceasta opoziție, născută din frustrări, din monotonie și din lene mentală, s-a risipit înfrînta de propria să incoerenta. Parcă
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
distanta enormă între primitivismul anilor '90, '91, cănd delegațiile de parlamentari români se întorceau de la Paris etalând inconfundabilele pungi ale magazinelor "Tați" (având drept client-tintă pe imigrantul nefericit din lumile a treia și a patra) și opulenta etalata azi la revenirea în tărișoara. De la "Tați" la "Armâni", însă, nu e vorba de evoluția gustului. Ci de triumful cinismului. Nici nu-mi trece prin cap să susțin tâmpenia că aș prefera să-i văd pe politicienii români întorși la epoca șepcii proletare
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
totuși, că nu poate trăi fără el, poetul, și ori vine ea la București, ori el la Iași. Eminescu îi răspunde la 28 decembrie 1881, anuntînd-o că a avut o altercație, în societate, cu Caragiale și că dacă, la o revenire a Veronicăi, nu-i va înapoiă corespondență, atunci îi va cere satisfacție, semn sigur că poetul știa de episodul sentimental cu viitorul dramaturg și acum îi ținea ei partea. Dar drojdia amărăciunii i-a rămas în suflet. Cîteva scrisori succesive
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
Cu o execuție actoriceasca riguroasă, minuțioasa, respectînd jaloanele regizorale. Spațiul realizat de Guido Tondino (Canada) și Axenti Marfă este nu doar multifuncțional - camera lui Teibele, sinagoga - dar marchează împreună cu muzica lui Vasile Spătărelu și cu luminile pătrunderea în fantastic și revenirea în real. Multe din tablourile de grup zborul eliberator al lui Teibele, copacul din final cu oameni-păsări, cromatică folosită par o expozitie Chagall în continuă mișcare și transformare. Verva inventiva a lui Chagall se întîlnește cu cea a lui Hausvater
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
ideea că de atunci înainte era de datoria lor să conducă treburile publice. Marele hap ingurgitat la repezeala de oamenii Convenției Democratice a fost preluarea, fără cel mai sumar inventar, a contabilității dezastruoase a țarii. Cand, la câteva luni după revenirea din uluiala, unii dintre reprezentanții noii puteri au început să mârâie, realizând că fuseseră duși cu preșul precum ultimii fraieri, era prea târziu. Nu-i mai credea nimeni. (Gurile rele spun că starea de vraja și intervalul de împietrire coincid
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
Cititorului, judecați de ansamblu asupra literaturii acestui secol: "După ce literatura a suferit cîteva lovituri zdravene, date în acest secol de avangardă, de suprarealism și de postmodernism, minunată artă a cuvîntului revine pe făgașul realismului. Toată lumea aștepta cu sufletul la gură revenirea la normal. Pînă cînd cititorul va mai suportă bătaia de joc a autorului? Se pare că acest calvar s-a încheiat." Biată femeie pentru care lectură e un calvar (cine o fi obligînd-o să se chinuie?) iar ceea ce nu pricepe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
recunoscuse țării această nouă realitate, dar dat fiind faptul că minoritarii reprezentau 28% din structura totală a populației, România a fost nevoită să accepte un statut al drepturilor minoritarilor. Această a fost condiția expresă, formulată de marile puteri, a recunoașterii revenirii sau venirii noilor provincii la patria mama. Dar Ionel Brătianu, incontestabil făuritorul României Mari, nu se împacă deloc cu aceste condițiuni (de altfel, a refuzat să semneze, de aceea, tratatele de pace, părăsind Conferință, venind, apoi, Vaida-Voevod care le-a
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
anilor '60 nu poate fi ănteleasă dacă nu se ține seama de progresivă ănăltare a acestui zid ăntre "autonomia esteticului" și "totalitarismul propagandistic". Un zid (sau o cortina) prin care se explică an bună măsură eșecul practic al ăncercării de revenire la stalinism cultural din iulie 1971. Mai mult: la adăpostul primatului "valorii estetice", literatura română de dupa 1971 s-a radicalizat ideologic, astfel ăncăt perioadă de până la căderea regimului comunist avea să fie, literar, una dintre cele mai productive din ăntreaga
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
realismul socialist nu putea decât să recicleze o gamă foarte largă de stiluri arhitectonice (aproape toate stilurile anterioare). Iar postmodernismul, în ipostaza să de apocalipsa blândă, nu făcea nici el altceva... Nu este lipsită de interes nici discuția referitoare la revenirea modernismului după 1954, ca urmare a impactului pe care l-a avut discursul lui Hrusciov asupra arhitecturii, cu consecințele cunoscute (industrializare, standardizare, dispariția ornamentelor, utilizarea pe scară largă a prefabricatelor). Paginile cu privire la stilul neoromânesc în arhitectură, discutarea în detaliu a
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
