1,629 matches
-
cuspid-ambrazură), atunci prin descompunere nu depășesc perimetrul suprafeței ocluzale, iar rezultantele coincid sau sunt aproape identice cu axul dintelui. Efortul în acest caz va fi suportat în cadrul perimetrului de susținere al dintelui, fiziologic adaptat. Dacă forțele sunt exercitate excentric atunci rezultanta va cădea la distanță de axul dintelui și eforturile vor fi suportate de țesuturile din afara poligonului de susținere al dintelui, nefiziologic adaptat. Forța de frecare: între planurile înclinate ocluzale se produce o frecare al cărei coeficient este direct proporțional cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o frecare al cărei coeficient este direct proporțional cu mărimea suprafețelor de contact și unghiurile de înclinare ale acestor suprafețe. Suprafețele realizate supradimensionat și cu înclinare necorespunzătoare vor face ca acest coeficient să crească, dând naștere la forțe a căror rezultantă cade în afara perimetrului de susținere a dintelui. Toate aceste eventualități sunt posibile într-un singur plan și la un singur contact ocluzal. în realitate, arcadele dentare au tridimensionalitate și suprafața activă rezultă din însumarea multiplelor planuri înclinate. Apare posibilitatea de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de lateralitate a mandibulei; -forțe orizontale consecutive, rezultate din descompunerea pe pantele cuspidiene ale forțelor verticale de presiune. Ele sunt tangențiale sau cu dispoziție radiară. Rezultă că dinții puternic cuspidați vor culege cu precădere forțe oblice și orizontale, ale căror rezultante sunt traumatizante pentru dinte și suportul său parodontal. O a doua consecință constă în aceea că, la impactul arcadei mandibulare cu cea maxilară, forțele radiare ar determina împingerea spre vestibular a dinților maxilari și spre lingual a celor mandibulari. Forțele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
anumit nivel se întrerupe continuitatea arcadei prin lipsa unui dinte, atunci dintele limitrof breșei edentare se va înclina spre breșă (semn al dezechilibrului). O a doua manifestare a rezistenței la forțele active este la nivel parodontal și se adresează atât rezultantei orizontale, cât și celei verticale. Rezultantele orizontale vor fi amortizate prin ligamentele parodontale și prin lichidul intraalveolar. Ligamentele tracționează și generează apoziția de os, lichidul presează determinând resorbția (fig. 91). Dacă sunt în echilibru, atunci cele două forme de manifestare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin lipsa unui dinte, atunci dintele limitrof breșei edentare se va înclina spre breșă (semn al dezechilibrului). O a doua manifestare a rezistenței la forțele active este la nivel parodontal și se adresează atât rezultantei orizontale, cât și celei verticale. Rezultantele orizontale vor fi amortizate prin ligamentele parodontale și prin lichidul intraalveolar. Ligamentele tracționează și generează apoziția de os, lichidul presează determinând resorbția (fig. 91). Dacă sunt în echilibru, atunci cele două forme de manifestare a metabolismului osos - apoziția și resorbția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
postulate ca jertfe pe altare idolatre s-au dovedit într-un târziu efecte ale rătăcirilor în labirintele și narcoza manipulărilor telurice. Sacrificiul ca element la care se renunță, ca factor de schimb în târguiala existențială ce animă socialul și drept rezultantă a totalei angajări umane în ascultarea promisiunilor rostite de voci utopice iată trei forme ale absenței sacrificiului pe fondul posibilei evocări a prezenței sale. Desigur, există o multitudine de contexte în care renunțarea la o posesie, schimbul social al facilităților
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fi stinsă cu desăvârșire. Astfel, chemarea transcendenței vine către propria substanță, către propria natură care este așezată asemeni unei scântei metafizice în fiecare suflet uman. Ea se evocă pe sine iar asumarea acestui ecou este, așa cum a fost amintit anterior, rezultanta unei alegeri individuale. Această particulă de transcendență o caută misticul sfințeniei în angelica sa privire peste lume. El iubește cu o dragoste suprafirească, suferă sacrificându-și sinele pentru risipirea beznei imanentului așezată peste atomul de transcendență din fiecare om al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îmbrățișa nu ne va părăsi nicicând se dovedește, astfel, iluzorie iar presimțirea trecerii rapide a stării de extaz, sentimentul consumului accelerat al acesteia se relevă a fi mai aproape de real. Senzația că fericirea trece prea repede nu este, așadar, doar rezultanta dorinței de a o stopa atemporal ci și ecoul relativității ca trăsătură a lumii profane, ecou care străpunge sufletul extaziat întru bucurie spre a-l atenționa neîncetat că veșnicia edenică nu se oferă din extensiile imanentului și că doar oglindiri
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
