790 matches
-
a încheiat actul de dispoziție, care implică o problemă de validitate a actului. Practica judiciară este unitară în această privință și în toate cazurile, actul de dispoziție s-a referit la un bun comun, altul decât veniturile din muncă. Soluția risipirii veniturilor din muncă, însemnând cheltuirea lor în afara sarcinilor comune ale căsătoriei, necesită unele criterii de determinare, pentru a înlătura aprecierile subiective, deoarece felul în care familiile folosesc veniturile lor din muncă nu este același. * Cota fiecărui soț din bunurile comune
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau o treime de suflet, nici să spunem ce Întindere ocupă el, ori că ar deveni mai mic ca urmare a tăierii vreunei parți a corpului. Dar el se separă În Întregime de corp În cazul În care are loc risipirea Întregului organelor sale. ART. 31. Există În creier o mică glandă În care sufletul Își exercită funcțiile Într-un mod mai deosebit decât În celelalte părți De asemenea, este necesar să știm că, deși sufletul este unit cu Întregul corp
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, temându-se de represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat în marș și după risipirea demonstrației, zona a fost invadată de securiști, milițieni, activiști, îndrumători și orice alt tip de supraveghetori. Orașul a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor, erau păzite de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în ceea ce disprețuiește. În fond, Cioran și-a dat foarte repede seama de erorile trecutului său. În 1947 i se părea chiar comic că a scris Schimbarea la față a României. „Orice participare la frământări temporale e timp pierdut și risipire inutilă. Lucrurile acestea le-am priceput prea târziu din păcate, dar mă consolez de a le fi priceput măcar acum. ș...ț Ce departe eram acum de știam acestea la 20 de ani. Fiece ins e victima propriului său temperament
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este probabil nu datorită insistenței într-un punct, ci a abordării alternative: intervenția într-un alt punct al sistemului care, în timp, produce cumulări de schimbare și întăriri reciproce în sistem. A treia cauză este centrarea pe cauze false. Pe lângă risipirea resurselor inevitabil rare (utilizarea resurselor într-o direcție exclude utilizarea acestora pe alte direcții importante), țintele false demotivează mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
celor 240 de mandate. 3 Alte tipuri de "redistricting" sau gerrymandering sunt: "packing" presupune comprimarea celei mai mari proporții posibile din voturile adversarilor în cât mai puține colegii, care sunt astfel câștigate prin majorități uriașe, ne-necesare și care implică risipirea foarte multor voturi; "stacking": adunarea într-un colegiu a tuturor voturilor posibile / zonelor de simpatie dintr-o regiune altfel dominată de adversari. Pentru mai multe tehnici și detalii vezi: George L. Clark 2004, capitolul 3. 4 Absența variației fenomenului de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Învățare a primelor elemente, să obișnuim copii să "lege" mai multe mișcări, sau să repete În continuare de mai multe ori aceeași mișcare, pentru formarea obișnuinței și În special a rezistenței, dar și a satisfacției unui micro exercițiu, sau a risipirii monotoniei repetărilor singulare. Prelungirea acestor legări În mici combinații, sporesc rezistența, interesul, Încrederea și dorința de a se Întrece. . Dacă se alcătuiesc două combinații diferite, având ca nucleu un Început și cealalaită o coborâre, atât antrenorul cât și gimnasta Întrevăd
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
stigmatul social. Evident, sunt chestiuni serioase și importante, dar eu personal cred că cele mai mari avantaje sunt de ordin psihologic. Și printre ele se numără:unu: Revenirea curajului și a încrederii în tine însuți, doi: eliberarea din sclavie, trei: risipirea acelor umbre cumplite cuibărite în minte, a căror sursă e conștiința faptului că cincizeci la suta dintre oameni te disprețuiesc și, încă mai rău, tu însuți te disprețuiești. Viața nu e doar mai bună când ești nefumător, ci și infinit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cu mesalienii și a cărei denumire a părut apropiată celei de paulikianoi. Toate acestea, după cum a subliniat Paul Lemerle 22, se Întemeiază, din nefericire, pe o confuzie. Vom schița