3,374 matches
-
Dacă ai reușit, se cheamă că ți-ai provocat cu succes un coșmar... Ce minte bolnavă trebuie să ai totuși ca să scrii poezii pentru copii! Bun. Dă-i dracu’ de melci. Aia cu oile era cu totul altceva. Nu avea rimă, nu avea melodie, nu avea nici o legătură cu melcii și nici cu apa caldă. Cum era cu oile? A, da: te întinzi pe spate, stingi lumina... Invers, că tu n-ai veioză. Deci, stingi lumina, te întinzi pe spate, închizi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pește“ și „Marian + Con s tanța = LOVE“. Cuvintele cu caracter personal ce fac de regulă trimiteri sexuale se înghesuiseră și ele pe aceeași pânză, văduvind gardurile și pereții liftului de noile achi ziții în limba română, extrase direct și cu tot cu rimă din ultimele manele la modă. Blocul 48A devenise un punct-cheie în cartier, o axă centrală, un fir roșu, răsfrânt în mentalitate și lățit acolo comod și, în ultimă instanță, în limbaj: „Ne vedem la pânză“ poate fi un bun exemplu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Dar ... aici nimeni nu bea fără să muncească! Redactorul-șef se agită-n scaun, dar pică la înțelegere. Ca să bei, trebuie să compui o poezie! hotărăște actorul prețul alcoolului pe piața culturală a capitalei. Redactorul-șef începe să bâlbâie o rimă. Se poticnește, transpiră, revine, încheie și întinde mâna după pahar rânjind prostește. Capul pleșuv își retrage ușor mâna de pe masă, actorul înșfacă paharul încălzit de soarele care se pregătește să apună și tace privind transparențele licorii râvnite de redactorul șef
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
amabilă și o magnificență care i-au conferit multă autoritate. A refuzat să depună jurământ pe Constituția civilă a clerului. De aceea, a trebuit să se retragă, și a rămas sărac. Cu toate acestea, sfârșitul acestui cardinal, care debutase cu rime și versulețe, nu a fost lipsit de noblețe. La minister i-a succedat Choiseul, prin grația doamnei de Pompadour. Acesta nu era construit din același aluat ca Fleury și Bernis. Pe cât s-a arătat opinia publică de răuvoitoare cu acești
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
spațiului în strâmta cușcă în care sunt condamnat să trăiesc. Da, deja știu că ne așezăm să scriem versuri libere, acelea la care nu ne iese în mod liber rima, incapabili de a produce izvoare de asocieri de idei ale rimei generatoare, cum facem proză liberă sau vorbire liberă prin intermediul sangriei 34 (s.t.), noi, incapabilii adevăratei libertăți, cea care este conștiința legii. În acest scop, îmi amintesc că acum trei zile am citit în La critique de l'École des
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
este 68,004566. 31 Un sonet mă trimite să fac figurație; n-am văzut în viața mea o așa situație... 32 Paisprezece versuri zic că e sonet; dintr-una într-alta merg cele trei înainte. Am gândit să nu fie rimă. 33 Conform DEX, Asonanață s. f. 1. rimă imperfectă sprijinită numai pe identitatea vocalei finale accentuate. 2. repetare a aceleiași vocale accentuate într-un vers sau într-o frază, însoțită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive. (Fr. assonance
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să fac figurație; n-am văzut în viața mea o așa situație... 32 Paisprezece versuri zic că e sonet; dintr-una într-alta merg cele trei înainte. Am gândit să nu fie rimă. 33 Conform DEX, Asonanață s. f. 1. rimă imperfectă sprijinită numai pe identitatea vocalei finale accentuate. 2. repetare a aceleiași vocale accentuate într-un vers sau într-o frază, însoțită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive. (Fr. assonance, it. assonanza). 34 Băutură tipic spaniolă care se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
