32,806 matches
-
invocat de autorii sesizării, Biroul permanent al Senatului arată că „în mod eronat aceștia confundă principiul simetriei cu principiul analogiei legii, ca metodă specifică de interpretare în situația în care există o lacună a legii. Însă, în cazul hotărârii de revocare din funcție a președintelui Senatului supuse controlului de constituționalitate, aceasta este fundamentată prin raportare la art. 62 alin. (2) și (5) din Constituție, respectiv prin raportare la considerentele deciziilor Curții Constituționale care stabilesc regulile aplicabile în materia revocării președinților celor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
hotărârii de revocare din funcție a președintelui Senatului supuse controlului de constituționalitate, aceasta este fundamentată prin raportare la art. 62 alin. (2) și (5) din Constituție, respectiv prin raportare la considerentele deciziilor Curții Constituționale care stabilesc regulile aplicabile în materia revocării președinților celor două Camere, în absența unei modificări exprese a Regulamentului Senatului. (...) Prin urmare, «dacă la acest nivel legislativ, instituția revocării nu își găsește reglementare, urmează ca soluția juridică să fie căutată la nivelul superior, și anume în cuprinsul Constituției»
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
2) și (5) din Constituție, respectiv prin raportare la considerentele deciziilor Curții Constituționale care stabilesc regulile aplicabile în materia revocării președinților celor două Camere, în absența unei modificări exprese a Regulamentului Senatului. (...) Prin urmare, «dacă la acest nivel legislativ, instituția revocării nu își găsește reglementare, urmează ca soluția juridică să fie căutată la nivelul superior, și anume în cuprinsul Constituției» (Decizia Curții Constituționale nr. 805/2012)“. Prin urmare, motivele invocate de autorii sesizării sunt neîntemeiate și trebuie respinse. ... 25. Cu privire la
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituție, completează principiul general al autonomiei parlamentare și constituie mijlocul specific de realizare și de a face efectivă această autonomie, atât în organizarea, cât și în activitatea Parlamentului funcționând regula că majoritatea decide, iar minoritatea se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin hotărârea supusă controlului de constituționalitate a avut loc atât o schimbare a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare, cât și o modificare a majorității parlamentare constituite pe baza acestei configurații inițiale. Practic, cu respectarea prevederilor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
guvernare construită ca o consecință a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare din decembrie 2020“. Apreciază ca fiind relevante pentru situația de fapt care a dus la schimbarea configurației politice sub aspectul efectelor juridice ale acestei modificări asupra procedurii de revocare, respectiv de numire a președintelui Senatului, considerentele Deciziei Curții nr. 1.631 din 20 decembrie 2011. ... 28. În concluzie, Biroul permanent al Senatului consideră că „configurația politică nu este în mod necesar imuabilă pe parcursul mandatului Parlamentului. În funcție de opțiunile
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
grup parlamentar al independenților ori pot forma noi grupuri parlamentare ale unor partide noi etc. Toate aceste acțiuni sunt posibile ca expresie a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Din acest motiv, raportat la întreaga jurisprudență a Curții Constituționale cu privire la revocarea președinților celor două Camere ale Parlamentului trebuie făcută o distincție necesară, după cum există mai multe soluții diferite. Astfel, președintele unei Camere poate fi revocat din funcție sau îi poate înceta de drept mandatul, ultimul caz aplicându-se când și-
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
îi poate înceta de drept mandatul, ultimul caz aplicându-se când și-a pierdut sprijinul politic al grupului parlamentar care l-a propus spre a fi ales în respectiva funcție și, foarte important, din care face parte. (...) Însă, în cazul revocării, trebuie făcută o distincție după cum aceasta reprezintă fie o sancțiune juridică pentru fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
