1,110 matches
-
testament de învățătură pentru contemporani și urmași, din care trebuie să tragă învățăminte și să le pună în practică diplomații și guvernanții țării, să ducă o politică înțeleaptă cu marele vecin de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității) în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic pe capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
de mine, pe care chiar autorul lor, al versurilor, îl lăsase, ca o amprentă de neșters. Camera Elenei, vegheată din tablou cu grafica Luciei Piso de privirea tainică a poetului, care îi încredințase nu numai cuvântul, ci și tăcerile sale rodnice, se transforma într-un templu, unde ea oficia ca o preoteasă antică. Neîndoios, Elena făcuse din păstrarea amintirilor și a textelor încredințate cândva de creatorul poet și prozator nu numai o datorie sacră, ci chiar o menire și un sens
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
tot ale lui: Au urmat niște ani de libertate adevărată și de mare cultură națională. Pentru Marin Preda numai 10 ani. Pentru cei ce mai trăiesc, numărătoarea ar putea continua...( Op. cit. pag. 52) E vorba de anii 1970-1980, cei mai rodnici din cultura noastră; ani în care Marin Preda va publica, una după alta, cărțile sale fundamentale: Marele singuratec (1972), Imposibila întoarcere (idem), Delirul(1975), Viața ca o pradă (1977) și Cel mai iubit dintre pământeni (1980). Deceniu fertil pentru toți
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]
-
și independența autorității față de asupririle dușmanilor. Biserica încă este o împărăție, cu legi și așezăminte date de Dumnezeu și cu menire specială în viața oamenilor. Dar între cele două împărății independente există puncte de întâlnire și, totodată, posibilitate de colaborare rodnică. Sufletul acestei colaborări l-a întreținut mereu cultul, prin aceste rugăciuni pentru autorități. Cultul a realizat unitatea în dualitate, în relația dintre Stat și Biserică, indicându-ne sistemul colaborării dintre cele două puteri, ca pe cea mai fericită soluție a
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
însă, de data aceasta, permiteți-mi să mă împărtășesc și eu de această bucurie și încununare, acum la ceas aniversar și jubiliar, deoarece împliniți și înmănunchiați o frumoasă, rotundă și bogată vârstă, rotundă, cea de 80 de ani, frumoși, plini, rodnici și consistenți!... Recunosc și mărturisesc faptul că eu personal, vă cunosc de relativ puțină vreme dar de la bun început am fost plăcut impresionat de dumneavoastră, datorită caracterului, onoarei, demnității, blândeții, înțelepciunii și spiritului de om serios, onest și muncitor, perseverent
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Nestor este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... De aceea, spre fundamentarea celor mai sus pomenite, voi enunța câteva din aceste ecouri concrete și rodnice: 2004 - 26 octombrie: În semn de aleasă prețuire, a primit, postmortem, titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova. 2004 - 14 decembrie: Primăria municipiului Craiova și Fundația „Scrisul Românesc” au hotărât crearea Aleii marilor personalități din Craiova, în care figurează
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
de cotitură în istoria imperiului Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord și din Sud ale luptătorilor decembriști, care, cu tot eșecul răscoalei din 1825, aruncaseră sămânța rodnică a ideilor revoluționare, pe ogorul gândirii sociale ruse. 1881( 28 ianuarie )- când a decedat, a fost un moment de răscruce, resorturile mișcării de eliberare se aflau într-un greu impas. Falimentul teoriilor narodnice din faza lor teroristă prilejuia triumful vremelnic
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
ANIVERSAR: REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIȘOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIȘOAREI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului La ceas aniversar: Revista “Învierea” din Timișoara, a Arhiepiscopiei Timișoarei, ajunsă la douăzeci și cinci de ani de prolifică, rodnică și binecuvântată activitate, cultural - spirituală și pastoral - misionară, cu scopul așezării în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli și credincioși... Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, Preasfințite Părinte Episcop Vicar Paisie, Preacucernice Părinte Redactor Șef Marius Florescu