simboluri ale regresiunii) ?i o altă deschis? -cea dacic?, În care limitele dintre cele dou? lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între cer ?i p?mânt fiind posibile oricând: „ Dezgustat de lumea ??runt?, care-i cere s? «lustruiasc? În rime ?i-n caden?e» durerea lui adânc?, poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei ai Valhalei"' (Eugen Simion) „Poartă solar?" simbol al într?rii Într-o lume superioar?, a cunoa?terii ?i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-n trestii s? fo? neasc?, Unduioasa ap? sune! " (Lacul) Armonia cântecului (exprimat? nu numai la nivelul expresiei poetice, a sugestiilor fonetice ob?inute prin alternarea vocalelor Închise „u", „i" ?i a vocalei deschise „a", prin repetarea cuvântului „de" ?i prin rimă deschis?, ci ?i la nivelul imaginilor artistice) este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de filme și mese festive la restaurant.I-am scris și versuri. „Scrisorile de-odinioară Le-am azvîrlit în foc,și-acum Cenușa lor mă înfioară, Mă înfioară-al lor parfum”. (Gh.Orleanu). Ii plăcea poezia.In special versurile cu rima albă. M-a întrebat dacă știu să dansez. Am acceptat să primesc câteva lecții de dans. Intr-o seară de toamna i-am facut o scurtă vizită.Am adus casete cu muzică de dans, flori,șampanie,pișcoturi și prăjituri. A
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Oh, bietul adevăr bolnav de gâlci/ se culcă-n grâu și se trezește-n bâlci" (Hau bau) - asemenea secvențe au valori și semnificații autonome, contribuind la impresia de pulverizare a discursului liric, de poezie explodată pentru a cărei unitate doar rima servește cel mai adesea drept garant. Nu mai puțin modernistă este și atitudinea poetului în fața orașului și, în genere, a civilizației și ordinii burgheze. Ilustrativă, chiar emblematică în acest sens este Capra cont-em--porană: Capra mănâncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
să vă aducă'n suflet primăvară încântătoare, ca să fie veșnic numai flori și un dulce sóre." Ceva din eleganța unicei margarete, pe fond neutru, trece în aceste rînduri care nu au nimic a face cu opulența mesajelor căutate, nostime, cu rime, cu motive, cu aluzii. Nimic, într-o urare aurorală, păstrînd distanța, de la un tînăr - pesemne - domn la o tînără doamnă, nu trimite la petreceri, la mese îmbelșugate, la bani, într-un cuvînt la toate aceste cîrje ale sărbătorii. Doar comunicarea
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
Constanța Buzea Mormântul și muntele Duc rima de la locul ei, o izolez într-o zonă îndepărtată a textului. Nu o elimin, nu o urăsc nici nu mi-e indiferentă. Ea, așezată undeva să nu se vadă, să nu apese ornamental ci să intre și să se confunde
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
apese ornamental ci să intre și să se confunde cu un cuvânt fără celebritate dar fără de care nu s-ar putea închega textul. Să se audă rima într-un amestec de sine armonios în modestia palorilor ei agonice. Din agonia rimei ascunse și nu din evidența ei de la capătul versului. Ar fi meșteșugul meu mai bogat semănând-o ca pe-o sămânță în pământul textului decât la perete, ca o gaură de șoarece fără șoarece, rima, la ce? Rima la ceva
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
palorilor ei agonice. Din agonia rimei ascunse și nu din evidența ei de la capătul versului. Ar fi meșteșugul meu mai bogat semănând-o ca pe-o sămânță în pământul textului decât la perete, ca o gaură de șoarece fără șoarece, rima, la ce? Rima la ceva, cu șiretenia fricii veghind între cuvintele ce acompaniind-o și acoperind-o îi fac piedestalul, mormântul și muntele mai înalt între munți. Mult câte puțin Masă de lacrimi potirul cu pâine și vin, Masă sfințită
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
Din agonia rimei ascunse și nu din evidența ei de la capătul versului. Ar fi meșteșugul meu mai bogat semănând-o ca pe-o sămânță în pământul textului decât la perete, ca o gaură de șoarece fără șoarece, rima, la ce? Rima la ceva, cu șiretenia fricii veghind între cuvintele ce acompaniind-o și acoperind-o îi fac piedestalul, mormântul și muntele mai înalt între munți. Mult câte puțin Masă de lacrimi potirul cu pâine și vin, Masă sfințită de Sângele și
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
Ca paginări și ca personaje, ca decoruri de bibliotecă și ca discursuri scandate, totul se mișcă în acest Nicolina blues. Preum în muzica astfel numită, dar cu genul de salturi pe care le știm mai bine din jazz. Poeme în rimă, sprințare ca-n Topârceanu sau Păstorel, fluide ca-n Arghezi, epistole către Emil Brumaru, preluând din spiritul Cerșetorului de cafea, sonete generaționiste cu toate cele ce se cuvin scoase pe dinafară și tot așa. Iar peste tot, între toate acestea
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
