600 matches
-
limbă, cultură, religie, teritoriu, tradiție politico-statală. Aceste materiale au fost oferite, fără Îndoială, de trecutul istoric care le-a forjat, dar ele au fost rearanjate, În configurația actuală, prin voința subiectivă a celor care au pus bazele națiunilor moderne. Suntem români, fără Îndoială, sau maghiari, sau germani, dar acest lucru nu este Întipărit În sânge, nici În codul genetic, ci se datorează faptului că am căzut de acord, ca și comunitate, asupra acestui lucru. Națiunea, spunea Ernest Renan, este un plebiscit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Întrebarea „cine suntem?”, dar cu siguranță am vorbit despre identitate. Acesta este, de fapt, rostul unei prelegeri: să discutăm despre ceva, să punem o problemă. Totuși, ce fel de răspunsuri la Întrebarea inițială ne sugerează conferința de față? Suntem români sau maghiari, foarte bine, dar asta-i o identitate recentă, construită, și erodată astăzi de alte tipuri de solidaritate; suntem cetățeni ai lumii, dar nu știm Încă dacă acest lucru chiar ar fi de dorit; suntem europeni, dar construcția identității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă de geneză a ideologiilor moderne) era aceea care le convenea cel mai mult, din perspectiva propriilor interese simbolice, de legitimare și de afirmare a unei identități naționale. De ce au făcut țăranii români revoluție? Mobilizare politică și naționalism În Transilvania, la 1848 În rândurile următoare, Îmi propun să discut motivele implicării populației din Transilvania În evenimentele violente de la 1848. Ce resorturi au Împins zeci de mii de militari, dar și de civili, mulți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
III; vol. II (1851-1858), part. I-III, Editura Academiei, București, 1966-1972. *** Bibliografia istorică a României, vol. I-X, Editura Academiei, București, 1970-2005. *** Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine În periodice (1859-1918), vol. I-III, Editura Academiei, București, 1980-1985. *** Bibliografia românească modernă. 1831-1918, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984-1986. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, Editura Academiei-C.N.R.S., Paris-București, 1980. Pommier Vincelli, Daniel, „Nuovi scenari geopolitici per l’Ungheria e la Romania”, În Rivista di Studi Ungheresi, I, 2002. Pop, Ioan, Istoria regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762-1851), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999. Pop, Ioan-Aurel, Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998. Pop, Mihai, „Caracterul istoric al epicii populare”, În Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1998, pp. 237-241. Cu detalii: George Bariț XE "Bariț" , Istoria regimentului al II-lea românesc grănițiar din Transilvania, Römer & Kammer, Brașov, 1874; Aurel Vaida, Revoluția de la 1848-1849 În nordul Transilvaniei, București, 1998; Ioan Pop XE "Pop" , Istoria regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762-1851), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 455-510. Vezi Carl Göllner, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973; Mathias Bernath, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Silvașului sau Petru Maior XE "Maior" , Istoria besericei românilor, Buda XE "Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă, după Cantemir XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În cronicile maghiare medievale se spune că secuii au preluat de la români scrierea; voievodatul lui Seneslau se afla în N/ V Munteniei. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) începe domnia lui Petru I Mușat B) sfârșește domnia lui Bogdan C) începe domnia lui Vladislav Vlaicu a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Câmpulung <footnote Vezi subcapitolul „Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldăvița” din lucrarea prezentă footnote>. Numele topic „Imașul Moldovenilor”, nu se referă, cum s-ar crede la prima vedere, la numele locuitorilor statului Moldova, deși vămenii s-au considerat și sunt români din Țara Românească a Moldovei, ci la acei locuitori ai Vamei care locuiau lângă apa Moldovei și care foloseau imașul în comun. Dacă acceptăm denumirea „Imașul Moldovenilor” în sensul de locuitori ai statului Moldova, ar însemna că numele a fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
zece ani În diverse publicații și care au În centrul atenției o problemă a cărei importanță este indiscutabilă, cu atît mai mult, cu cît În ultimul timp este privită de pe poziții nefericite: ca să fim europeni, trebuie să uităm că sîntem români. Nu lipsesc chiar cazurile cînd ideea de național este luată În derîdere și chiar În zeflemea, spațiul mioritic fiind privit cu superioritatea unora ce, Întîmplător, Își duc viața aici, fără să aibă vreo legătură cu el. S-ar putea ca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ani În stăpînirea Austriei. În Însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați În Siberia În 1940 se Împărțeau În două: Bucovinenii ne-am scris În toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni. E ușor de observat că voința moldovenilor nu era luată În seamă: ei au fost scriși moldoveni. Primul ministru al Republicii Moldova a dat de curînd dispoziție să nu se mai vorbească În unitățile de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
noștri, abandonând în cea mai mare măsură varianta normală și fiziologică, au trecut la variante personale de pregătire apropiate mai mult sau mai puțin de aceasta. Caracteristicile „variantelor actuale de realizare a perioadei pregătitoare de iarnă” ale antrenorilor de fotbal români: 1. Varianta clasică - fiziologică. 2. Varianta competițională Principiu: „Pregătirea se face prin jocuri” Caracteristici: * Jocul devine metodă și mijloc de antrenament; * Are loc o adevărată perioadă competițională în pregătirea de iarnă; * Elementul de forță îl reprezintă modulul foarte la modă