În continuare datele problemei, cu speranța de a putea contribui la risipirea acestei neînțelegeri. Documentele armenești Îi ignoră cu desăvîrșire pe paulicieni, Însă menționează o erezie al cărei nume se apropie, fonetic, de al acestora: payl-i-keank. Dar această sintagmă nu pare să facă referință la vreun Pavel 23. Payl Înseamnă „murdar”, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lingvistice (Critică) până la cele de natură istorico-socială (Ochire retrospectivă). Moralist de esență clasică, prozatorul se exersează în crearea de „fiziologii”. Fiziologia provințialului, Un poet necunoscut, Lumânărică sunt încercări de caracterologie, în timp ce Istoria unei plăcinte tinde spre pictura de moravuri. Deplângând risipirea acelor urme ce atestă originea străveche a neamului (Vandalism), precum și stingerea unor deprinderi patriarhale (tipul boiernașului de țară din Pentru ce țiganii nu sunt români va avea multă căutare în proza sămănătoristă), autorul stăruie în convingerea că ritmurile prezentului spulberă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
prin forță. Autosubzistența este o noțiune oarecum "bună la toate"; sunt incluse aici toate elementele economice care nu sunt în niciun fel integrate în circuitul monetar. În Congo de Nord, ea atinge, am putea spune, un grad de perfecțiune. Prin risipirea extremă a populației, satul trăiește închis în sine într-o economie autarhică (satul insular). Schimburile dintre sat și lumea exterioară sunt, în majoritatea cazurilor, inexistente; dacă există, ele sunt prea puțin importante pentru a avea o influență oarecare asupra structurii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a se separa. Dar termenul îmbracă forme diferite de la o jalbă la alta. Femeia construiește această sintagmă, plecând de la propria experiență de viață comună: pentru unele traiul rău este asociat cu violența verbală și cea fizică, pentru altele cu risipirea zestrei și umbletele soțului pe la cârciumă. Suferința feminină nu se măsoară niciodată după aceiași parametri cacea masculină, ea se simte și se exprimă în cuvinte, gesturi, emoții, trăiri, răni, crize crunte de epilepsie și îmbracă forma durerii fizice. Suferința masculină
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fuge, luând cu el și restul lucrurilordin zes tre, un brâu și două peșchire (prosoape). După șase ani de așteptare, Catrina cere separarea, povestind și pățania prin care a trecut. În poveștile lor, femeile amintesc întotdeauna și acest episod al risipirii zestrei, pre mergă tor părăsirii familiei. Bărbați și femei primesc în egală măsură separarea și mai ales dreptul de a se recăsători în toate cele 54 de cazuri. Neacșa din Răzvad vs Voico La 7 septembrie 1783, Neacșa din Răzvad
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimis salahor la casele dom nești, pe o perioadă de un an de zile, pentru că de trei ani se afla prin judecăți cu nevasta și nici o altă pedeapsă nu l-a făcut să renunțe la relele tratamente aplicate acesteia, la risipirea zestrei și a averii comune. Alții sunt trimiși să mun ceas că la diverse con strucții ale domniei de prin țară sau chiar din București. Ocna este re zer va tă, de regulă, criminalilor și presu pu ne munca forța
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică menținerea cu strictețe a aceluiași nivel de tempo, producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării interpretative, evitarea cu fermitate a oricărei tendințe în sensul atenuării tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
două valori contrastante ffpp. Efectul aceluiași moment apare potențat, în mod suplimentar, de stridența sonoră rezultată din folosirea abundentă a secundelor mari. Disonanța acestora amplifică semnificativ forța de expresie a vârfului tensional și, implicit, impactul produs asupra auditorului. Finalul aduce risipirea până la evanescență a imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p în 47 de măsuri din totalul de 49) și asociindu-se cu o tendință de relaxare progresivă a tempo-ului. II.5. Et la lune descend sur
