1,115 matches
-
de lucru; ... b) să nu permită accesul persoanelor pe platforma port-sarcina a ascensorului destinat transportului de materiale; ... c) să nu încarce platformă sau cabina cu sarcini mai mari decât cea admisă; ... d) să așeze sarcina sau eventualele mijloace de transport (roabe, containere, vagonete etc.) în așa fel încât să nu iasă din conturul platformei port-sarcina și să blocheze poziția acestora cu opritori împotriva unor deplasări accidentale; ... e) după încărcarea sau descărcarea platformei port-sarcina să închidă ușile acesteia și ale puțului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153188_a_154517]
-
porneia - de la pernimi (perao), care are semnificația de a vinde ceva spre întrebuințare excesivă, exploatare. Astfel, curvia sau desfrânarea era înțeleasă ca vinderea trupului de către stăpânul acestuia, fie că era vorba de stăpânul femeii, în epoca în care aceasta era roabă, fie de către femeia însăși în scopul dobândirii unui profit de natură materială. În epoca veche, femeia era considerată un obiect, bărbatul sau stăpânul său având drepturi depline asupra ei. O putea vinde sau chiar omorî 5. Și filosoful antic Aristotel
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
era un gemuleț mic pe unde intra aer, zăpadă, ploaie. Ce-mi amintesc este că-n fiecare dimineață... Deci noi am fost trimiși toamna și am apucat o iarnă groaznică acolo și oamenii mureau pe capete. Se cărau dimineața cu roaba cadavrele Înțepenite - le căra cine mai putea să ajute la treaba asta. Iar molima care a măcinat lumea era tifosul exantematic. Păduchi, păduchi... Mă scuzați, poate nici n-ați văzut dumneavoastră cum arată un păduche, eu cred că nu (râde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ăsta Matilda îl cunoștea bine, credea ea, totdeauna vesel, zâmbăreț, adică "optimist", ducea o viață de familie infernală, îl bătea nevastă-sa, exasperată de optimismul lui stupid, când ea se chinuia cu cinci copii încă mici și muncea ca o roabă spălând rufele altora, singura sursă de câștig care se mai adăuga la salariul lui de zidar, nu mai mic decât al altora, clar insuficient să-și hrănească și să-și îmbrace atâția copii. "De ce-ai făcut și dumneata cinci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o înaltă conștiință revoluționară. Poale că Alexei Stahanov fusese un om animat de astfel de virtuți. Dar dacă semăna cu un ins din echipa noastră de săpători de la canal? Inițial norma noastră era de doi metri cubi săpați, încărcați în roabă si duși mai încolo la o distanță apreciabilă. Era o normă suportabilă pentru mine și pentru alții, pe care însă câțiva imbecili o depășiră, desigur în speranța că vor fi mai bine tratați, sau în orice caz mai puțin rău
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vroia doar pur și simplu să mă cunoască, să mă vadă la față? "Am impresia, îi spusei totuși, că știți foarte bine ce făceam acolo!" "Și ce-ai zis tu, mă Petrini, așa ca filozof, când te-ai văzut cu roaba în mînă?" își continuă el, ca și când n-ar fi auzit ce-i spusesem, interogatoriul său incredibil (mă tutuia ca și când am fi fost vechi prieteni, sau el ar fi fost un foarte mare ștab care nu mai poate concepe că un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar atunci își va da duhul), tata intră în dialog cu ea, întîi generos, apoi din ce în ce mai iritat. "Să te faci bine, că n-o să plâng eu de ce-o să-mi plătești tu!" "Aha, crezi c-o să mai muncesc ca o roabă, să-ți fac de mâncare, să-ți țin casa curată și să-ți spăl rufele tale murdare, murdărite în patul curvei în care te-ai bălăcit o viață întreagă. Nici măcar atâta simț n-ai avut în tine să nu mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ai făcut-o pe mama!", gândii în timp ce îi așteptam răspunsul care știam dinainte că nu va fi, adică nu mai era demult în mintea ei chintesența unei vieți. Crescîndu-și fetele ei, spălîndu-le la fund, țipând tot timpul la ele, devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Francis Ponge sau William Carlos Williams, procesul este simplu: există ochiul și există obiectele pe care le privește; relația care se stabilește între aceste elemente este un poem. Dar dacă pentru Williams obiectele erau percepute exclusiv în aspectul lor exterior (roaba roșie, hârtia de ambalaj, patul, scaunul etc.), în spirit imaginist, în cazul poetului nostru, deși „lucrurile modeste nu comunică în alt tărâm, în calea lor nu stă nici o metafizică”335, totuși trista lor mediocritate poate fi considerată un semn. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