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pentru a preîntâmpina transformarea ei În pașalâc. Pașalâcul (provincie aparținând Imperiului Otoman, guvernată de un pașă) ar fi presupus o situație mult mai rea În condițiile În care țara ar fi fost sub guvernare turcească, șiar fi pierdut autonomia, statul românesc fiind desființat. Această primejdie a planat asupra Țărilor Române dar a putut fi Înlăturată prin apariția unor voievozi de talia lui Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, etc. „Regimul economic al dominației otomane cuprindea sarcinile materiale impuse Țărilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
uite că indiferent din ce seminție se trag, fiindcă s-au născut aici, sunt români, fiindcă această țară le-a fost leagăn, fiindcă aceasta țară îi hrănește și-i ocrotește în egală măsură ca o bună mamă pe toți, sunt români și acestui colț al vesniciei îi datorează iubire, respect și recunoștință”. 5. Comunitățile grecești din Zona Dunării de jos (Prof. C. Doca- Galați) s- au dezvoltat prin Episcopia Brăilei și Galațiului, parte din străvechea Mitropolie a Proilavei. Uniunea Elenă din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și în multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică în secolul al XIX-lea în „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia în care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și în vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
constituie metoda cea mai rapidă și mai sigură de progres: regenerarea țesuturilor printr-o grefă directă și masivă. Din această cauză, cele trei probleme reabilitarea, emulația și imitația sunt mereu și indisolubil asociate la Eufrosin poteca, la alții: Oare noi românii... trebuie să rămânem apururea departe de neamurile cele luminate, departe de frații noștri europeni? Oare noi, pe lângă cele puține ce știm, n-am pute să ne împrumutăm de la dânșii procesul de deșteptare implică deci o convingere și un program unitar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politici externe cu trei deschideri și, prin această premisă, independența României - a fost luat de hegemonia Uniunii Sovietice. CAP.I-TRIUMFUL DREPTULUI FORȚEI ASUPRA FORȚEI DREPTULUI SFĂRÎMAREA INTEGRITĂȚII TERITORIALE A ROMÂNIEI Cu mare greutate se pot afla, în analele trecutului românesc perioade mai dureroase, mai grave și mai primejdioase, pline de consecințe incalculabile, decât aceea din vara-toamna anului 1940. Ajunsă în plin proces de izolare politicodiplomatică și militară pe plan internațional și, ca atare, lipsită de orice sprijin prompt și eficace
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
sau ultimele sunete; în cazul nostru h; uneori, în funcție de urechea auditorului, acest sunet poate deveni fie un i scurt, (valai), ori consoana surdă c (valac). Valahii sunt, după cum am arătat cunoscuți în istorie cu acest nume din vremuri străvechi. Românii însă nu și-au spus în mod constant astfel. Cei care i-au numit așa au fost popoarele învecinate. E vorba de memoria ancestrală a acestor populații care au transmis din generație în generație ideea existenței pelasgilor ca popor originar
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
zece ani în diverse publicații și care au în centrul atenției o problemă a cărei importanță este indiscutabilă, cu atît mai mult, cu cît în ultimul timp este privită de pe poziții nefericite: ca să fim europeni, trebuie să uităm că sîntem români. Nu lipsesc chiar cazurile cînd ideea de național este luată în derîdere și chiar în zeflemea, spațiul mioritic fiind privit cu superioritatea unora ce, întîmplător, își duc viața aici, fără să aibă vreo legătură cu el. S-ar putea ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
școală, mulți fiind cuprinși în valurile de exilați în Siberia <footnote Este demn de reținut că autoritățile sovietice făceau deosebire între românii din Basarabia și cei din Bucovina; ajunși în Siberia, „bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ (Ancuța Nandriș Cudla, Destin bucovinean. 20 de ani în Siberia, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 127). De observat diateza verbului a scrie. footnote> . Sînt aduși în schimb din Rusia și Ucraina cca. 5000 de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ani în stăpînirea Austriei. În însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați în Siberia în 1940 se împărțeau în două: „Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote Ancuța Nandriș Cudla, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Editura Humanitas, București, 1991, p. 127. footnote> . E ușor de observat că voința moldovenilor nu era luată în seamă: ei au fost scriși
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
autorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, interogația esențială, adresată simultan eurilor ce-i structurează conștiința - eul său real, biografic - scriitorul - eul ficțional. Alături de Urmuz și H. Bonciu, Blecher închide un triunghi incert și iluzoriu care a conturat în interbelicul literar românesc o zonă la fel de stranie și neobișnuită precum existențele și cărțile acestor scriitori. Eroii lor sunt atât simptome ale unei modernități radicale, cât și transpuneri autobiografic - ficționale remarcabile. Prin locurile rele" ale identității, prin coșmarul lucid al corpului, drumul spre sine
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu mai fac costumul căci văd eu bine și presimt că nu în curând voi putea să dezbrac tunica și centura. Vremurile sunt ca acum. Anul 1941 cred că va fi decisiv dar poate va trebui să avem și noi Românii partea noastră de contribuție... Să nu te îngrijoreze acest fapt! În scrisoarea pe care ai primit-o nu am amintit de plăcuta surpriză ce mi-ai făcut. Am pus-o la treaba pentru care a fost făcută și mă simt
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Bouroș! altul poartă numele de om de serviciu, dar serviciile lui privesc hîrtiile de pe jos, nu pe cele în uz, mai bun ritor minoritarul rom în fața femininelor sale, balabusta cu interesantele desuuri roz, altceva decît creața fustă țigănească, să fie români mai buni decît noi, care rupem în alogenia lingvistică pîrtii românești? zece mii, geaba, sănătos, lipsesc guturalele indo-iraniene, la deal și la vale, gata! ori sînt atenuate, personajele mai grele ținem nasul în pămînt, jumătatea conjugală cu gluga pe cap și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]