1,470 matches
-
alte lucrări camerale. Romanțele se disting prin marea frumusețe lirică. Gândite într-o singură parte, ele relevă un potențial expresiv de o blândețe și sinceritate rar întâlnite. De fapt ele reprezintă două miniaturi încântătoare ce durează aproximativ 9 minute fiecare. Romanța în Sol major datează din anul 1802, fiind publicată un an mai târziu; deși poartă un număr de opus inferior lucrarea a fost creată după cinci-șase ani de la zămislirea Romanței în Fa major, publicată în anul 1805. Ca atmosferă generală
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
reprezintă două miniaturi încântătoare ce durează aproximativ 9 minute fiecare. Romanța în Sol major datează din anul 1802, fiind publicată un an mai târziu; deși poartă un număr de opus inferior lucrarea a fost creată după cinci-șase ani de la zămislirea Romanței în Fa major, publicată în anul 1805. Ca atmosferă generală cele două romanțe degajă un sentiment pur, inocent, în care cursivitatea melodică, lirismul fremătător, seninătatea, meditația sunt puse în valoare cu o desăvârșită naturalețe expresivă. „Dulceața” specifică tonului viorii își
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
major datează din anul 1802, fiind publicată un an mai târziu; deși poartă un număr de opus inferior lucrarea a fost creată după cinci-șase ani de la zămislirea Romanței în Fa major, publicată în anul 1805. Ca atmosferă generală cele două romanțe degajă un sentiment pur, inocent, în care cursivitatea melodică, lirismul fremătător, seninătatea, meditația sunt puse în valoare cu o desăvârșită naturalețe expresivă. „Dulceața” specifică tonului viorii își găsește aici întreaga ei „configurare”, orchestra îndeplinind aici rol dublu: de acompaniator al
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
munca sa de dirjor și organizator de concerte, ca și pe cea de compozitor. A creat în această perioadă, de liniște, numeroase pagini corale la tragediile lui Alessandro Manzoni, sau muzică bisericească. În 1838 au fost tipărite primele compoziții: „6 romanțe pentru voce și pian”. Dar Verdi era atras de genul lirico-dramatic care îi captivase sufletul în anii petrecuți la Milano. Prima sa creație în acest gen a fost opera „Oberto Conti din San Bonifacio” (1839). Datorită sopranei Giuseppina Strepponi și
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
pian), în dialog cu elevi ai Liceului de Arte „Marin Sorescu” MIERCURI, 24 APRILIE, ORA 19:00 Stagiunea de muzică de cameră Recital extraordinar susținut de LIVIU PRUNARU (vioară Stradivarius „Pachoud”, 1694) și MIHAI UNGUREANU (pian) În program: Johan Svendsen: Romanța, op. 26 Edvard Grieg: Sonata a III-a în Do minor, op. 45 Johannes Brahms. Scherzo în Do minor César Franck: Sonata în La major Jenö Hubay: „Hejre Kati”, op. 32 Excurs istoric: La 19 iunie 1904 a fost înființată
“Zilele Muzicale Aniversare – 66” [Corola-blog/BlogPost/93517_a_94809]
-
dorește Măria-Ta - răspunse înclinându-se vicleanul venetic. Pe-aici, rogu-vă. O apucă pe un coridor întortocheat, mărginit de uși. In fața uneia Vodă se opri. Dinăuntru se auzeau chicote, râsete și-un glas mai gros, hârâit, cântând o romanță turcească, „Noaptea când răsare semiluna”. Nervos, recunoscând melodia, Sima-Vodă dădu să pună mâna pe clanță. — N-aș sfătui pe Măria-Ta să intre - zise-ncet Ximachi. Aici stă trimisul Porții, Husain Ramza-Pașa. — Aici stă? - șopti Vodă. Păi n-a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
universalitatea și pelicula tremură. Nu mai vreau, m-am săturat de cărți! Și mă trezesc brusc, pe buze cu cuvîntul „alte alea“. A fost o dată o domnișoară cu pistrui care freca galeriile și inelele de alamă cu sidol și cînta romanțe. Locuia pe o stradă cu trei fabrici și cînd suna sirena de două și ucenicii treceau prin fața casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