programare "nu mai îngăduie" nici o îndoială cu privire la existența Creatorului. Creatorul, cel care ne-a programat drumul vieții, cum afirmă Konrad Lorenz, dar și Petre Țuțea. Nicolae Steinhardt a găsit rețeta universală a fericirii în creștinism. Toate adjuvantele, inclusiv halucinogenele, sînt roabă neolitică pe lîngă rețeta de fericire a creștinismului. Nu există mai zguduitoare terapeutică (ne cere imposibilul) și nici medicament mai eficace (ne dă libertatea și fericirea fără a mai fi nevoie să trecem pe la traficanții de heroină). Creștinismul dă pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
256, din 9 aprilie 1959. Cu toții vor ajunge în Balta Mare a Brăilei, unde vor lucra la ridicarea unor diguri imense, prin care să se redea agriculturii circa șaizeci de mii de hectare. Totul se făcea manual: săpatul, căratul cu roaba sau targa, descărcarea pe dig, tasarea. Cînd s-a spart digul de protecție și Dunărea s-a revărsat vijelios, șuvoiul de apă a fost oprit de trupurile deținuților așezate în stive vii, pînă cînd alte echipe au închis spărtura. Mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de pămînt folosit la ridicarea digului care în final va înconjura Balta Mare a Brăilei, fiind astfel redate agriculturii mii de hectare de pămînt: "Peste trei metri cubi de pămînt trebuiau dislocați cu tîrnăcopul și cazmaua, încărcați cu lopata în roabe și cărați pe o distanță de cîteva zeci de metri, la început, pînă la cîteva sute, mai tîrziu, cînd digul se înălța, iar gropile de împrumut se îndepărtau tot mai mult de baza uriașului val de pămînt. Era o normă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
își dăduseră jos șubele și dormeau din picioare. Brigada noastră căra pămîntul din apropierea unei bălți curate și abia așteptam să vină amiaza. Cînd au sosit butoaiele cu mîncare și s-a ordonat încetarea lucrului, eu eram gata pregătit. Curățasem bine roaba de țărînă, iar acum am deșertat în ea cîteva gamele cu apă, m-am dezbrăcat pînă la brîu și m-am pus pe treabă. A trecut ceva timp pînă am început să năpîrlesc. Straturile de murdărie se desprindeau de piele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe treabă. A trecut ceva timp pînă am început să năpîrlesc. Straturile de murdărie se desprindeau de piele ca resturile de aluat de pe masa unei bucătărese, iar jegul, acest sigiliu al statutului nostru social, cădea și se agita pe fundul roabei ca tăiețeii în oala cu supă. Îmi era puțin teamă să nu fiu pedepsit pentru obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei de pe marginea bălții făceau la fel. Li se vedeau spinările încovoiate peste coșul roabelor, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fundul roabei ca tăiețeii în oala cu supă. Îmi era puțin teamă să nu fiu pedepsit pentru obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei de pe marginea bălții făceau la fel. Li se vedeau spinările încovoiate peste coșul roabelor, iar concentrarea cu care acești maniaci ai curățeniei își lepădau solzii trezea imaginea unei mulțimi de băieși cernind aurul din nisipul unor albii de rîu. Erau atît de mulți bandiții care nesocoteau regulamentul, încît perspectiva unor represalii colective părea improbabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sugestii de acuarelă, mă proiectau într-o vîrstă a inocenței. Cea de a doua zi a Crăciunului aducea indiferență în sufletele paznicilor și curățenie pe trupurile noastre. Cînd mi-am reluat munca, am încercat un sentiment nou față de antipatica mea roabă de tablă ruginită. În după-amiaza aceea, am iubit-o, așa cum bogații își iubesc piscina sau băile lor de marmură, cu jacuzzi și aer condiționat. Eram posesorul de necontestat al unei senzualități deviate grotesc". Înduioșătoare și de mare cruzime este aventura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tabloul este completat amar ironic: "Balta Brăilei era un tărîm al miracolelor. Se adunaseră aici bandiți din toate provinciile țării. Lor li se alăturaseră și reprezentanți ai unor comunități din afara granițelor. Basarabeni fugiți de frica rușilor se înhămau la aceeași roabă cu macedoromâni refugiați din Cadrilater. Erau și repatriați din exil printre noi. Dorul de casă îi făcuse să se întoarcă din țările Occidentului, din Americi, ba chiar din Australia, de la capătul lumii. Securitatea îi primise cu brațele deschise, fără prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sunt familiare însă și ținuturi din Rusia și Ucraina (într-o epistolă ce-i aparține revin detalii despre Lavra Pecerska din Kiev). Înscăunat episcop de Hotin în 1767, ierarhul se confruntă dur cu sărăcia „puținei” sale eparhii, într-o cetate „roabă”, condiții agravate odată redeschis conflictul ruso-turc; nu peste mult, orașul e asediat de artileria rusească, iar eparhia, efemer reactivată, dispare în 1770 (în fapt, A.H. continuând a păstori aici un an sau doi). Neașteptat, în primăvara (vara) lui 1772
