695 matches
-
se crea o opinie și o atmosferă internațională, favorabile soluționării globale, pașnice a conflictului în Orientul Mijlociu, condamnând, totodată, la ONU folosirea forței împotriva populației palestiniene și terorismul sub orice formă în regiune. Ca o concluzie a politicii externe românești cu reverberație pe plan internațional a fost și rezoluția adoptată, la inițiativa țării noastre, la 11 decembrie 1989, de Adunarea generală a ONU cu privire la soluționarea tuturor conflictelor pe cale pașnică. Aceste intervenții și demersuri diplomatice românești nu au deranjat, până la urmă, nici Israelul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
De altfel, o analiză atentă a modului integrat de abordare a problemei segmentelor strategice și a grupurilor strategice de către diferiți autori arată că majoritatea acestora prezintă anumite incongruențe ale construcției diadei segment-grup, de unde rezultă o relativă neclaritate asociată subiectului, cu reverberații chiar și în practică. În ceea ce privește avantajele concurențiale, lista propusă de Porter (1980) ar fi următoarea: - imaginea de marcă; - politica de preț; - serviciile asociate ofertei produsului; - calitatea produsului; - politica tehnologică - spre exemplu, leadership sau imitator (licență și copiere); - circuitele de distribuție
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
imediată, constituind un element de susținere socială a unei zone aflate într-o situație socioeconomică defavorabilă după colapsul economic al firmelor brașovene Tractorul și Rulmentul, care, în epoca socialistă, fixau aproape 35000 de salariați. Semnalul dat de Forex are și reverberații la nivel politic. Crearea echipei de fotbal a însemnat și un exercițiu managerial deosebit de util în plan social, dar și politic, pentru că de mai mult de o jumătate de secol fotbalul a devenit cel mai „politic” sport, tocmai prin stabilizarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sunt Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997) și Întâmplarea mirării (1998). Eroul său liric trăiește până la „sângerarea verbelor în gură” destinul dramatic al prezentului. Metaforismul luxuriant valorifică din plin factorii cultural și folcloric. Predomină metafora cu reverberație ontologică și cea etică. Pentru C., metafora nu este un simplu trop „ornamental”, ci viziune, structură, principiu al gândirii. Căutările autorului în sfera poeticii se întretaie, câteodată, cu cele ale lui Nichita Stănescu și Gh. Tomozei, cu care are nu
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
prudentă, a punctului de vedere personal. Volumul înfățișează minuțios conceptul de postmodernism cu toate trăsăturile sale, cu antecedente, „istoric”, utilizări și consecințe și, în primul rând, cu sensurile multiple, incerte, contradictorii, în permanentă mișcare. Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
cum nu se poate mai propice pentru a pune presiune pe premierul Tăriceanu, laitmotiv al confruntării democrato-liberale de după momentul 2005. Scăpat, la mustață, de moțiunea de cenzură inițiată de PSD în octombrie 327, Guvernul resimțea încă efectele scandalului "caltaboșul", cu reverberații chiar în PNL, scandal în care fusese implicat ministrul Agriculturii Decebal Traian Remeș 328. În plus, pe 5 decembrie fusese publicată motivația deciziei Curții Constituționale prin care președintele (re)căpăta "libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
reacții cît mai diverse, de a deschide la trăiri și interpretări cît mai variate din partea receptorilor. Se apreciază chiar că acest fapt reprezintă Însuși rostul fundamental al operei de artă, de a se răsfrînge printr-o infinitate de ecouri, de reverberații, În sufletul omenesc: „Vreau să spun că sentimentul care domină toate cărțile mele este cel al pluralității omului, al pluralității mele Însumi...Versurile mele vădesc nenumăratele personalități pe care le-am avut, adică pe care le avem, care sîntem...” (Pablo
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un volum de versuri intitulat Mirele de Miazănoapte. Confesiunile din Jurnalul unui om inutil rețin atât prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-o înlănțuire de reflexii și metafore. De aici o anume tentă filosofică a stilului, dar și un vag fior de senzualitate, cartea amintind pe alocuri de Maitreyi a lui Mircea Eliade. Cu aceeași privire răsfrântă
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
Literatura de frontieră, București, 1969; Construcție și lectură, București, 1970; Dimensiuni caragialiene, București, 1972; Configurații și rezonanțe, București, 1973; Proză și luciditate, București, 1974; Mobilitatea privirii, București, 1976; Reîntâlniri cu France și Shaw, București, 1978; Texte și întrebări, București, 1979; Reverberații, București, 1981; De-a lungul unui secol, București, 1983; Voltaire-1983, București, 1983; Descoperirea cunoscutului, București, 1986; Trepte, București, 1988. Antologii: Proză satirică franceză, pref. edit., București, 1963; Proză umoristică engleză, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Vera Călin); Proză
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noi discutăm această temă aici, În grup restrâns, fără mari ecouri publice, nu este nici el chiar atât de inutil. Desigur, o asemenea discuție este inutilă din punctul de vedere al intelectualului misionar, care crede că opiniile sale vor avea reverberații În marea masă și vor schimba lumea. Or, În loc de a schimba masele, poate că e mai important să ne schimbăm pe noi Înșine. Poate e suficient ca, prin asemenea discuții, să ne iluminăm pe noi Înșine și să ne eliberăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-un psalm, zbuciumul interior, dăruind aspirația spre necuprinsă odihnă: „Că pre tot craiul potoale, / Ca spuma mării cea moale”. Accentuat, un element de mișcare - zbaterea valurilor - figurează suferința lăuntrică, intensificată de mânia divină: „Ț-ai