care apasă sfâșietor sufletul nostru captiv neputinței de-a privi înlocuirea unui vis printr-un terifian coșmar. Zborul crepuscular al morții ce planează aici spre noi susține nu doar dialectica dintre chipul vieții și al morții celui drag ci și rezultanta acesteia, apăsarea necruțătoare a spiritului nostru, suferința sufletească ce ne apropie, poate, cel mai mult de înțelegerea destinului nostru terestru ca scenariu demiurgic pe care îl tranzităm fulgurant. Suferința prin mijlocirea corporalității, suferința adusă de terifiante deficiențe ale trupului ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Iar revelarea calmă a seninului ce poartă sinele dincoace de pulsația proprie reprezintă, în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor divine creatoare, drept concepție de ierarhie cosmică în care aceste impulsiuni își prelungesc ne-limitat demiurgia oferind măsura unei splendori ce vine spre materie con-formând-o armoniilor superioare. Astfel, reculegerea credinciosului ce intră în templu comportă o redimensionare a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând un flux metafizic între evocarea prezentificantă a transcendenței, sfințirea de sine a picturii religioase și conștiința individuală ce-și începe rugăciunea întru reculegerea mistică. Statuia, ca rezultantă principală a creației sculpturale induce imaginea unei situări proiectate în spațiu deschis. Întâlnirea dintre forma ce se impune organizator și conținutul materiei dispus modelării este deplin evidențiată fiind postulată în solitudinea înaintării cu care o statuie întâmpină percepția umană. Acest
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
legați de conținutul postului. În ceea ce privește binomul motivație performanță, Mitchell (1982, p. 83) afirmă foarte clar că "performanța nu este același lucru cu motivația". Teoriile de proces ale motivației explică relația dintre motivație și performanță. Teoria expectanței definește performanța ca o rezultantă a abilității și a motivației (performanța = abilitatea x motivația). Mai târziu, prin modele îmbunătățite, au fost incluși în definiția performanței și alți factori: nivelul aptitudinilor, nivelul abilităților, înțelegerea sarcinii, alegerea nivelului de efort, alegerea de menținere a efortului și nu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației, ce determină satisfacția în muncă, care este rolul motivației în performanța muncii. Teoria expectanței sau a așteptărilor este un model dezvoltat în paradigma alegerii raționale. Este un model "anistoric" în sensul înțelegerii deciziei ca acțiune prezentă și nu ca rezultantă a dezvoltării în timp a personalității umane. Termenii teoriei sunt: valența, expectanța, instrumentalitatea și forța. Valența este definită ca "preferințele către anumite rezultate", prin preferință înțelegându-se "dorința sau atracția către anumite rezultate"; "valența este orientarea afectivă către anumite rezultate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acestor sisteme, pozitive sau negative, față de acesta. Și, în sfîrșit, consilierul PR va trebui să țină seama de dorințele maselor, precum și de percepția acestora față de propriul sistem și să acționeze în consecință. Analizînd toate aceste date, se va cristaliza o rezultantă, sub umbrela căreia consilierul PR va încerca să satisfacă cît mai multe din viziunile elementelor mai sus amintite, astfel încît să se poată menține un echilibru de imagine al propriului sistem, din cît mai multe ancore posibile. Bineînțeles, în funcție de situațiile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
fairplay, dar mai ales, -prin direcționarea sportului în relație cu sistemul social, economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente Identitatea unei organizații din societate depinde fie de grupul de norme ale celor din afinitatea de tip sportiv, fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată pe baza ideilor de succes, câștig și performanță. Actualitatea cercetării despre relația sport și societate pornește de la sistemul culturii fizice, la răspântia mileniului trei, întrucât relația dintre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente Identitatea unei organizații din societate depinde fie de grupul de norme ale celor din afinitatea de tip sportiv, fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată pe baza ideilor de succes, câștig și performanță. Actualitatea cercetării despre relația sport și societate pornește de la sistemul culturii fizice, la răspântia mileniului trei, întrucât relația dintre sport, societate și politică este împinsă de evoluția vieții și de relația
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
atragere a unui echilibru între dreptate și nedreptate a religie și a sportului, rămâne inițial ca un protest contra unei lumi alienante, făcând tolerabilă lumea reală prin speranța, într-o compensație în lumea victorioasă, ori iluzorie de după moarte, o compensație rezultantă din victorie; ea are din această cauză și o funcție de stabilitate, menținând organizarea socială, care favorizează clasele dominante: a.în plus, societățile avansate sunt necesarmente complexe din punct de vedere social, b. în contrast cu societățile arhaice, în societățile avansate acționează procese
