1,258 matches
-
verzișorii și o tăvăleală la hotel pînă spre dimineață ar putea echivala cu dăruirea dumnezeiesc de profundă a Ksiutei în căpița de fîn, în noaptea aia ploioasă, cînd cerului i s-a făcut milă de singurătatea ei și i-a rodit plod în pîntec, rod de iubire adevărată și de dăruire necondiționată, of, ce poate fi mai frumos?! În ochii Lizucăi străluceau lacrimi limpezi de emoție și de fericire. Evghei Evtușenco, tuns ca un soldat pe frontul literelor, stătea îngîndurat, cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
un catren Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi Gândul pe umeri tot mă poartă, Iar gara rămasă în câmpii Rodește-n brazde altă soartă. De șapte zile mă simt un vagon, Gândul pufăie speranțe când eu îs mut, Simt că mă duce-n spinare de-acum un ton, Dulăii ideilor spre el le-asmut. Duminică gândul îl slobozesc, Dar el
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
pe degete ridicate incoștient să voteze ideea ce nu fusese rostita. Galbenul îngălbenise de atâta rugina în voci Pești fără bronhii înotau în apă țâșnită din roci, Totul era un amestec de șoapte și tăcere Încât frunzele răgușiseră în copcii rodind miere Și nimeni nu mai cunoștea culorile, doar cotul Își bătea palmă a bucurie ronțăind pișcotul.” -Gata! Trebuie să plec! -Te rog, măi citește una! insistă Țină. -Bine! Constantin, cu voce gravă, baritonala și ondulatorie, începu să citească poezia: „Cuvinte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
voi lăsa pe tine, să descoperi! Da, ajuns în Canada, soarta i-a scos în cale o frumoasă domnișoară franțuzoaică, Nicole, care îi va deveni soție. Chiar dacă au existat „voci” împotriva lor, ei au spus „da” vieții împreună, făcând să rodească din exemplarul lor mariaj doi copii minunați. Acum când se privesc în ochi, simt același fior al tinereții, știut doar de ei, chiar dacă diferența de vârstă a fost destul de mare, când s-au întâlnit. El 37, ea 19. Surprinzător, nu
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
filozoful Giovanni Gentile. Toleranța nu ne va duce spre o societate mai bună, ea poate duce spre anarhie, susțin unii, și va implica statul polițienesc în rezolvare. Așa să fie oare? Care ar fi explicația logică? Poate că toleranța nu rodește pentru toți, puțini fiind cei care îi înțeleg binefacerea și în acest caz va fi necesară implicarea mai multor factori? Thomas Mann scria despre cele două principii disputate în lumea noastră: „Forța și Dreptul, Tirania și Libertatea”, ori cel de
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
noastră. Libertatea și fericirea spre care tindem nu se pot obține decât prin iubire și dăruire; iubire față de aproapele nostru; iubirea care ne este însămânțată în suflet și pe care trebuie s-o îngrijim, ca această sămânță să ajungă să rodească.” Iubirea aceasta înseamnă la Vavila Popovici și legătura cu strămoșii. Romanele „Cartea mamei”, „Ultima piruetă”, „Albumul cu fotografii” sunt tot atâtea ocazii în care autoarea își recunoaște nevoia de destăinuire, de sinceritate, setea de comunicare, tocmai din dorința de a
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
în ploi Mâinile rotunjind cu fervoare Albul molatic al sânilor goi. File de carte, ani de poveste Frunze-s ce azi cad pe cărări Numai iubirea încă mai crește Și-n zbor nesfârșit de cocori, Clipe ce vin tot iubire rodesc Doar toamnele mele de-o vreme descresc. Referință Bibliografica: E toamnă și plâng / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E TOAMNĂ ŞI PLÂNG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355713_a_357042]
-
Umbră zâmbetului tău trist aduce crizantemele la viață (florile amurgului îmi înfloresc pe trup) Picura și simt atingerea ta, florile din ierbarul vieții noastre revin la viață pe trupul nostru aurit (macii târzii) În patul nostru apun gânduri și toamnă rodește iubire (extazul fluturilor îndrăgostiți) O rază se topește pe spatele meu mut de atingerile tale (mugurii iubirilor sfințite de anotimpuri) Mereu aștept toamnă iubirilor Sărutul ce poartă gustul mustului Lumină boabelor de struguri Mere coapte (buzele tale) Amintiri de teracota