de cel al Uniunii Europene. Încep să vină, mult mai substanțial, și ajutoare financiare, unele nerambursabile, altele cu dobîndă favorabilă, menite să ne faciliteze pregătirea pentru aderare (...). Mă bucur să constat recunoașterea, unanimă acum, ca proba de foc a acestei reveniri și a reacceptării României în Occident a constituit-o poziția oficială inteligență și corectă adoptată de România față de criză din Kosovo." Ceva mai reținut, Dumitru Tinu scrie "este important, e un succes să ai președinția OSCE, dar să nu facem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Excelentă în teatru. O Excelentă care ne lipsește. Ea continuă însă să împartă lumea în pro și contra, de-a dreapta și de-a stînga unei idei. Și asta într-un mod zgomotos, spectaculos, cu o voluptate greu de egalat. Fără revenirea lui Andrei Serban-artistul în România postdecembrista nu știm cum ar fi arătat portretul teatrului liber, descătușat. Structura incandescenta a lui Andrei Șerban a reușit, într-un timp foarte scurt, să declanșeze dezghețul rapid al unui iceberg interior. Puterea focului topitor
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
mai ăntâi sugerată an frânturi tulburătoare - apa plină de cadavre a Dunării, "coșmarul lui obișnuit și acvatic", "elicele nesățioase de șalupa", palida Angelica și Veronica-de-carne, toate aidoma unor "fotografii nedevelopate și nedevelopabile". Tehnică autoarei este tocmai reconstituirea din frânturi, progresivă revenire a memoriei umple golurile, straniile amănunte disparate se organizează ăntr-o poveste melodramatica: Matei ăncercase să treacă ilegal Dunărea ducând-o an spate pe fetiță fără identitate legală a Angelicăi, la rândul ei o victimă a regimului; reperați fiind, fetița dispare
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
pragul, pragul lumii celeilalte când plec capul ca si cum ar fi prea scund și n-aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
a semenilor noștri, să conchidem că aceștia vor avea, la urma urmelor, ceea ce merita. Dar... dar... E de observat, ăn context, ca "marele salt" al comandamentelor criptocomuniste a ănceput cam prea devreme și s-ar putea ca neconcordarea poftelor de revenire cu momentul anca ăndepărtat al scrutinului să le joace o festă de proporții. Dacă, bineănteles, electoratul - care nu mai e totuși cel din 1992 - nu se va lăsa prins an capcană nationalist-populistă, atât de ăndelung exersata de ceausism, de postceausism
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
greutățile multiple ale prezentului nu doar dificultățile imense ale actualei administrații de centru-dreapta, ăn impunerea cu adevărat a reformei, ci și stratagemele duplicitare ale iliescienilor an atâția ani irosiți după 1989. Dacă, ăn sfârșit, acest electorat nu va vedea an revenirea comuniștilor la putere iluzia unui tărâm an care să curgă imediat lapte și miere. (an subsidiar fie spus, pedeseristii și tovărășii lor de drum să nu se ămbete cu apă de Dâmbovița, crezând că electoratul românesc al momentului leșină de
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
lor e un răstimp an care forțele democratice din țară ași pot eșalona strategiile an așa fel că lovitura - ultima, speram - dată reziduurilor comuniste să fie decisivă și ireversibilă. Economia, care va cunoaște, ăntre timp, impulsul atât de mult așteptat, revenirea an forță a Alianței Civice, capabilă să resuscite, ca an preajma lui 1996, valențele uimitoare ale civismului latent, concertarea energiilor partinice de centru-dreapta, de dreapta, presa, toate aceste segmente vitale ale redemocratizării vor oferi, ănaintea alegerilor, surpriză scontata. Și, pentru că
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
și postcomunismului și ăntretinănd o atmosferă agitată și disperată, a făcut - inconștient? Interesat? - jocul structurilor iliesciene care, iată, aspiră iar, periculos, la putere? Să nu-și dea seama această presă, de care țara are mai mult ca oricând nevoie, că revenirea detașamentelor așa zicând de stânga, de fapt comuniste, ar periclita soarta României pentru multă vreme? Nimic nu e anca pierdut. Agitația forțelor neocomunsite pare mai degrabă, decât o strategică ănversunare an vederea preluării puterii, o precipitare isterica. Stă an puterea
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
mecanisme ale schimbării gustului public a ajuns, ăn zilele noastre Sub pecetea tainei să intereseze an prim plan, ar necesita un popas hermeneutic ce ar avea an vedere aplecarea de astăzi pentru opera neterminata an genere. Ca probe ale acestei reveniri an forță stau două majore cărti-argumente, prima apărută la Cluj, ăn 1994 și purtând titlul românului matein, dar conținând, pe lângă acesta, două adaosuri, al lui Eugen Bălan - o rescriere a episodului Gogu Nicolau - și al lui Radu Albala, intitulat an
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]