681 matches
-
Acanthis flammea) 71. - Inarița roșie mică (Acanthis horneamanni) 72. - Lăcar de cîmp (Acrocephalus agricolă) 73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) 76. - Lăcar de pipirig (Acrocephalus paludicola) 77. - Lăcar de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus) 78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
B. Parțial ------- 1. Baia Mare - Blidari - Firiza - Ferneziu - Valea Neagră Orașe A. Integral -------- 1. Borsa 2. Cavnic 3. Viseu de Sus B. Parțial ------- 1. Baia Sprie - Baia Sprie - Chiuzbaia 2. Târgu Lapus - Boiereni - Borcut - Cufoaia - Dobricu Lapusului - Dumbrava - Fântânele - Groape - Inau - Rogoz - Rohia - Stoiceni Comune A. Integral -------- 1. Baiut 2. Bogdan Vodă 3. Boiu Mare 4. Botiza 5. Budesti 6. Coroieni 7. Cupseni 8. Desesti 9. Dragomirești 10. Ieud 11. Lapus 12. Leordina 13. Moisei 14. Ocna Sugatag 15. Petrova 16. Poienile
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
fiul lui Vasile și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Jerusalemgasse 27-31/34/13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Orizontului nr. 7, județul Arad. 148. Bârsan Viorica, născută la 15 iunie 1963 în localitatea Rogoz, județul Arad, România, fiica lui Berce Ioan și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Jerusalemgasse 27-31/34/13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Orizontului nr. 7, județul Arad. 149. Ardel Iacob, născut la 25
HOTĂRÂRE nr. 494 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142278_a_143607]
-
3. 56. Berce Ioan-Tudorel, născut la 22 noiembrie 1966 în localitatea Maraus, județul Arad, România, fiul lui Ioan și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Zenswegerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în satul Rogoz nr. 68, comuna Craiva, județul Arad. 57. Berce Nicoleta, născută la 6 iulie 1971 în localitatea Craiva, județul Arad, România, fiica lui Trinc Ștefan și Sinziana, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Zenswegerstr. 12, cu
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
57. Berce Nicoleta, născută la 6 iulie 1971 în localitatea Craiva, județul Arad, România, fiica lui Trinc Ștefan și Sinziana, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Zenswegerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în satul Rogoz nr. 68, comuna Craiva, județul Arad. 58. Hiticas Radu, născut la 18 februarie 1966 în localitatea Caianu Mic, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Gheorghe și Ludovica, cu domiciliul actual în Austria, 3231 St. Margarethen an der Sierning 7, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
taxa; de exemplu: valoarea impozabila avută în vedere la stabilirea impozitului pe clădiri, valoarea bunurilor avute în vedere la determinarea taxelor de timbru pentru activitatea notariala etc. 134. Vălătuci - material de construcție făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, în formă de colăci sau de cărămizi, din care se clădesc pereții construcțiilor. 135. Vehicul - sistem mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace proprii de propulsie, si care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane și
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
Rodna Veche Sângeorz-Băi - Rodna Veche km 62+000-64+100 200.000 5. Baia Mare Sud - Baia Mare Sud - Baia Mare Nord Baia Mare Nord km 4+100-4+250 200.000 6. Oradea - Vașcău Sudrigiu - Dr. Petru Groza km 90+900-94+000 250.000 Ceica - Rogoz km 25+050-25+100 1.550.000 7. București - Episcopia Câmpia Turzii - Cinepiste Bihor km 452+000-452+100 200.000 Oradea Est - Oradea km 651+000-651+100 200.000 8. Beclean - Deda Beclean - Șintereag km 24+000-32+100 100.000 9
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
există un număr de peste 469 mănăstiri și schituri ortodoxe <footnote În prezent numeroase mănăstiri, schituri și biserici ortodoxe din România sunt intrate în patrimoniul mondial (UNESCO): Voroneț, Humor, Sucevița, Moldovița, Arbore, Probota precum și ,,Bisericile de lemn din Maramureș: Surdești, Plopiș, Rogoz, Jeud, Poenile Izei, Bîrsana, Budești și Desești. footnote>,<footnote În prezent Bisericile și mănăstirile ortodoxe aparțin de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, Mitropolia Olteniei, Mitropolia Banatului, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Mitropolia Basarabiei , cele romano-catolice aparțin de episcopiile de