În acest ultim caz, avem de-a face cu o aplicare a principiului mandatului reprezentativ: grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ... 29. Raportat la situația care a determinat adoptarea Hotărârii Senatului nr. 131/2021, supusă controlului de constituționalitate, „modificările apărute între timp în configurația politică rezultată din alegeri și decizia unuia dintre partidele politice semnatare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ocupa funcția de președinte al Senatului“. ... 30. Cu privire la presupusa încălcare a art. 24 din Constituție, Biroul permanent al Senatului susține că aceasta este rezultatul unei interpretări limitative a jurisprudenței Curții Constituționale, realizate de autorii sesizării, care consideră că revocarea președinților celor două Camere, în speță a președintelui Senatului, nu poate avea decât natura juridică a unei sancțiuni juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
susținut-o pentru a candida și i-au acordat sprijinul politic prin votul membrilor săi, respectiv partidele politice care au semnat inițial un acord de guvernare și au format o coaliție parlamentară și de guvernare. În concluzie, în acest caz revocarea este o sancțiune politică inerentă modificării configurației politice rezultate din alegerile parlamentare și voinței majorității parlamentare exprimate prin vot, fără a viza fapte obiective de încălcare a normelor constituționale, legale sau regulamentare, care să reclame cu necesitate o procedură de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
constituționale, legale sau regulamentare, care să reclame cu necesitate o procedură de investigare, motivare, respectiv de asigurare a dreptului la apărare pentru persoana acuzată de respectivele încălcări“. ... 31. Nu în ultimul rând, în opinia Biroului permanent al Senatului, „hotărârea de revocare a președintelui Senatului ca urmare a modificării configurației politice rezultate din alegeri și a modificării majorității parlamentare nu poate fi supusă unui control de constituționalitate“, întrucât „Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și Parlamentul României care își exercită competențele constituționale și regulamentare prin decizia unei majorități parlamentare“. Întrucât legiuitorul constituant a prevăzut că mandatele tuturor membrilor birourilor permanente, deci inclusiv ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, pot înceta ca urmare a revocării, înseamnă că legiuitorul constituant însuși a prevăzut posibilitatea încetării unui mandat constituțional înainte de termen, de unde rezultă că nu se pot aplica în cazul de față considerentele din deciziile Curții Constituționale nr. 175 din 26 martie 2014 și nr.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sesizării au depus un răspuns la punctul de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului. ... CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, actele depuse la dosar, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile Hotărârii Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 34. Potrivit Adresei nr. XXXV/5.849 din 24 noiembrie 2021, secretarul general al Senatului a transmis Curții Constituționale
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Anca Dana Dragu, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 34. Potrivit Adresei nr. XXXV/5.849 din 24 noiembrie 2021, secretarul general al Senatului a transmis Curții Constituționale sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 23 noiembrie 2021, care are următorul conținut: „Articol unic. - Doamna senator Anca Dana Dragu - Grupul parlamentar al
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
speță, Curtea constată că autorii sesizării invocă dispoziții constituționale, motivând explicit încălcarea normelor de referință. ... 40. Raportându-se la reperele stabilite în jurisprudența sa, având în vedere că, în speță, hotărârea Senatului este un act cu caracter individual care vizează revocarea din funcție a președintelui Senatului, autoritate de rang constituțional, iar critica de neconstituționalitate formulată vizează nemijlocit norme consacrate de Legea fundamentală, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate. ... 41. Prin urmare, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asupra constituționalității Hotărârii Senatului nr. 131/2021. ... 42. Cu privire la critica potrivit căreia orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului art. 64 alin. (2) din Constituție, Curtea urmează a analiza conținutul normei invocate în scopul determinării sensului acesteia și a sferei sale de incidență
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asupra constituționalității Hotărârii Senatului nr. 131/2021. ... 42. Cu privire la critica potrivit căreia orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului art. 64 alin. (2) din Constituție, Curtea urmează a analiza conținutul normei invocate în scopul determinării sensului acesteia și a sferei sale de incidență. ... 43. Norma constituțională prevede obligația fiecărei Camere a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