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
și transformărilor duhovnicești, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această generoasă colecție de douăzeci și cinci de ani de activitate editorială și publicistică, de apariție neîntreruptă, fructuoasă, rodnică și prolifică a revistei „Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei, care mi-a descoperit frumusețea unui discurs teologic și spiritual viu, simplu, dinamic, abordabil și accesibil, ce ne cheamă și ne provoacă la o atitudine responsabilă în fața propriei credințe, îndrumați și călăuziți
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
pe Ioan-Vodă și de a-l reînscăuna pe Bogdan. Mica oaste moldavă întoarseră cu ușurință din drum pe sprijinitorii fostului domnitor și îi împinse înapoi peste graniță, în Polonia. Deși domnia i-a fost foarte scurtă, ea a fost una rodnică. Ioan-Vodă a reușit în numai doi ani să înfăptuiască reforme economico-financiare și fiscale la care alții nici n-au îndrăznit să viseze în perioade de domnie mult mai lungi și mai liniștite. Astfel, reduce taxele și extinde baza de impozitare
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
trăiesc și să cânt/ Tot ce scenariul din ghindă-mi dădu/ Grea, purpurie, pe scena de flori/ Atuncea doară cortina căzu” („Atuncea doară cortina să cadă”). Par a fi concepute ca niște poeme de bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de dialog (ca în psalmul arghezian) cu Dumnezeu. Avem mai degrabă monologuri interogative ale poetei în speranța unor limpeziri necesare. În planul atitudinii este remarcabilă și propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
foarte important: să vezi că mesajul tău e receptat și ajunge la urechile auditoriului. A.B. Cum a fost pentru tine anul 2013? C.A. Anul care a trecut a fost pentru mine, din punctul de vedere al creației, foarte rodnic. Am editat cca. 11 cărți de proza, poezie, povești pentru copii, critică eseistica, spiritualitate, memorialistica. Le-am prezentat pe toate la Târgul de carte “Axis Libri” din luna Mai, organizat de Bibliotecă Județeană “V.A.Urechia” și la Festivalul de
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
bucurat de sprijinul și colaborarea preotului de la Siriu, trecut azi în neființă, cel ce-a fost un luminat teolog, apostol al satului în toată durata păstoririi sale, pasionat de natură, documentare și creionare pe carte, Constantin M. Popescu. Biolog, cercetător rodnic al florei corelate caracteristicilor geografice din zona țării noastre autorul cărții acesteia, dr. Gheorghe C. Dihoru aduce spre îmbogățirea pierdutei biblioteci o lucrare foarte agreabilă, în măsura în care cuprinde mult din ceea ce e clădit într-un spațiu românesc fascinant: relief, floră, faună
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
să mergem cu colindețele, cu buhaiul, cu plugușorul de anul nou, cu sorcova de sfântul Vasile în prima zi a anoului an, flăcăii în costume naționale se duceau cu plugul cel mare, intrau în curțile oamenilor, aruncau grâu urându-lke an rodnic, unul din ei recita toată urarea pe care o învățase pe de rost, că-ți era mai mare dragul să stai și să-i asculți. S-a întâmplat că într-o perioadă de post cereau copiii: dă-ne lapte bunico
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
căița pruncului, de la un loc cu cișcaneul, astfel ca “rămășițele sacre ale previeții fătului“, adică apele în care se formase, să fie îngropate la loc curat, adică la rădăcina unui pom roditor. Este momentul proorocirii Măriei, ca pruncul să fie “rodnic, sănătos și bogat!“ Ritualul continuă, astfel că în scenariu intră un coș de nuiele acoperit cu pânză albă și apa fiartă în oală nouă, așa ca “glasul copilului să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
o asemenea izbândă, căci ”nici distanțele, nici naționalitatea și nici timpul nu au granițe într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton primind Medalia “Mihai Eminescu“ pentru bustul în marmură
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
și a sângerat cel mai mult, trebue să-i înlesnească și lui soarta mai bună ce i se cuvine. Nu prin fraze și hârțoage, nici prin pomeni și făgădueli deșarte, ci printr’o educație nouă care să-i asigure muncă rodnică și traiu omenesc. Și mai ales, și poate mai presus de toate, dăruindu-i ceea ce râvnește de multe veacuri fără încetare și în zadar: lumină și dreptate.