căruia Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
am zăcut./ Cu țărâna stau în gură/ Și cu viermii mă tot cert/ Că nu poci ieși din groapă/ Să te bat și să te iert... La sfârșitul cu să te bat și să te iert, toți râd, e o romanță de mahala, o știu foarte bine, au lălăit-o de multe ori, îi trezește din melancolii. Vocea Maestrului e parcă de-acolo, din țigănie, Dumnezeule, mare actor!, cum de poate face așa de autentic pe nefericitul ăla de mahala? — Cânți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
toți, și mie mi-a cântat din prima, m-a cucerit cu glasul lui, parcă m-a fermecat, a început cu nu știu ce doină de la ei, de pe Olt, ceva cu puicăăă!, nu mai știu cum, acuma o dă pe cântece populare, romanțe și imnuri, pe muzica de la câte un spectacol muzical, ăsta e el, îl ascultă toți. Nu știu cum face, că îi farmecă. Ăsta e cuvântul: „far-me-că”. — Are pasiunea lui Joaquin Cortes în dansul de flamenco, mori și învii cu el, punctează doct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
simte că îl scapă din mână, simte totdeauna asta. Se duce spre el și îl strânge în brațe, nu vrea să-l piardă, el e siguranța ei în lumea asta teribilă a teatrului, nu mi-ai mai cântat de la Paști romanța mea: De-aș fi vântul cu miresme parfumate... Nu pot acuma, iubito, sunt obosit, sunt frânt după atâta condus, altădată, îți promit eu că-ți cânt. Și ea urcă scara spre dormitorul de sus, este prea obosită de drum, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cuprins de o inexplicabilă lene sau, după expresia lui Robertson, „mi-era scârbă de misiunea mea, de viața pe care o duc, de tot”. Kudașvili a relatat că, deși avea de îndeplinit importante operațiuni, a început să cânte la acordeon romanțe, iar Robertson că pur și simplu s-a îmbătat criță. 3) Pe ecranul televizorului, unde în mod normal apar imagini ale spațiului din jur transmise de camerele din exteriorul navei, se distinge invariabil, cu claritate - cosmonauții o jură -, imaginea mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pupă microfonul și începu: — Am avut-un saaateliiitîî, da’ l-am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest fundal muzical antrenant asigurat de taraful satelitului, ce mai cântă, printre altele, cunoscutele melodii „Mărioară de pe Vega”, „Să dai randament deplin” și vechea romanță „Am vrut să scap de radiații”, tov. Roșca 7 închină un păhărel, îl dădu peste cap, se așeză, luă o măslină, o mestecă, scoase sâmburele și-l depuse într-un container de recuperare așezat adhoc lângă masă, apoi începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o salut ca necesară. De la cântecul lumesc, care înmuia inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experiență și transfigurare, nu se poate sări într-un singur veac. Să ne înfundăm, fără regrete, în acest tabiet al romanței și elegiei. Pace Poeziei leneșe! Poeților implicați, complimente. Cu Craii de Curtea-Veche în sul și Cetatea de Argint transcrisă, e nimerit să mă eschivez la timp în celălalt univers de curății și semne. Viața literară, 10 martie 1928 LEGENDA ȘI
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de ce anume trebuie să existe această poezie? Nu întîm-plător Vianu concepea pedagogic delimitarea ermetismului de obscuritate. Cu excepția lui Ion Barbu, toți marii poeți români au scris și o poezie pentru publicul mai larg. Eminescu este astfel cunoscut mai mult din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. Dar cum să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pierdut la bacara Peripatetic în amurg Când îngerii veghează peste burg Cabaret cu dansuri de duzină În care-ți lași și ultima chenzină Cu stelele topite-ntr-un pahar În care plâng lambriuri de stejar Armonici vechi de parcă le cunosc Romanțe cu parfum de mosc În care fiecare drum După ce-a ars devine scrum Referință Bibliografică: Oraș de cositor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