2005, Curtea a statuat că din prevederile constituționale ale art. 64 „rezultă că președintele Senatului este membru al Biroului permanent al Senatului și că la alcătuirea Biroului permanent, adică la alegerea membrilor săi, inclusiv a președintelui Senatului, precum și la revocarea acestora înainte de expirarea mandatului se ține seama de criteriul configurației politice a acestei Camere. Din textele constituționale rezultă că președintele Senatului are un statut juridic distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent. Președintele Senatului este membru de drept
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni, președintele Senatului este ales la începutul legislaturii, pe durata mandatului acestei Camere“. ... 45. Având în vedere calitatea de membru de drept al Biroului permanent a președintelui Senatului, Curtea constată în mod implicit posibilitatea revocării acestuia din funcție, norma prevăzută de art. 64 alin. (2) teza a patra aplicându-se în mod nedistinct tuturor membrilor birourilor permanente, indiferent de modul în care au dobândit această calitate: prin alegere directă sau, indirect, după dobândirea calității de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
patra aplicându-se în mod nedistinct tuturor membrilor birourilor permanente, indiferent de modul în care au dobândit această calitate: prin alegere directă sau, indirect, după dobândirea calității de președinte al Camerei. Evident că, interpretând norma constituțională, în cazul președintelui Camerei, revocarea operează din calitatea de membru al biroului permanent, ipoteză prevăzută expres în textul normativ, și, implicit, din funcția de președinte al Camerei, ipoteză care rezultă din calitatea de membru de drept a președintelui Camerei. Cu alte cuvinte, deși norma constituțională
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
membru al biroului permanent, ipoteză prevăzută expres în textul normativ, și, implicit, din funcția de președinte al Camerei, ipoteză care rezultă din calitatea de membru de drept a președintelui Camerei. Cu alte cuvinte, deși norma constituțională nu prevede expres posibilitatea revocării din funcție a președinților celor două Camere ale Parlamentului, din interpretarea logică și sistematică a celor patru teze ale art. 64 alin. (2) rezultă că, în calitate de membri de drept ai birourilor permanente, aceștia pot fi revocați din funcțiile
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
calitate de membri de drept ai birourilor permanente, aceștia pot fi revocați din funcțiile de președinți ai Camerelor. În cazul lor, întrucât calitatea de membru al Biroului permanent derivă din cea de președinte al Camerei, cele două calități fiind interdependente, revocarea nu poate opera decât simultan din ambele funcții de conducere. ... 46. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, care reglementează instituția revocării din funcție a membrilor birourilor permanente, cuprind în sfera lor de incidență
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
derivă din cea de președinte al Camerei, cele două calități fiind interdependente, revocarea nu poate opera decât simultan din ambele funcții de conducere. ... 46. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, care reglementează instituția revocării din funcție a membrilor birourilor permanente, cuprind în sfera lor de incidență inclusiv revocarea din funcție a președinților celor două Camere, norma constituind temeiul constituțional al aplicării unei astfel de sancțiuni membrilor aleși ai birourilor permanente și membrilor de drept
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
poate opera decât simultan din ambele funcții de conducere. ... 46. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, care reglementează instituția revocării din funcție a membrilor birourilor permanente, cuprind în sfera lor de incidență inclusiv revocarea din funcție a președinților celor două Camere, norma constituind temeiul constituțional al aplicării unei astfel de sancțiuni membrilor aleși ai birourilor permanente și membrilor de drept ai acestor organe de conducere, deopotrivă. ... 47. Curtea constată, așadar, că susținerile autorilor criticii
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
două Camere, norma constituind temeiul constituțional al aplicării unei astfel de sancțiuni membrilor aleși ai birourilor permanente și membrilor de drept ai acestor organe de conducere, deopotrivă. ... 47. Curtea constată, așadar, că susținerile autorilor criticii de neconstituționalitate potrivit cărora posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere doar pe acei membri care sunt aleși în această funcție și nu îi poate viza pe cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului, nu își găsesc fundament în dispozițiile art. 64 alin. (2) din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]