605 matches
-
în principal în: luarea în primire și administrarea bunurilor, distribuirea și lichidarea lor în favoarea celor îndrep tățiți, emiterea rentei pentru achitarea despăgubirei foștilor proprietari evrei, îngrijind și de plata cuponului; toate aceste activități fiind destinate să desăvârșească și să definitiveze românizarea vieții economice comerciale și industriale. Pentru îndeplinirea acestui scop atât de însemnat, legea prevede o acțiune de cre dite în favoarea noilor proprietari, industriași și comercianți români. Expunerea de motive a Legii semnată de Domnul Profesor Mihai A. Antonescu, Vice Președinte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
însemnat, legea prevede o acțiune de cre dite în favoarea noilor proprietari, industriași și comercianți români. Expunerea de motive a Legii semnată de Domnul Profesor Mihai A. Antonescu, Vice Președinte și Președinte Ad-interim al Consiliului de Miniștri, arată că: „opera de românizare trebuie întreprinsă cu hotărâre, rapiditate și autoritate pentru unele bunuri; cu metodă, echilibru și mijloace financiare efective pentru altele”. În prima categorie intră proprietatea evreească agricolă și îndeosebi cea urbană. În cea de-a doua intră: „fondurile comerciale și industriale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
economice și financiare apte să sprijine elementele de pregătire și experiență, pentru a le ajuta să intensifice viața economică, cu spri jinul Camerelor de Comerț și al organizațiilor profesionale, industriale și comerciale, iată unul din marile comandamente ale operei de românizare”. „Din aceste nevoi a purces Centrul Național de Românizare.” Astăzi Centrul Național de Românizare se găsește în curs de organizare și la începutul exercitării activității sale. Măsurile legislative analizate mai sus referitor la scoaterea evreilor din viața economică a țării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și experiență, pentru a le ajuta să intensifice viața economică, cu spri jinul Camerelor de Comerț și al organizațiilor profesionale, industriale și comerciale, iată unul din marile comandamente ale operei de românizare”. „Din aceste nevoi a purces Centrul Național de Românizare.” Astăzi Centrul Național de Românizare se găsește în curs de organizare și la începutul exercitării activității sale. Măsurile legislative analizate mai sus referitor la scoaterea evreilor din viața economică a țării, ne arată că până astăzi s’au realizat următoarele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ajuta să intensifice viața economică, cu spri jinul Camerelor de Comerț și al organizațiilor profesionale, industriale și comerciale, iată unul din marile comandamente ale operei de românizare”. „Din aceste nevoi a purces Centrul Național de Românizare.” Astăzi Centrul Național de Românizare se găsește în curs de organizare și la începutul exercitării activității sale. Măsurile legislative analizate mai sus referitor la scoaterea evreilor din viața economică a țării, ne arată că până astăzi s’au realizat următoarele: I. În ceea ce privește proprietatea și capitalul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scurt de care s’a dispus până în prezent. b. - Industriile agricole au fost expropriate în întregime și luate din posesiunea evreilor. c. - Toate întreprinderile comerciale și industriale evreești au fost puse sub control de Stat, mai întâi prin comisarii de românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă cât și extinderea, transformarea sau strămutarea celor existente. e. - Unele întreprinderi: cinematografe, case de filme, birouri de voiaj au fost expropriate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din toate între prinderile, până cel mai târziu la 31 Decembrie 1941. b. - S’a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. - S’a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. - S’au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. - S’a înființat Centrul Național de Românizare. c. - S’a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei Naționale, dreptul de a controla actele de dispoziție ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
31 Decembrie 1941. b. - S’a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. - S’a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. - S’au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. - S’a înființat Centrul Național de Românizare. c. - S’a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei Naționale, dreptul de a controla actele de dispoziție ale tuturor întreprinderilor economice și de a exercita un drept
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru meseriașii evrei. c. - S’a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. - S’au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. - S’a înființat Centrul Național de Românizare. c. - S’a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei Naționale, dreptul de a controla actele de dispoziție ale tuturor întreprinderilor economice și de a exercita un drept de preemțiune la transferul acțiunilor societăților anonime și în comandită, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pregăti în diferite specialități. Din realizările măsurilor legislative rezultă însă că, cele două categorii de măsuri și anume: deposedarea și dislocarea evreilor pe de o parte și introducerea românilor pe de altă parte - care la un loc urmăresc unicul scop: Românizarea economiei naționale, s’au aplicat până azi, cu intensitate mult diferită și anume: deposedarea evreilor s’a efectuat în chip total în materie de proprietate agricolă și industrială - ca și acolo unde s’au aplicat lichidări sau transferuri de fonduri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi umplut golurile. În această privință, din rapoartele Comandamentelor teritoriale referitor la situația întreprinderilor și fabricilor militarizate de pe întregul teritoriu al țării și centra lizarea la Marele Stat Major la data de 25.IX.1941, se constată că opera de românizare este în curs și se face cu oarecare greutate; că parte din evreii aflați la fabrici sunt absolut necesari și trebuesc neapărat menținuți pe loc, iar românizarea completă până la 31 Decembrie 1941 nu va fi posibilă. Este de reținut că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat Major la data de 25.IX.1941, se constată că opera de românizare este în curs și se face cu oarecare greutate; că parte din evreii aflați la fabrici sunt absolut necesari și trebuesc neapărat menținuți pe loc, iar românizarea completă până la 31 Decembrie 1941 nu va fi posibilă. Este de reținut că această situație se referă numai la 277 fabrici, ceea ce reprezintă o mică parte din cele 1533 întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