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
teracota Te sculptez dintr-un bob de strugure și mă îmbăt privindu-te (gustul mustului ) Obraji de rubin Mâini ce plutesc (frunzele ) Pașii prin sufletul brumăriu Zgomotul ploii Catifeaua ceții îmi învelește trupul gol fără ține (glossa vântului) Toamnă asta rodește iubirea (îmi ești anotimp) Ce-ar fi toamnă fără roade? Lumea fără rostul „doi” Știam că patul nostru e din frunze și brânduși târzii E toamnă iubitul meu Să adormim, ne vom trezi primăvară Iubindu-ne în toamna ne fie
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
pletele mele E doar adiere sau ploua cu foc Pe umerii mei cad frunze de stele Și multe dureri în mine-și au loc. Sub frunze târzii văd copilăria Sau poate sfârșitul îl văd în amurg În toamna ce arde rodește urgia Și frunzele cad și lacrimi îmi curg. Îmi număr din clipe ce sunt precum frunze Ce mult am iubit și tot s-a uscat Din toată durerea se naște pe buze Un cântec târziu, un cântec uitat. Se-aseamănă
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
toamnă cu ultimul drum Un sânge de foc îmbracă apusul În mine mă-ntorc, fără ține sunt scrum Pe-o frunză de lacrimi scriu iarăși nespusul. Miroase a iarbă topită de brumă Se scutură toamnă iar noi nu trăim Durerea rodește, ne prinde din urmă În toamna ne naștem în toamna murim. Mă mângâi pe umeri și lacrima zace Acolo de unde nu știi să o seci Și toamnă ne vede, ne lasă în pace Vreau doar să te am dar tu
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
CÂND O FI CEASUL DE SOMN Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când o fi ceasul de somn din trup doamne crește-mi pom măr să fiu și de-oi rodi albă floare-oi înflori chiar de mă voi scutura la anul m-oi ridica chiar de-oi sta o zi în ram doamne ți-oi zice mulțam chiar de n-oi putea vorbi dorul mi l-oi ostoi. fă-mă
CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
-
rouă prelinși de pe brocartul purpuriu al trandafirului regal. Inima Ei e Dorul nețărmurit fluturând ca pânza unei corăbii însetată de zări. În Treimea Frumosului Feminin: Fecioara-Femeia-Mama, numai divina MAMĂ creștină atinge sentimentele desăvârșirii dumnezeești. În Mama creștină înmuguresc, înfloresc și rodesc toate miresmele frumosului: legănarea, îmbrățișarea, sărutul, cântarea, binele, adevărul, credința, dorul, conștiința, libertatea, răbdarea, divinul și copilul-mugurele de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Chemările muzei E lumea tăcere și-i noapte și-i frig, Închisă-n orbire cu teamă te strig, Cortina ridic-o te aștept să revii, Să-ntregim în noi raiul scăpând de pustii, Să râdă lumina un timp nesfârșit Să rodească în suflet și gând înmiit, La timpul când stele în ochi strălucesc, O muză te strigă din vers - te iubesc! de Gabriela Mimi Boroianu 02.07.2015 Ai putea fi... Ai putea fi apa care stâmpără setea unui întreg deșert
DE DOR... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368923_a_370252]
-
planor, Călător neobosit, sacrificându-și viața, Până când tu? Albatros vei dărui, prin vânt, Prin timpuri de lumină sau ceață, Peste cer și valuri îți porți al tău dor, Pe aripile tale ducând mereu în zbor, Câte o sămânță, care va rodi în duh și adevăr. În al tău zbor, prin crăpăturile stâncilor, Din iubire cresc rădăcini, prin care să redescopăr, Cum izvorăște, Apa cea vie. Prin a Ta revelație, reînvie întreagă creație, La o primăvară dulce, a Fiul Tău iubit. Glasul
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
elixirul dragostei. Mă unesc cu tine, în numele iubirii, Mă prefac în lumină, în numele nemuririi, Mă zidesc și stau la Masa Tăcerii, Când stelele cad și îmi despletesc pletele Pentru a te aștepta cu pâinea dorului meu, Acum, când în pântec rodește darul tău. TACI, INIMĂ, TACI... Nu mai vreau să port poveri de fier Și de aceea-i poruncesc inimii mele: taci inimă, taci! Mă prefac că nu aud, Parcă astăzi timpul îi surd, Mă izbesc de gânduri sumbre, în apusuri
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
-n suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