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
despre viața sau despre moartea sa, ci de ar vedea chiar fiară sălbatică sau ridicări de draci, sau de oameni răi, nu se mai înspăimântă deloc, ca unul ce cunoaște că sunt făpturi ale unuia și aceluiași Făcător și împreună roabe cu el, și nu au putere asupra sa, de nu va îngădui Dumnezeu”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 182183) „Pentru că nu ostenelilor, zice Scărarul (Sf. Ioan Scărarul - n.n.), ci smereniei și simplității se descoperă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
puțin anevoioasă și primejdioasă era în Berlin deplasarea pe jos: cum reguli de circulație nu există, iar puținii polițiști responsabili cu ordinea străzii nu fac față situației, pietonii care se hazardează să traverseze străzile prin haosul de căruțe, trăsuri, calești, roabe, echipaje, călăreți etc., o fac și ei cu riscul vieții. Pe marginile străzilor curg în șanțuri deschise apele murdare cu toate gunoaiele, reziduurile industriale și dejecțiile orașului." Eminescu avea motive să nu fie încîntat de Berlinul acelor vremuri. în plus
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
amplă dezvoltare, întinzându-se pe trei pereți. Râul de foc iese de sub picioarele lui Iisus și se varsă în gura monstrului Leviathan. Pictorul a inclus printre păcătoși „vărsătorii de sânge”, „preacurvari”, „călugărițele curve”, „spanul” (comitele), „judele”, care sunt așezați în roabe împinse de diavoli. În râul de foc, în pline chinuri sunt pictați „furii” și „giudecătorii nedrepți”. Într-o parte a Iadului se află doi diavoli care torturează o fată așezată pe un pat, iar inscripția de lângă explică semnificația scenei: „Fata
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
asta, a zis mama. Nu e vina ei. După ce propria ei căsnicie a eșuat atât de lamentabil, Claire a început să critice căsătoria, considerând că e „o mare prostie“. Îi tot dădea cu faptul că femeile sunt tratate ca niște roabe și că toata faza cu „dusul la altar“ ne transformă în simple obiecte, care trec din posesia unui bărbat în a altuia. —Vreau ca această nuntă să aibă loc, a zis mama. Va trebui să-ți iei o pălărie ridicolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a fier vechi din pivnițe: coturi, bare, armături, robineți, panouri electrice, găleți, sârme, roți de triciclete, clanțe, zăvoare de la uși. Dacă era nevoie, îți tăiau toată uzina termică, bucată cu bucată, cu cazane și valve, și ți-o cărau cu roaba. Te trezeai dimineața fără boiler, vas de colectare și cu țevile atârnând din pereți. Când îi întrebai, nu știau nimic; generoși, se-ofereau, pentru încă o sută de mii, să-ți măture și pe jos. Dacă le lăsai cheile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
puteți întreba la poartă de Doru-Vopsitoru’), mai golan decât noi toți, a adus o revistă străină, cu poze „adevărate“. Necruțător și distant, Doru avea la activ performanțe uluitoare și nenumărate, pe care singur ni le povestea, cu detașarea profesionistului: „Fac roaba două ore!“ (mai târziu am aflat că era vorba de-o tehnică sexuală, nu de munca la zidărie), „Bă, io-ți țin până mâine prosopu’ ud pe ștangă!“, „Azi-noapte, am dat zece numere!“ sau „Sosesc!“ (asta o spunea când vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
grijă ca următoarele soții să nu intre În conflict cu prima și nici una dintre ele cu soacra lor. Să duci femeile căzute pradă de război doar stăpânului tău, iar el va hotărî dacă vei primi pe una dintre ele ca roabă sau ca soție. Între cal și soție, calul este mai important. Lui Îi poți spune frământările tale, lui Îi Încredințezi viața ta În bătălii, În el ai Încredere În vânătorile de tigri, de lupi sau de antilope. Calul simte dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]