propune în anexele de la partea finală a Studiului de față, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg. Culegerea și centralizarea acestor date va înfățișa bilanțul acțiunii de românizare economică întreprinsă cu începere de la 6 Septembrie 1940, cu activul și pasivul său. Până atunci, pe temeiul indiciilor vădite și experienței altor state, se pot face următoarele constatări: 1/. - Acțiunea de românizare prin înlăturarea evreilor din economia națională a fost
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
centralizarea acestor date va înfățișa bilanțul acțiunii de românizare economică întreprinsă cu începere de la 6 Septembrie 1940, cu activul și pasivul său. Până atunci, pe temeiul indiciilor vădite și experienței altor state, se pot face următoarele constatări: 1/. - Acțiunea de românizare prin înlăturarea evreilor din economia națională a fost concepută și executată pentru un interval prea scurt: un an. În Germania termenul a fost fixat la 5 ani, deși numărul și însemnătatea eco nomică a evreilor era mult mai redusă. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor din economia națională a fost concepută și executată pentru un interval prea scurt: un an. În Germania termenul a fost fixat la 5 ani, deși numărul și însemnătatea eco nomică a evreilor era mult mai redusă. 2/. - Acțiunea de românizare a început într’o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
merită această situație. În lumina acestor constatări se propun următoarele măsuri pentru toată durata războiului: 1/. - Blocarea imediată și absolută a proprietăților și fondurilor industriale, comerciale și bancare evreești, împiedicând vânzarea lor. 2/. - Prelungirea termenului de 31 Decembrie 1941 pentru românizare integrală a personalului din întreprinderi, cu 2-3 ani. 3/. - În Vechiul Regat să se admită în întreprinderile foste evreești: industriale, comerciale și firmele individuale existente, o participare a capitalului evreesc până la 40% și a personalului evreesc până la 20%. 4/. - În
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu a unui regim de muncă obligatorie, cores
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu a unui regim de muncă obligatorie, cores punzătoare obligațiunilor militare și ținând seama de nevoile economice ale țării. Propunerile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
chestiune de muncă de interes obștesc trebuie pregătită și orga nizată din nou, astfel ca, fără a face ceva pripit, să se obțină pe lângă un maxim de randament și liniștea opiniei publice, care este jenată de prezența lor. 2). [Însăși] românizarea întreprinderilor evreiești trebuie astfel organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată „Opinia Publică” nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Muncii, Având în vedere referatul jurnal Nr. 8.402 din 1942 al delegatului Marelui Stat Major la Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă obligatorie de folos obștesc; Având în vedere dispozițiile art. 10, aliniatul ultim, din Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi, din 16 noiembrie 1940, precum și dispozițiunile art. I și următorul din Decretul-Lege pentru înființarea și organizarea Inspectoratului General al taberelor și coloanelor de muncă obligatorie de folos obștesc, Nr. 3.205 din 15 noiembrie 1941, Decidem: Art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al taberelor și coloanelor de muncă obligatorie de folos obștesc, Nr. 3.205 din 15 noiembrie 1941, Decidem: Art. I. Toți evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin dis pozițiunile art. 7 din decretul lege pentru românizarea personalului din intreprinderi, din 16 noiembrie 1940, care lucrează sau sunt utilizați în intreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele de orice fel, dublate sau nedublate, chiar dacă au obținut prelungire
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
intreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele de orice fel, dublate sau nedublate, chiar dacă au obținut prelungire de exercitarea profesiunii dată de acel departament, direct sau prin Oficiul Central de Românizare sau dela Marele Stat Major, etc., pe bază de rechiziție, etc., sunt obligați să se supună procedeului de revizuire, în vederea clarificării situației lor în câmpul muncii naționale. Art. II. Sunt supuși aceleiași proceduri de revizuire evreii, fără deosebire de sex
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muzicanți, etc.) și salariații lor, precum și prepușii sau reprezentanții de comerț, comișii-voiajori, comișii pentru negoț, precum și lucrătorii independenți, lucrătorii la domiciliu, etc. Art. III. Pentru evreii menținuți ca specialiști în intreprinderi se va avea în vedere autorizațiunea Oficiului Central de Românizare. Art. IV - Evreii supuși străini urmează procedura revizuirii instituțiilor prin legea specială, fiind exceptați dela dispozițiile prezente. Art. V - Revizuirea se va face de următoarele comisiuni: A.) În Capitală: O comisiune centrală, care va funcționa la sediul Inspectoratului Gene ral
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
București, str. Sf. Ion Nou, Nr. 20, având următoarea compunere: Președinte: Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor. Membri: Inspectorul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă de Folos Obștesc; delegatul Marelui Stat Major pe lângă acest inspectorat, președintele Oficiului Central de Românizare; un delegat al U.G.I.R.-ului. Pentru revizuirea liberilor profesioniști comisiunea va completa, din oficiu, cu decanul sau reprezentanții Corpului profesional respectiv. B.) În provincie: În fiecare capitală de județ va funcționa la sediul Camerei de muncă sau al Oficiului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al intreprinderii secției respective, etc., inginer sau maistru; d.) Se va arăta termenul pentru care este socotit necesar evreul în întreprinderi (6 - 12 luni); e.) Evreii specialiști dela art. III din prezenta deciziune vor înainta autorizațiunea din partea Oficiului Central de Românizare, prin care să se constate că sunt menținuți în acest oficiu ca indispensabili intreprinderii; f.) De fiecare salariat evreu indicat în declarație, se vor atașa trei fotografii, format mic, purtând semnătura evreului respectiv. Declarațiunile se vor depune în triplu exemplar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]