21,085 matches
-
Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de Vest din Timișoara coordonat de profesoara universitară Doina Benea. Este un merit incontestabil al colegei menționate că a creat la Timișoara o adevărată școală de arheologie provincială romană, cu preocupări speciale de istoria economiei romane în Dacia și în provinciile limitrofe sau mai îndepărtate. Paginile rezervate acestei problematici de-a lungul anilor în mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
secolului trecut. Tocmai de aceea sub titlul „Moravia e Roma”, abil ales de organizatorii unei expoziții însoțite de o bogată serie de conferințe și de proiecții, se poate aduna practic întreaga creație a naratorului, de la primul roman Indiferenții la Povestirile romane și la ultimele scrieri din anii ’80. Este exact ceea ce a vrut și a reușit să facă Asociația „Fondo Alberto Moravia”, sub privirea atentă și mereu la fel de iubitoare a Daciei Maraini - muza de care scriitorul a fost legat poate prin
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului roman nu face parte dintre ele. Cât despre intenția sa de mascare a propriilor convingeri și de adecvare aparentă la normele și principiile dominante - fie că a fost generată de o slăbiciune morală, fie că a provenit din intenția de a
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
pentru clasa conducătoare care îl promovase și pe de altă parte să privească cu atenție și cu stimă - conform propriilor mărtuisiri - spre mitul proletar. Această atracție a fost mobilul unora dintre titlurile importante din bibliografia sa: Romana, Ciocciara și Povestiri romane. Dar dacă boala, fascismul și războiul i-au jalonat traiectoria umană și scriitoricească, am fi tentați să spunem că nordul busolei sale a fost întotdeauna Roma. Interioarele învăluite într-un amestec de noblețe și ponoseală, exterioarele populare mizere sau cele
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
un centru viu al lumii literare postbelice. Între colinele acestui oraș au loc toate scandalurile generate de apariția volumelor sale, aici se publică din ’54 revista „Nuovi Argomenti” pe care o conduce, în Vatican este pus la Indice volumul Povestiri romane și nu foarte departe de Piazza San Pietro același volum reușește să adune consensul și solidaritatea aproape unanime a lumii literare, atunci când în 1952 i se atribuie Premiul Strega. Dragostea romancierului pentru orașul său natal și pentru oamenii lui are
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
fie dependentă de ea. Privind sala înțesată de oameni care nu doar îl citiseră, ci îl studiaseră și îl puteau cita pe Moravia, care îl cunoscuseră personal sau cel puțin merseseră pe urmele lăsate de el, mă gândeam că acești romani sunt tot atâtea replici ale Elsei Morante, ale Daciei Maraini sau ale junei Carmen Llera: din ce în ce mai tineri, din ce în ce mai fermecați de literatura lui; dependenți de Moravia. 1) La începutul războiului, Moravia se retrage împreună cu soția sa Elsa Morante la Capri. Îl
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
La cât de grosolan se înfăptuiește, istoria nu merită alt tratament. Iar în ce-i privește pe români - care pricepere, care braț de fier? Uitați-vă la provinciile noastre neînstare să absoarbă lecțiile niciunei administrații imperiale, fie că a fost romană, rusă, otomană sau vieneză. Și uitați-vă la felul în care istoria ne blagoslovește cu România asta Mare - ce penibil e să crești doar în suprafață, să-ți umfli doar burta. 20 martie. Stupid obiceiul de a citi în pat
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
primit ordinul de a schimba semnele de identificare de pe fuselajul și aripile avioanelor, semnul crucii tricolore cu litera “M” la fiecare capăt au fost Înlocuite cu un cerc tricolor având În centru steaua cu cinci colțuri. Cu toate acestea, avioanele romane erau doborâte sau incendiate la sol de ruși, care aveau o ură viscerala Împotriva aviației noastre care le dăduse câteva lecții de Înaltă măiestrie În arta pilotajului, atât În luptele aeriene cât și În bombardamentele obiectivelor terestre. Escadrila 113 se
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
franceză - se deschide, conform principiului alfabetic, cu o comunicare în limba rusă, emblematică pentru tema principală a simpozionului: Dostoievski și romanul rus ca mit filosofic în creația lui Julio Cortazár și Ernesto Sábato. Autorul, Stefano Aloe, subliniază importanța primordială a romanului rus pentru literatura latino-americană, evidențiindu-l pe primul loc, printre scriitorii ruși, pe Dostoievski: "Cel mai mult îl înrudește pe Dostoievski cu experiențele literaturii latino-americane viziunea irațională și fantastică despre realitate, ceea ce se numește la Dostoievski realism în sens cel
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