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Aceste axe și planuri anatomice ale trupului sunt obligate să reacționeze ritmic în efort, să ascundă dificultatea și să poată construi figuri prin motricitate, mișcări cu valoare de act imposibil aproape pentru non-sportivi, când centrul de greutate, locul unde acționează rezultanta forțelor gravitaționale (nu coincide cu centrul geometric al organismului deoarece corpul uman este alcătuit din diverse segmente cu densitate diferită și nu este perfect simetric) se modifică, fie sub forma de efort a mușchilor, fie sunt necesare elemente de motricitate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
interferența cu activitatea fizică a cosmonauților, cu practicarea unor elemente de periferie, de subordonare a fizicului față de un spectacol de translație spre moarte, care ia mereu în calcul reciprocitatea perspectivei simbolice acționează conștient la faptul că acțiunea sportivului reprezintă o rezultantă a variabilei situaționale și acțiunii altor indivizi (Ion Țiriac). Prima dintre legile speciale ale funcției sportive, după aceea de control al corpului fizic, pornită din relația cu religia, se referă la o formă de control al minții sportivilor și publicului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
bune, întrucât au experiență competițională și socială bogată și astfel au un grad mare de adaptabilitate. Un sportiv adaptabil depinde de angajator întrucât sportul german caută statornicie, stabilitate, loialitate, pe când sportul american caută performanță, dinamism, creativitate și competiție permanentă; cu rezultanta ca o muncă în echipă și un spirit comun sub semnul mobilității și loialității. Criteriile selecției sportivilor sunt tehnice și depind de performanță, apoi criteriile înglobează aspecte de ordin cultural și simbolic; foarte important este să nu fie selectați sportivi
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-legea universalității, -legea simbolismului. Vestimentația se studiază sistematic, prin intermediul prelungirii corpului cu masca vestimentației, în cadrul vieții materiale și spirituale, faptele de acțiune sportivă, fenomenele și procesele culturale, ca forme ale realității sociale complexe, ansamblul dinamic al acțiunilor sportive, a căror rezultantă este constituirea de valori sportive mereu inovatoare, realizate în procesul transformator al practicii social-istorice. În primul rând vestimentația are valoare utilă, ajută la problemele respiratorii și la evitarea temperaturii din anotimpul rece reglează trupul din punct de vedere al încărcăturii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
natural la creșterea venitului mediu pe cap de locuitor de cel puțin 15 - 20 de ori. Închipuiți-vă! Terenurile agricole eliberate prin accesul țăranilor la demnități le-am închiria, spre exemplu, agricultorilor francezi, făbricile uvrierilor francezi, băncile pensionarilor francezi și, rezultantă logică a asimilării acestora, vom putea muta sediul parlamentului la Paris unde parlamentarii sunt plătiți de încă 20 de ori mai mult decât cei neao și, adică în euroi, ca monedă unică de folosință a viitoarei Federații Eropene Româno - Franceze
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
capete forța maximă pe care ar fi avut-o cu o milionime de secundă mai târziu Fusese neașteptat, desigur, deoarece își dăduse seama cât de periculos era băiatul-âmpărat. Toate particulele acelea erau deviate către bagheta energetică din spatele băiatului. Și energia rezultantă produsese aprinderea și zgomotul acela ca un fâșâit. Realitatea neașteptată, incredibilă, era că aici, în băiatul acesta, se afla ceva de același ordin de magnitudine cu super-creierul lui Gilbert Gosseyn. Tânărul împărat avea un echipament în capul său echivalent cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
se află în echilibru sub acțiunea forțelor exterioare date și a forțelor din legăturile exterioare și reprezintă sistemul de relații cantitative ale teoremei solidificării. În acest caz, condiția necesară ca un sistem de corpuri să fie în echilibru este ca rezultanta și momentul rezultant al tuturor forțelor exterioare - date și de legătură - să fie nule. Aceste ecuații pot constitui condiții necesare și suficiente pentru echilibrul unui sistem nedeformabil de corpuri solide. Metoda echilibrului părților rezultă din teorema echilibrului părților, aplicarea ei
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
sistematic și continuu gradat, de adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice și psihice intense necesare obținerii performanței sportive în competiții. (Teoria educației fizice și sportului, A. Dragnea, 2000) 7. Aptitudinile sînt caracteristicile individuale relativ stabile care apar ca "o rezultantă a interacțiunii dispozitivelor ereditare cu condițiile educative de formare a acestora și activitate a subiectului" (M. Epuran) 8. Aptitudinile motrice reprezintă sistemul de procese fizice și/sau psihice organizate în mod original pentru efectuarea cu rezultate înalte a activității. Acestea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]