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
timbrul propriu, probând maturitate și bun gust. S-a simțit cu adevărat în largul său mai cu seamă în comentariile închinate poeziei. Avea, de altminteri, însușirea de a ști să asculte muzica acesteia, fiind un rezonator pentru ea, prelungindu-i reverberațiile. Percepția genuină i-a și îngăduit să treacă ușor peste locurile îndelung bătătorite. Privit sub varii incidențe analitice, universul unei opere este recreat cu un simț sigur al nuanțelor, aducându-se în sprijin mai totdeauna și citatul revelator. Într-un
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
Pe front se comportă exemplar, capătă decorații, e omul „datoriei”. Membru al tribunalului militar, nu are nici o reținere să osândească orice abatere de la obligațiile ostășești, chiar cu sentința capitală. Prima scenă din carte este în întregul ei o metaforă cu reverberații ce sporesc în timp: Apostol Bologa ia parte la execuția unui dezertor și verifică personal soliditatea ștreangului. Echilibrul lui interior va fi tulburat însă când, mutat pe frontul românesc, principiile sale intră în contradicție cu sentimentul național, ceea ce îi revelează
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sensibilizat de puternica încărcătură de exotic și visare prilejuită de călătoriile pe mare. Primul ciclu din Pași spre lumină, intitulat Fragment de jurnal, încearcă să prindă felul în care, în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum flores”), Ioan Rânca (Ideile Școlii Ardelene în formația intelectuală a lui Avram Iancu), Carmen Maria Andras (Reverberații ale modelului filosofic englez în opera lui Samuil Micu). Contribuie cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor, alături de poeți basarabeni: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi. Sunt republicate poezii de Mihai
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
sunt oameni stăpâniți de patimi răvășitoare, de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
priori prin rațiune (influența lui Kant, la care autorul făcea de altfel trimitere , este aici ușor de intuit) au fundamentat un text care, dincolo de conținutul său juridic, avea implicații politice vizibile. Tema ordinii imuabile, care avea să aibă mai târziu reverberații consistente În discursul politic boerescian, era completată de o altă constantă: optimismul, tradus prin Încrederea În progres și perfectibilitate . Tradiția intelectuală În care se situa Boerescu era aceea a iluminismului. Fondul ideatic rezumat mai sus, dar și trimiterile abundente la
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
criticului: cameleonismul stilistic, capacitatea de a intra în pielea „personajelor” sale fie pentru a le discredita prin pastișă, fie pentru a le prelungi obsesiile pe cont propriu. Se sugerează totodată resorturile unui asemenea modus operandi, căci dincolo de aparența lor seducătoare, reverberațiile proustiene ale titlului atestă un veritabil program critic, a cărui miză ar fi aceea de a căuta (și mai ales de a „regăsi”) timpurile și locurile „pierdute” ale operelor. Or, în aceste condiții e previzibil că în sfera de interes
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
italian, de fratele său Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Ispita mă linge, păcatul mă cere...” (Caut umbre). Eroina lirică, „hoinară-ntre pământ și cer” (Voi levita), se află în „ căutare de umbre”, chemând fantoma iubitului și un „ieri” mereu regretat. P. scrie despre iubire, moarte, ispită și frustrare, în reverberația unei melancolii potențate de motive recurente: toamna, noaptea, vântul, ploaia, ceața, configurând un sugestiv peisaj al reveriei: „Noapte de toamnă și vânt / Pe străzi / Frunze multicolore. / Stele și lună.// În dormitor, un orologiu bătând, / Gând confuz.// Curge timpul spre / Nicăieri
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
câteva ediții comentate (I.I. Mironescu, G. Topîrceanu, I.L. Caragiale). De experiența în acest domeniu, de familiarizarea cu diversele formule ale literaturii române este legată și opera sa de prozator. Două volume de povestiri, purtând etichetele „fantastice”, „științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri). Conținutul baladei Zburătorul de
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Daudet, Jules Verne) și din cea belgiană (Georges Rodenbach, Hendrik Conscience). SCRIERI: Sinteze de istoria literaturii române (în colaborare cu Venera Dogaru), București, 1971; Corelații între literatura română și literatura universală, București, 1978; Maupassant între realism și fantastic, București, 1979; Reverberație rupestră, București, 1982; Măștile fabulei, București, 1983; Portrete feminine în romanul românesc interbelic, București, 1986; Locuitorii planetei albastre, București, 1988. Ediții: I.I. Mironescu, Oameni și vremuri, pref. Pompiliu Marcea, București, 1959; Alecu Russo, Scrieri alese, pref. edit., București, 1959; Jean
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
realizare, Racul), obsesia lui Ivasiuc este inventarea aceleiași „mitologii a autorității”, motivată psihanalitic ca deghizare a terorii resimțite în fața figurii paterne: recognoscibilă în prima etapă prin profilul special al personajelor, prin măștile născocite de aceștia pentru a se apăra de reverberațiile propriei individualități și prin predilecția pentru discursul de „un platonism proustianizat” (descoperirea sinelui ultragiat prin comentarea îndelungă a „ideilor” obsedante pentru personaj), iar în cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
poematice, grefată pe tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]