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
Sacalin, considerate începutul apariției unei delte secundare. În ultimii ani, pe brațul Sf. Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și creșterea vitezei apei. Flora este reprezentată prin plante cum sunt stuful, papura, rogozul, nuferii etc., în zonele cu lacuri, gârle și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
neobosit la un mâine al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai sus. Astăzi am pe masă două volumașe primite de la doamna Mariana Rogoz Stratulat. Lacrima din paradis, Ed. Pim, Iași, 2009 La prima lectură atrag atenția câteva „teme și motive” (cum se mai scrie prin manualele școlare), mai bine-zis cuvinte-cheie ce definesc teritoriul imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
neobosit la un mâine al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai sus. Astăzi am pe masă două volumașe primite de la doamna Mariana Rogoz Stratulat. Lacrima din paradis, Ed. Pim, Iași, 2009 La prima lectură atrag atenția câteva „teme și motive” (cum se mai scrie prin manualele școlare), mai bine-zis cuvinte-cheie ce definesc teritoriul imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc papura și rogozul din care în vremurile nu prea îndepărtate se făceau diferite împletituri folositoare vieții oamenilor. Diversitatea vegetației de pe teritoriul comunei se oglindește în culturile de cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul și porumbul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sau, așa cum mi-a spus odată un cercetător: oame nilor le plac oamenii. Iar oamenilor le plac oamenii care sunt ca ei într-un fel sau altul (homofilie, pe limba sociologilor și a cercetătorilor rețelelor sociale)“. Dacă aș ști... Nicolae-Augustin Rogoz, business developer Holosfind Performance: „Nu știu. Dacă aș ști, aș face și eu unul și mai popular. Înțeleg mecanismele, teoria răspândirii tehnologiei, «the tipping point» etc. Însă nu-mi dau seama de ce tocmai o rețea socială și de ce tocmai Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica (Nardus stricta), iar în locurile mai umede se întâlnesc piciorul cocoșului (Ranunculus acris), rogozul (Carex sp.), coada calului (Equisetum arvense) ș.a. Pădurea este cea de a doua mare asociație vegetală, care în Rarău și Giumalău urcă, în g general, până la 1600-1700 m înălțime reprezentând până la 70% din suprafața teritoriului. În ansamblu, fondul forestier din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și concentrată, schematică : infernul lui Dante, nu cel al lui Milton. 266 "Despre aceste metafore se spune mai des decât despre altele că sunt embleme sau simboluri." Personajele de procesiune din Lycidas - Camus cu mantia lui păroasă și pălăria de rogoz și sfântul Petru cu mitra si cu cele două chei - sânt, de asemenea, imagini intensive. Ele sânt imagini emblematice, "de breaslă" : pastorala și elegia aveau ambele, la apariția lui Milton, o serie de motive și de imagini care se foloseau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind aproximativ pe linia cumpenei apelor, adică splendoarea masivului se află în zona unde drumul urcă de la Moeciu la Fundata. Expresia ar putea, totuși, să semnifice îndreptarea călătorului pe drumul Șirnei, pe la Rogoaze sau și mai aproape de Pietricica, flancul sudic al masivului, prin satul Ciocanul. Dar pe aceste două variante se coboară în localitatea Dâmbovicioara, iar drumul nu trece pe lângă cetatea lui Negru Vodă. Drumul vechi al carului, în partea sa finală, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a coarnelor emblematice impresionează percepția mediată de povestire alături de detaliul dentiției înfiorătoare, asupra căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș). Amestecul de trăsături animaliere și, în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai entropizate. Cu alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil pentru că speciile vegetale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții În condițiile unui aport energetic limitat. Și astfel urmează a doua etapă: lacul e invadat, dinspre țărm, de stuf, papură, rogoz, de Iris nu Crețu, ci pseudacorus, adică stânjenei de baltă. Toate sunt monocotiledonate, adică plante dintre cele mai evoluate, cu putere reducătoare mare asupra mediului, dar și productivitate de biomasă. Ce lasă ele În urmă, În ofensiva lor lentă dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]