1,070 matches
-
sau pe un platou. Fisticul și semințele de pin se zdrobesc, păstrând câțiva întregi, pentru decorare. Zahărul împreună cu 3 linguri de oțet de mere se amestecă bine, se toarnă siropul obținut peste feliile de portocală, se presară deasupra bobițele de rodie, fisticul și semințele de pin, se ornează cu cei păstrați întregi și se servește. Știați că... Oțetul de mere se distinge printr-un miros înțepător, ușor aspru, și se extrage din cidru, o băutură alcoolică obținută din fermentarea merelor. Utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
dulce și salată macedonia Desert cu mere și zmeură Brioșe cu fructe Cremă de mere cu biscuiți Cuiburi de cicoare cu broccoli și mere Budincă de anghinare cu legume marinate Napi cu două tipuri de sos Tartă fragedă cu mere Rodie Portocale cu fistic Salată de iarnă Vinete Vinete cu pâine prăjită Chiftele cu vinete Salată de legume cu sos acrișor Paste cu vinete și mentă Paste cu vinete și brânză de oaie Paste cu dovlecei și ardei grași Budincă de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
podbal, flori de sunătoare, de săgetătură, cu scorțișoară, smântânică, soponel. Pentru Întărirea gingiilor se utilizau fierturi cu frunze și/sau coajă de stejar, studelniță sau de tutun. Frecții cu coajă de chină roșie, praf de spumă de mare, coajă de rodie, rădăcini de micșunea, praf de cuișoare, clei de misă. Abcesele erau tratate cu fierturi din coajă de cireș amar, de frunze și flori de coada vacii, mătură de grădină, semințe de cânepă, rădăcină de pătrunjel. Mestecare de isop și miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tratamentul din 2 În 2 zile, până la vindecare. DEZINFECTANTE BUCALE Tratamente populare Se mestecă frunze și flori de mentă de grădină, de busuioc, de cimbru sau de cuișoare. Se fac clătiri și gargare cu ceai de cuișoare și coajă de rodie fierte cu oțet de trandafiri. De asemenea, se freacă gingiile cu degetul sau cu un tampon de tifon ori de vată, cu spirt sau cu rachiu de tescovină. Spălări În gură cu ceai de tarhon sau sagna calului. Se ține
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de turta lupului, dat prin răzătoare și amestecat cu miere de albine; cu untdelemn, cu fiertură de țărnă de la rădăcina unui corcoduș sau a unui prun; cu rachiu și frunze de bujor roșu, În care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu vin roșu fiert cu cărbune, cu sare sau scorțișoară. Ceaiuri din frunze de barba ursului, cozi de bostan, rădăcini de brăileancă, de bujor roșu, de busuiocul câmpului, de captalan, cimbru, flori de cireș, frunze de coacăze, flori de gălbenele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dramuri muștar și un dram de țipirig, să le amesteci și să le pisezi, să le Împarți În 7 părți și când te prind frigurile, să iei cîte o porție, pe nemâncate. Pentru durere de gât: să pisezi coajă de rodie și s-o fierbi, apoi să ții zeama În gură, că trece. Pentru rast când are omul la inimă: să iei coajă de soc, s-o pisezi și s-o pui peste rast. Într-alt chip: să umpli o bașcă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anevoie: sămânță de bujori să iei În 3 dimineți, pe nemâncate. Pentru fierbințeală (temperatură) la om: să iei o mână de rută, să o pisezi bine, cu vin sau cu apă, să bei. Omului ce-i pute gura: coji de rodie să ții În gură. Bubă rea: smochină și frunze de brad. Când te dor ochii și sunt roșii: să iei 4 râme vii, de cele roșii, să le speli bine cu apă caldă, să le pui Într-o oală, peste
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
comunitate pământească deschisă (exposita terrana congregatione), am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului și am fost învrednicit să văd viața cerească în trup fragil a Prea Fericiților Părinți, cu care acea regiune se slăvește ca de o rodie duhovnicească deosebită. Credința lor, strălucind prin legătura cu fapta bună, era pentru toți pildă de viață și sinceritate. Ei nu erau prinși în rețeaua nici unei griji lumești și puteau spune cu Apostolul: «Cetatea noastră este în ceruri» (Filipeni III, 20
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