mort de trei ani, Însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În ’77 mă uitam cum se bat romanii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria romanilor” și alte cărți. În ’78, am venit acasa, am tras sorț și am jurat. Am cătanit În Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricină Între români și unguri. Până În ’93 am
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
din minunatele cărți ale autoarei cu mult patos și talent. Felicitări, Mariana Brăescu și la mai multe cărți la fel de valoroase! De la «Sadoveanu» am mers pe jos până la «33», restaurantul neoficial al scriitorilor bucureșteni. Se află pe Bd. Dacia lângă Piața Romană la stația autobuzului 33. Acolo avea loc un alt eveniment cultural - un recital de poezie și muzică, organizat de poetul Daniel Vorona. A recitat superb versuri alese un scriitor despre care nu știam nimic - respectiv Florentin Popescu (ce personalitate, ce
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
și vrem și noi două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-am explicat, voi sunteți
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-am explicat, voi sunteți cu „schimbăm dolari”, În vreme ce ăia băteau moneta... Mo ne-ta!... Sistemul monetar care ne interesează pe noi astăzi În redresarea economică!... Nu, nu bătutul ne interesează, ci
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
pârlită... Dar acum moneta nu se mai bate. Ci se toarnă... Și a apărut o Întregă profesie de turnătorie, În așa fel Încât pe moneta noastră ar trebui să scrie „Ave Caesar, turnătorii te salutam!”... Așa că, frați romi și frați romani, ascultați cronica În limba latină despre „Banca de la strada”, sau „Tziganbank”!:... In anno mille nove cento... nouăș’patru, calendele lui Aprilie, guvernus Vacaroius cum Florinus Georgescus ministrus biștaribus, luatus decizionem: Leus eliberartus et in dolce concubinajum cum americanus dolarus cohabitare
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
și i-am pus-o pe piept. Imediat a înțeles că mama murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
pasul umăr la umăr cu mine, gâfâind ca un asmatic. Semăna cu cineva și mă străduiam să îmi aduc aminte cu cine. Deodată mi-am amintit ziua grea dinaintea plecării mele în Suedia - ultimul interogatoriu într-un apartament din piața Romană unde o funcționară a Uniunii Scriitorilor îmi dăduse pașaportul "diplomatic" cu viză. Abia mai târziu am înțeles de ce li se dădea scriitorilor un pașaport diplomatic - pentru a fi folosit ca identitate de cei care plecau în străinătate cu misiuni "speciale
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
celei viitoare, dar și a celei prezente, ca însoțitoare permanentă a existenței. Scrierea are ambițioase aspirații reformatoare. Este un proiect eseistic și poematic de tip existențialist, al vieții în(spre) moarte, trăită exclusiv în tensiune contemplativă. Cartea este un (meta)roman al unei noi subiectivități și obiectivități, al unui nou protocol narativ și reflexiv, inițiatic, între personaje și narator, întâlnite într-o perspectivă absolută cu aparențe relativiste. Roman al necesității și libertății conștiinței, al unei lucide și dramatice conștiințe existențiale și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
senin, un ins cu grele vini și cu somn întrerupt de coșmaruri? Ba da, mai cu seamă dacă, încă din copilărie ți-ai propus, la îndemnul tatălui tău, să-i iubești pe semenii tăi ca pe tine însuți. (Fragment din romanul Relatare despre moartea mea, în curs de apariție la Editura Polirom)
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
așa că s-a hotărât să-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar să se fi dus careva la cabinetul său din blocul de lângă cinematograful "Splendid", cândva pe Calea Moșilor, între străzile Ardeleni și Romană (azi Mihai Eminescu). Se obișnuise să-și caute singur pacienții, umblând din curte în curte, cu o gentuță în care purta un stetoscop, un ciocănel și medicamente uzuale. Ne cunoștea starea sănătății mai bine decât ne-o știam noi. Își
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau spre cer Incendiind imperial maidane, Ca-n urma lor să nu se-nfiripeze Capcane pentru oștile romane. METOPĂ V În haine lungi și Înfricoșătoare De mare preot, marele-mpărat Spre sacrificiul de purificare A oștilor, solemn s-a-mpresurat Când sângele porni să curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre saturarea zeului Baal. Apoi
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
nu dorește să moară cu adevărat, aranjează ca asasinul său să fie executat. Măcinat de cele Întâmplate, Își reevaluează existența mizeră și reușește să recâștige dorința de a trăi după ce trece prin câteva alte câteva mici aventuri. Interesant la aceast roman este modul cum autorul reușește să Țină cititorul aproape de tribulațiile personajului prin alternanța dintre momentele de singurătate și depresie, În care acesta Își analizează viața, și suspansul creat de primejdia ce Îl așteaptă. Prezentate din perspectiva lui Tolia, evenimentele par
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]