intrat în restaurantul din vale, și, pentru doar o rublă, ne-am ales mâncare pe săturate. De, ce să-i faci, viața în Armenia este foarte aspră, trebuie să-ți câștigi existența prin acțiune, nu ca în România, unde pământul rodește pentru toată lumea. Și când nu ne mai așteptam, am avut surpriza, seara, că ni se oferă o masă de protocol bogată, cu de toate, în cinstea omologării cu succes a noului lor sistem de calcul. Referință Bibliografică: Călătoriile în URSS
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
ce-nfioară Și-un cor de îngeri palizi salută cu onoruri Minunea - feeria din nopți de primăvară! MIRAJE-N PRAG DE PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi din petale fine, ninsori de prospețime Suspinul lin al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
pacea din pridvor Tresar mușcate-aprinse, purtând iubiri în nuri, Vise drapate-n liniști ce curg spre noi șuvoi În nopți de mai cu greieri de-a pururi trubaduri Și-un licăr de speranță-n trifoi cu patru foi... ÎNSERARE... Amurg rodind miresme, amețitoare unde Despică-n calde umbre oceane de verdeață Minuni sculptate-n floare de liliac ce-ascunde În patimi învelite crâmpeie dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
particularitatea științei cu rafinament și afectivitate a consultantului oenolog Ghislaine Guirand, din Franța. Plantația viticolă a Domeniului Segarcea, refăcută complet, are păstrată în inima ei istoria într-o inimă de Tămâioasă Roză care bate de peste o sută de ani. Ea rodește un strugure din familia soiului Muscat Rouge de Frontignan, multiplicat la noi din cam două mii de butași aduși din mladele de altădată, din sudul Franței, regiunea Frontignan. Astăzi, pe Domeniul Segarcea, singurul posesor al strugurelui Muscat, alb, roșu, negru, sunt
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
Carol I, în anul 1884, pe o suprafață de 132 000 ha, la propunerea lui Ion Brătianu, cu scopul asigurării economice a Curții Regale. În Vinurile Principesei sunt lumina soarelui, zahărul pământului, poveștile oltenilor, romanța podgoriilor, gustul, parfumul și vitalitatea rodite în struguri, din căldură, muncă și iubire. Vinurile Principesei sunt vinuri cu stofă aurită, sunt vinurile poeziei, ale poeziei vinurilor! (Aurel V. Zgheran aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vinurile „Principesa Margareta”, vinurile poeziei. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
trecuți prin focul primelor încercări literare ... cu speranța că munca lor va străluci și va birui timpul.“ Faptul că s-a ajuns la al 3 - lea volum „ANTOLOGIA - Micuții scriitori din Banatul montan,“ spune totul, speranța nu e în van, rodește. În volumul de față, în primele zece ce pagini își pun semnătura jurnaliști, profesori, care au dorit să-și spună cuvântul apreciativ la Antologie, prefața este semnată de scriitorul și jurnalistul Adrian Crânganu, iar posfața este semnată de preotul scriitor
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
Toate Articolele Autorului CLOACA de Dorel Dănoiu Pe groapa ignoranței și a prostiei au pus o lespede murdară : A nulității,vanității,nebuniei și a lăcomiei vulgului din țară Dezordine,chiar haos înflorește sub lespedea urât mirositoare iar lustrul snobului,vârtos rodește în chip de lege atot stăpânitoare E clocot înăuntrul gropii și valuri de otravă stau să iasă. Parcă-i blestem rostit de gura popii asupra Iadului,ce nu îi pasă Pe lespede-așezată a lor clică tronând cu siguranță,nepăsare. Pentru
CLOACA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369840_a_371169]
-
împlinire de sine. Petre Țuțea este Fiul risipitor al Cerului, care a dăruit tuturor celor chemați, lumina Harului lui Dumnezeu, împărtășită prin mireasma sufletului său aprins. Plinătatea vieții creștine este o permanentă dăruire de sine, jertfă care înmugurește, înflorește și rodește în taina Crucii. Puterea Crucii își trage seva din iubirea lui Hristos și din susurul de credință și tezaurul de virtuți al Strămoșilor. Petre Țuțea este expresia binecuvântată a dăruirii de sine. Petre Țuțea este unitatea de măsură apologetică a
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]