modul celor vechi; ne solicită constelații și legende (Andromeda și Peștii). Fraza densă din Balada schimbului în natură (dicțiune în modul lui Al. Philippide) are o alunecare ceremonială uleioasă; corăbii cartagineze transportă bunuri de o pitorească diversitate: Erau acolo: animale, rodii, mademuri scoase de sub vechi custódii, pocale, scuturi, tunici verzi, cu fir, orez roman în vase egiptene, oglinzi și scolopendre cu antene, sandale, săbii, nasturi de safir... În tapiseriile lui Doinaș figurează Ovidiu și Cezar, Tao și Ioan Botezătorul; se citează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și stau la originea plăcerii și a raporturilor sexuale. După Eros, din sămînța Împrăștiată de Pronoia crește vița de vie; cei care beau vinul ei vor fi Înclinați spre sexualitate. Ceilalți pomi, În frunte cu smochinul și cu arborele de rodii (ale cărui fructe amintesc de vulvă), răsar din sămînța masculină și feminină a Arhonților 56. Florile sînt produsul sîngelui menstrual al mai multor Puteri cerești: trandafirul crește din Sufletul Dintîi, florile Înmiresmate provin din cele șapte fiice fecioare ale Pronoiei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și albastru; glorios; haină; inima; intens; interzis; lalea; lăcustă; leu; lumînare; Lună Amară; machidon; macul; mărțișor; mînie; Moș Crăciun; muștar; nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional; Paște; părinți; plăcere; prieten; profund; profunzime; pur; putere; ca racu; rană; rău; război; rodie; romantic; romantism; România; rus; rușine, rușinea; sănătate; sărac; ca semaforul; sentiment; ca sîngele; sîngele; sîngeriu; stacojiu; steag; steaua; stres; strident; tare; teatru; unghiul; vesele; vioi; violent; vulgar; vulpe (1); 807/170/56/114/0 rudă: neam (215); familie (118); apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu; oare; oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă; Suceava; Suedia; sunt; sus; suspans; în școală; șoc; știe; tară; topos; treabă; țara; țintă; ultraviolete; unde; unii; ușurință; ne vedem; va veni; verde; voi fi; voturi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu gândul să cumpăr tot ce găsesc pe tarabe. După ce m-am încurcat de câteva ori în denumiri, am început să arăt cu degetul ce doresc și să-mi limitez replicile la cantități. Am luat două portocale, două banane, două rodii plus multe alte perechi de fructe exotice apetisante, un tub de frișcă (sunt Berbec, am o doză considerabilă de creativitate nativă, la o adică pot îmbogăți și eu o rețetă) și m-am dus acasă liniștită că am cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
religioase", și care îl va prefera drept corespondent la Paris al "Europei libere" pe N. Balotă, în detrimentul cuplului istoric Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, brusc ieșiți din scenă în 1992. După ce în 1995 își ia adio de la ascultătorii săi (postul Rodio Europa Liberă mutându-se la Praga), Gelu Ionescu, fidel spațiului său de exprimare România și limba română acceptă invitația prof. Heitmann de a ocupa postul vacant (prin pensionarea lui Sami Damian) de lector de limbă și literatură română la Universitatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
simbol al unei lumi mai drepte; 6. Povestea unei iubiri pătimașe a unei tragicomice domnișoare care-și cheamă iubitul din lumea cealaltă, rostind un descântec: "Buhuhu la luna șuie,/ Pe gutuie să mi-l suie,/ Ori de-o fi pe rodie:/ Buhuhu la Zodie" (Domișoara Hus); 7. Experiența inițiatică în tainele naturii, relevată prin stilizarea unor motive folclorice (După melci); 8. Erosul universal din perspectiva incompatibilității dintre regnuri (Riga Crypto și lapona Enigel); ființa "umbrei păduratice" s-a îndrăgostit de solara
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
hărtănitul palton întors într-un costum pe cinste. Alik trăise aproape două decenii din expediente, gustase din plin viața în banalitatea ei, și alergase tot timpul să prindă mirajul formei și culorii, chiar și în perioada de precară boemă a rodiilor, motiv obsedant al unei serii de tablouri. El merge spre moarte ca spre un calm crepuscul de vară, aproape incapabil să se deconecteze de lume, spre deosebire de Ivan, protagonistul celebrei povestiri a lui Tolstoi, care preferă să se retragă într-o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