ORAŞ DE COSITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364591_a_365920]
-
a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă" în adevărați "faguri de miere" ai poeziei sale se cunoaște. Față de eminescianismul stilistic, Macedonski manifestă, încă de timpuriu, o mare disponibilitate artistică, chiar dacă, sau tocmai de aceea, Macedonski
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a înflorit în uriașul buchet multicolor al carierei ei, ci și opera, liedul, romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admirații și iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobește pe loc, pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de Operetă
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DUMITRU ICHIM (KITCHENER, ONTARIO) - ROMANȚĂ PENTRU OCARINĂ Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Odată a fost ca niciodată doar pentru cei din poveste, dar pentru noi, nimeni nu știe, odată s-a întâmplat ca să fie cu
ROMANŢĂ PENTRU OCARINĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363830_a_365159]
-
și al nostru-odată a fost ca niciodată... Și a plecat cu el. Brazii șușoteau peste izvor, psalm înalt ce doar odată se îngână: Cel ce o ține de mână e Gabriel - îngerul ei păzitor Referință Bibliografică: DUMITRU ICHIM (Kitchener, Ontario) - ROMANȚĂ PENTRU OCARINĂ / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ROMANŢĂ PENTRU OCARINĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363830_a_365159]
-
învățământ, apoi directorul școlii, care a prezentat istoricul comunei și, în final, președintele de colectivă, proaspătul absolvent a opt clase, ce prevestea viitorul luminos al localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent și pricepere de tanti Veta, bucătăreasă oficială de ocazie. Petrică Armonistul și colegii săi erau păstrați pentru partea dansantă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > SPERANȚE AMĂGITE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Speranțe amăgite Lacrimi de iubire devin în ani...romanțe Altare unde ardem, speranțe amăgite! Cenușe-mprăștiate rămîn doar restanțe Din trăiri uitate, de flăcări contopite! Din anii tinereții se-arată peste vreme Păreri de rău și lacrimi pentru timp uitat Ce fuge tot mai iute, când secunda geme! Să fie
SPERANŢE AMĂGITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363977_a_365306]
-
un soi de naivitate: “ Au mărunțit zarzării neaua/ Și-au readus-o în coronae?/ Ori s-a jucat printre “bidoane“/ Aprilie cu bidineaua ?“( Aprilie). Observația nu e lipsită nici de aerul reflexive și, chiar când tema lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
fiu Mă-nduioșez văzând ce sunt” George Călinescu arată că Cincinat „ a continuat într-un spirit mai boem pe Alecsandri în poezia de album”. Nu vom analiza poezia lui deoarece este pusă în umbră de un Minulescu sau Goga. Unele romanțe, magrigaluri sau lieduri au fost puse pe muzică, cântate și fredonate de contemporani. Epigramele l-au făcut celebru pe Cincinat Pavelescu. Ele sunt adresate mai mult unor nume care astăzi nu ne mai spun nimic. Și totuși unele dintre ele
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
tot anul, Eram sau nu eu căpitanul Sărmanei bărci ce rătăcea?” Prin destinul său capricios de poet sentimental obligat de viață să-și ascundă bunătatea funciară și generozitatea sub toga neagră a inflexibilului magistrat, scandându-și tainic sentimentele sfioase în romanțe devenite ale tuturor și în epitalamuri care nu l-au celebrat niciodată pe el, neînțeles și nerealizat în idealurile sale artistice, cincinat Pavelescu rămâne ultimul trubadur în literatură și cel dintâi epigramist al nostru. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: CINCINAT
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]