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suplimentar în procesul delimitării acelorași subunități formale. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și La danse de Puck, preludiul Voiles va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții mediane. La nivel interpretativ, distribuirea sunetelor formative ale temei între cele două mâini solicită o atenție sporită îndreptată spre menținerea coerenței de exprimare a ideii melodice din plan superior. Într-o atmosferă de calmă risipire Très apaisé et très atténué jusqu’à la fin (foarte liniștit și foarte atenuat până la final), concluzia va suprapune „motivul-decor” cu fragmente „îndepărtate”, vag aluzive ale materialul tematic principal (acordurile de septimă mică plasate în penultimul portativ prezintă afinități cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de cors (ca un semnal îndepărtat de corni) și stingerea progresivă a discursului. Acordul de la major al măsurilor finale primește o culoare modală inedită grație sunetului re#, tratat ca apogiatură superioară a terței tonului de bază. Coda conduce spre o risipire a senzațiilor și o dispersare în tăcere a concentrării sinestezice, sugerate prin diluarea finalului întrun efect prelungit de ecou (pp), asociat reținerii progresive a tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiectării acestui amplu efect de rezonanță. Acesta ar putea să-și afle sursa inspirației în sonoritatea complexă a celui mai mare gong al muzicii de gamelan, gongul ageng, ce conține în armonicele sale toate sunetele emise de oricare alt instrument. Risipirea sonoră progresivă (perdendo - stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final de lasă impresia unei „nesfârșiri”, ce îndeamnă auditorul la aflarea propriei echivalențe semantice. III.9. La sérénade interrompue (Serenada întreruptă) Tabloul unei parodii galante, preludiul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exprimarea celui de-al doilea subiect tematic, ce reia mișcarea inițială (mouvement). Evoluția discursului apelează la o nouă configurație a țesăturii sonore, explorând efectul creat prin suprapunerea rezonanțelor contrastante ale registrelor extreme. Astfel, spațiul imens rezultat produce „vizualizarea” fenomenului de risipire a ceții și conturarea unei atmosfere „epurate”, potențată suplimentar de transparența și claritatea liniei melodice dublate la octavă. Această limpezire sonoră va fi adesea întreruptă de frânturi ale motivului tematic inițial; imaginile de clar/obscur alternează în jocul dezinvolt al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță va trebui complet evitată. O nouă modificare agogică (Mouvement, en retenant et en s’effaçant - În mișcare, încetinind și risipindu-se) delimitează 183 apariția ultimei secțiuni a preludiului, concepută într-o atmosferă de relaxare progresivă, de încetinire și risipire până la dispariție. Asistăm la imaginea sonoră a unei dilatări temporale, în care motivului-generator i se suprapune prezența pedalei armonice a sunetului do din registrul grav, simbol al suspendării. Tablourile stilizate și pline de semnificații tălmăcite de revelația debussystă nu ar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresive suplimentare, care adesea completează termenii tradiționali, sunt menite să producă anumite imagini senzitive sau mentale la nivelul structurii psihice a interpretului, declanșând acele corespondențe uimitoare ale imaginației, act indispensabil concepției și reproiectării interpretative a muzicii debussyste. Orice speranță de risipire a „negurii” se spulberă o dată cu reapariția unei frânturi distorsionate a materialului tematic secund, care învăluie într-o ceață deasă și unicul simbol al imaginii de distilare sonoră ce-l îndeplinise acesta în viziunea preludiului. Astfel, ultimul ecou al motivului secund
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy apelează la expresia puternic conturată a cadenței perfecte asociată planului dinamic ff, acordurilor sincopate larg desfășurate, apelului energic al tobelor, precum și revenirii abrupte a tonului de fa major pentru a impune o imagine finală lipsită de echivoc. Departe de risipirea diafană a unor sunete ce par să atingă adesea pragul unei lumi imateriale, o modalitate de finalizare devenită, de altfel, tradițională în limbajul debussyst, „epilogul” fără tentă de ambiguitate al Generalului Lavine plasează cu certitudine această reprezentare sonoră în categoria
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și de această dată, alternativa propriului deznodământ ce își continuă „povestea” în spiritul fiecăruia dintre noi. Nu distingem nici o nuanță de impunere, ci doar de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]