își duce/ semnul de cruce/ și eu să-l duc/ la o răscruce/ cu frunza dulce/ dulce-amăruie/ din lemn de nuc./ Ia-mă, tu, îngere,/ și mă învață/ cum este moartea/ fără de viață/ de dimineață./ De într-o zodie/ fără de Rodie"), poetul reușește să accentueze o vitalitate, o frumusețe care transcende abrutizarea fizică și moartea. Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, 1970; Al. Piru, în "Luceafărul", iunie 1975; Gheorghe Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; Al. Piru, Poezie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Zmeul îl provoacă la luptă pe Făt-Frumos, pentru că i-a fost încălcat domeniul. Călătoria mai are ca pretext obținerea plantei miraculoase care crește pe un tărîm privilegiat. Este o formă mimetică a nemuririi ca dar. Basmul preia motivul sub forma rodiei dăruită femeii norocoase. Împăratul poate obține un fiu, visul de-o viață, ceea ce înseamnă un pas spre nemurire, de data asta, prin perpetuarea numelui. Apa vie și apa moartă, obținute cu dificultate, cînd se bat munții în capete, își au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
roage pe naș Dinu, domnia sa stolnicul, să-l învețe să citească în stele. Nu, nu, că este păcat, acum trebuie să mă păzesc. Doamne, ajută mă, nici cu gândul să nu greșesc... În rai sunt poame de tot felul, și rodii, și roșcove... Iisuse Hristoase, ajută-mă să nu greșesc. Nici cu gândul... Lacrimi mari scăldau fața copilului, se uită în jur, zâmbi fericit, nimeni nu-l vedea, acum toți se uitau la neica Ștefan cum se împărtășește, ridică mâna cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
beizadelei Ștefan Brâncoveanu... Cât despre ctitori, ei au stat alături în pomelnicele lăcașurilor pe care le-au înălțat în țară, căci a fost vremea lui Io Constantin Voievod Brâncoveanul un timp pașnic și „Valahia era ticsită de oameni ca o rodie” și casele românilor miroseau a buruieni de câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rece, strălucitoare, cobora din fântânile albastre ce se săpau în stratul gros de nori. Lăsaseră piața în urmă. Mergeau de-a lungul unor ulițe, pe lângă ziduri de argilă, peste care atârnau trandafiri ofiliți de decembrie și, ici, colo, câte o rodie uscată și viermănoasă. În tot cartierul stăruia o mireasmă de praf și de cafea, de scoarță de copac arsă, un miros de piatră și de oaie. Dughenile, scobite în zidurile de lut, se împuținaseră; Janine simțea că n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Ap-am să beau din a ta gură frumsețe, Dulci sărutări din ai tăi ochi de blândețe. Îmbrățișați noi vom ședea la tulpină, Fruntea-mi în foc pe-ai tăi sâni se înclină, Ce alături cresc dulci și rotunzi ca și rodii? Stelele-n cer mișcă-auritele zodii. Ne-om rezima capetele unul de altul Și surâzând vom adormi sub înnaltul, Vechiul salcâm - astfel de noapte bogată Cine pe ea n-ar da viața lui toată? ...................................................... Pe vârful de munte, în codri-mbrăcat, De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
laturi sunt lăsate largi perdele, Mreje lungi de aur rumăn - au țesut ani mulți la ele Mînile surorei albe. Aeru-i de diamant, El plutește-n unde grele de miroase-mbătătoare Peste văile ca râuri desfășurate sub soare, Pe dumbrăvi cu rodii de-aur, peste fluvii de briliant. Și oștiri de flori pe straturi par a fi stele topite Fluturi ard, sclipesc în soare, orbind ochii ce îi vede, Ca idei scăldate-n aur și-n colori de curcubău; Pe grădinile-nflorite
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lungi fulgere-nhamă Și-i mână cu glasul de tunet adânc, Vuiește a vântului arfă de-aramă Și vulturu-n doliu copiii și-i chiamă, Prin nouri cad stele și-n abis se sting. Și grindini cu ghiața cu ghemuri ca rodii Se sparg de a stîncelor coaste de fier Și-n ceruri se-ncurcă, auritele zodii Și dracii la râuri adun licapodii Și iarna mugește călare pe ger. De-asupra-ăstui munte cu fruntea sterpită, De-asupra de lume, de-asupra de nori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
adânc... Cu sîngele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne de cât să pornesc Spre al meu trist mormânt încet-încet. {EminescuOpIV 254} AH, CERUT-AM DE LA ZODII Ah, cerut-am de la zodii, De l-al sorții mele faur, Dulcii sânului tău rodii Ș-al tău cap scăldat în aur. Ș-ale tale mâni de ceară, Fruntea-mi rece să desmierzi, Fața albă-n părul galbăn Și îndărătnici ochii verzi. Ș-astăzi tu de bună voie 10Fericită-n brațe cazi-mi; Capul tău scăldat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]