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > LA CEAS ANIVERSAR: REVISTA “BUNĂVESTIRE” DIN BEIUȘ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului La ceas aniversar: Revista “Bunăvestire” din Beiuș, ajunsă la douăzeci de ani de prolifica și rodnica activitate, cu scopul așezării ei în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli și credincioși ... Preacucernice Părinte Protopop Ioan Natu Balint, Preacucernice Părinte Director și Redactor Șef Ioan Morgovan, Țin să mărturisesc faptul că întotdeauna, când am prilejul
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor duhovnicești, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această colecție de douăzeci de ani de apariție neîntreruptă, fructuoasa, rodnica și prolifica a revistei „Bunăvestire”, care mi-a descoperit frumusețea unui discurs teologic și spiritual viu, simplu, dinamic, abordabil și accesibil, ce ne cheamă și ne provoacă la o atitudine responsabilă în fața propriei credințe, îndrumați și călăuziți fiind de o
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
Cheud-Năpradea, județul Sălaj, Angela Buciu va fi însăși, de pretimpuriu, o floare în cununa spirituală a Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Excelența Sa Ambasadorul României, dl. Edward Iosiper, conducători ai organizațiilor alialei române, conducători ai asociațiilor artiștilor plastici, precum și ai a scriitorimii de limba română, numeroși oameni de cultură din toată țara și, desigur,mulți, mulți prieteni. Expoziția reprezintă încununarea unei activități rodnice de 50 de ani, cu pensula, ai Lianei Saxone Horodi. În ce privește titlul expoziției, cred că exprimă din plin sentiemntele prezentate de artistă prin tablourile sale. Nu pot, însă, să nu menționez totodată și faptul că nu de puține ori aceeași
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
Uniți în idealuri Sfintiei Sale Papa Ioannes Paulus al II-lea Andrei, primul dintre apostoli care a fost chemat De Învățătorul veacurilor , Cel ce a încununat Toată Cunoașterea dumnezeirii, pe înțelesul tuturor Andrei, fratele lui Petru, a semănat la noi rodnic ogor. Acum, când viscolele au trecut, nu mai e nici furtună E vremea, au zis mulți, să fie din nou împreună Roadele cu migală adunate de pe loturile celor doi frați Roma Petrină știe dintotdeauna: ce e unit să nu desparți
DUBLĂ CANONIZARE LA VATICAN: PAPA IOAN PAUL AL II-LEA ŞI PAPA IOAN AL XXIII-LEA AU FOST TRECUŢI ÎN RÂNDUL SFINŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341810_a_343139]
-
nicăieri fără să avem, obligatoriu, anexat CV-ul nostru, care conține în ordine cronologică descrescătoare toate marile noastre realizari: titluri, distincții, medalii, premii, programe de formare absolvite cu brio, participări la mari congrese, festivaluri, conferințe, simpozioane, întâlniri cu mari personalități, rodnice parteneriate etc. etc. CV-ul este document indispensabil pentru oricine, de la agentul de curățenie la academician. El ne recomandă, ne dă credibilitate, ne face loc, ne deschide uși... Pilat nu a accesat CV-ul lui Isus. S-a oprit la
SĂ FII OM! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342433_a_343762]
-
de grup în țară și străinătate (Germania, Belgia, Italia). http://www.sensotv.ro/arte/Clipa-de-arta-5373/artistul-eduard-duldner „Viziunea lui Eduard Duldner asupra lumii stă sub semnul încrâncenării. În mod evident relația lui cu realul e tensionată, problematică și plină de neliniști rodnice în plan creator. O sensibilitate agresată de cotidian, de dizarmoniile lumii contemporane, se mărturisește indirect, aproape disimulat... este pe de altă parte evident că artistul s-a lăsat fascinat de tehnica la care recurge... de posibilitățile expresive ale culorii și
GALERIA SENSO ŞI CONTEMPORARY ART RUHR, PEREGRINÂND ARTELE VIZUALE ÎN UNIVERSUL SUFLETESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342571_a_343900]