de promovare, acționând - tectonic, aș zice - în contra módelor. Stricto sensu Pornind de la observația, de un absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la-ndemână dintre întrebări: de ce? Și cele mai nuanțate seturi de răspunsuri. Iată un exemplu: "ŤEste de mirare
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
și schimbă distribuția cu alții pe care îi știe și el . De-asta i se poate servi, atît de bine (dacă ai, firește, talentul de a "lucra" literatura cu materialul clientului al lui Șerban Foarță), un adaos pe ritm și rimă. E interesant, citind strofe care se agață de te miri ce din schițe, să deduci cam în ce fel funcționează stilul nostru de lectură. Avem tendința - pentru necesități de inventar, de fișare după subiect - să reducem o carte, sau o
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
intră ca ingredient. Nu același lucru se întîmplă, în schimb, cu două dintre romanele profesorului din Pisa, unde intertextualitatea este exibată. Modalitatea de folosire este însă total diferită de a lui Umberto Eco. Autor al unei remarcabile ediții critice a Rimelor lui Francesco Petrarca și de ample studii consacrate acestuia (Per moderne carte. La biblioteca volgare di Petrarca, Il Mulino, Bologna, 1990 sau I frammenti dell'anima. Storia e racconto nel "Canzoniere" di Petrarca, ibid., 1992), Santagata pornește de la figura marelui
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
la suprafață și nu distruge, cu o retorică a penalizării, formulele consacrate. În schimb, dislocă noțiunea de poezie, luându-i acesteia centrul de greutate și risipindu-l, pulverizându-l pe toată întinderea textului. Imaginile cardinale și seriile tematice, simbolurile, tropii, rima, ritmul dispar din pagină ca și cum și-ar fi dovedit tot mai mult inutilitatea. Constantin Acosmei se dispensează de ele treptat, evoluând dinspre niște "margini" mai convenționale (o ramă a tabloului) către un centru al lirismului prim. Două sonete deschid și
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
laxe date cuvintelor din original, sau poate fi foarte atent cu sensul, sacrificând metrica. Miron Kiropol încearcă să rămână foarte aproape de sensurile originare. Aproape fiecare vers al Constanței Buzea este tradus riguros în limba franceză. De aceea, în versurile fără rimă, echivalențele lui Miron Kiropol tind spre perfecțiune. Spiritul poeziei Constanței Buzea este păstrat integral: "vino la mare (viens a la mer)/ lasă-te lunii (abandonne-toi a la lune)/ care de vid e (qui est faite de vide)// fii ca de
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
care de vid e (qui est faite de vide)// fii ca de sare (sois comme du sel)// peste păunii (sur les paons lesquel)/ nopții lichide (sont nuit liquide)" (pp. 58-59). Lucrurile se complică sensibil atunci când este vorba de poeme cu rimă. Înțelesul este același, dar muzicalitatea se pierde și, odată cu ea, o bună parte din valoarea poemului: "alese din limba cuminte/ abia le-nțelegi/ rănitele noastre cuvinte/ când pleacă le negi// la capătul lumii argint e/ și umbre de regi -/ rănitele
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
on les comprend/ les blessées paroles quand/ elles partent on les nie// au bout du monde: argent/ et ombres de rois -/ nos mots de gisants/ blessés et froid" (pp. 54-55). Imposibilitatea de o realiza simultan în traducere conținutul de idei, rima și ritmul explică de ce este aproape imposibil de găsit un echivalent care să pună în evidență valoarea liricii lui Eminescu, în limbile de circulație. În cazul Constanței Buzea, talentul poetic al lui Miron Kiropol a fost pus la grea încercare
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
peste vreo două generații, din volumul ăsta. Nu traseele copilăriei - e mai interesant un popas pe Discovery decît oarece baliverne despre lună, sau despre poli, nu morala, sănătoasă, dar fugită, o clipă, de-acasă, nici măcar pozele, bulbucate, făcute cîrlig. Ci rimele, multe ingenioase, și jumătățile de frază în care la copilărie, plecare, oameni cu care te însoțești, nevoia de ei și, tot atît, de libertate, meditează un poet. De pildă: M-a apucat un dor de frunze, în suflet și peste
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]