879 matches
-
caracterul nobil trăiesc caractere servile... De ce?... Fatalism! Este o cestiune pe care, cu mai multă competență acum, și cu experiență personală, ar putea astădată inteligentul d. Conta să o trateze într-un capitol aparte, după ieșirea d-sale din ministerul roșilor, pentru a ilustra cărțulia sa de teorie și cu date din viața practică. Pentru noi însă, pe cari speculațiunile metafizice - chiar și cele ale pozitivismului - ne-au găsit pururea reci, ne mulțumim a constata că există Midas și în timpurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce preț va mai pune pe caracterul unui om care, printr-un simplu decret, devine, din antidinastic dinastic, din republican monarhist, din liberal autoritar, din rebel credincios, din pasquilant umilit primitor al medaliei Bene-merenti? Influența manierei de-a vedea a roșilor s-a reflectat așadar cu aceleași rele urmări și asupra poporului și asupra suveranului. Dacă ni s-ar cere formula după care se manifestă activitatea suveranului în urma marilor decepțiuni ce i le-a pregătit partidul roșu, am zice că. M.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pietraru a fost aginte electorale la Târgoviște al partidei de la "Timpul" și redactore al ziarului din Târgoviște "Vestea" sau "Tîrgoviștea", organ al acestei partite. Afirmare pentru afirmare. Susținem că acest domn a fost mult timp roșu și agent electoral al roșilor. Dar nici nu putea fi altceva decât roșu. Singur partidul d-lui Brătianu primește în sânul său pe toți transfugii, pe toți incolorii, pe toți cari-și încearcă norocul când într-o parte, când într-alta. În șirurile roșiilor vom
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-au ars casele, au preluat proprietatea asupra pământului (inclusiv drepturile asupra terenurilor și pădurilor comunale) și i-au silit pe separatori să se Întoarcă În comunele lor. Satele aveau tendința de a se comporta asemenea unor republici autonome, favorabile Roșilor, atât timp cât aceștia recunoșteau „revoluția” locală, Însă opunând o rezistență Înverșunată Încercărilor de a li se lua cu forța grâne, animale sau oameni din orice regiune. În aceste condiții, tânărul stat bolșevic, care se făcea adesea simțit sub forma jafurilor militare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sprijinul ei! Cea mai mare parte a travaliului ziaristic eminescian a fost de opoziție, întrucât a coincis cu lunga guvernare liberală, pe care a combătut-o statornic și în toate articulațiile ei. Și-a atras asupra sa atâtea aversiuni din partea "roșilor" încât afirmația lui A.C. Cuza din 1923, că "liberalii au ucis mișelește cel mai mare poet al neamului", ar putea căpăta și alte conotații. Să fi știut liderul naționalist ceva care nouă ne scapă? Ca "român absolut", cum l-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acesta, Actorii bocesc, neștiuți, obosiți, Trimiși în culise și nedumeriți, Se trage cortina în teatrul acesta. 14 iunie 2011 Cântecul dezastrului din noi Ne dor cotidiene remușcări, Silabisim cuvinte amorțite Și suntem niște trepte fără scări Sau scări cu trepte roase, putrezite. Trăim în echilibru instabil, Îngurgităm, constant, energizante, Iar psihicul se năruie, labil, Printre iluzii traumatizante. Din jalea asta scoatem și profit, Ne vindem remușcările și anii, În fiecare trup, un neofit Ce-și cumpără religia cu banii. Nu vă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Acum avem cu toții pașaport, În spațiul Schengen o să dăm năvală, Ne numărăm, atenți, din mort în mort, Când demolăm, rapid, spital și școală. Ne dor cotidiene remușcări, Silabisim cuvinte amorțite Și suntem niște trepte fără scări Sau scări cu trepte roase, putrezite. 15 iunie 2011 Infinitul dintre două stații de tramvai eu am lăsat sufletul pe drum între două stații de tramvai alergasem poate căutam să mă conving că sunt normal întotdeauna am privit normalitatea din punctul meu de vedere (trebuie
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
năpădită de iarbă. Ploaia ne obligă să ne strecurăm pe lângă zidurile pătate de licheni, să ne adăpostim în fostele celule, în fostele camere de tortură, întîrziind în ele mai mult decât am fi vrut. Rămânem sub o arcadă cu tencuiala roasă ca de lepră, discutând un timp, apoi tăcând, fiecare cu gândurile lui, în vreme ce ploaia continuă să cadă vrăjmașă peste pinii din curte. Scos din ritmul de rutină, ghidul povestește întruna și, probabil, dă mai multe detalii decât de obicei. El
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
căutînd mereu să-și acopere picioarele goale cu colțul unei pături. Bătrîna cu ochelari, așezată lîngă soț, uită să mai clatine din cap, dar continuă șirul de oftaturi prelungi. Nina, întinsă, învelită pînă la brîu cu o pătură mai veche, roasă și aspră, își îndeasă cu putere tîmpla sub coasta actorului, simțindu-se mai în siguranță cînd mîna acestuia, cu degetele desfăcute, i se oprește în părul de la ceafă, ca un paravan între capul ei și zidul rece. În brațele tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sacadat. Ochii albaștri lăptoși îi străluceau de lacrimi și de furie. John Robert, afundat în fotoliul adânc, arăta ca o gigantică broască țestoasă, pe jumătate ascunsă în carapace; se opinti din greu să se ridice, frecându-și picioarele de covorul ros și făcând brațele fotoliului să scârțâie sub mâinile sale încordate, dar nu izbuti. Spune în șoaptă : — Nu te apropia... O clipă, s-ar fi zis că Hattie era gata să i se arunce în brațe, cuibărindu-se, ca o pisicuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nevoie, întrerupătorul. Lumina electrică intransigentă, de neon, sancționează și mai drastic sărăcia lucie din vizuină, prin contrast violent și ireconciliabil cu fastul și cu luxul orbitor, de sus. La masa hodorogită, răsturnat pe-un scaun, în vervă, etalându-și pingelele roase, Nae Contrabandă scotea limba și se strâmba la ei, abțiguit. Intrase fără probleme, pe ușa lăsată descuiată, câtă vreme cei trei fuseseră invitați în vizită, la proprietăreasă. Spre lauda lui, de dată aceasta nu mai apăruse, însă, ca milogul, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
este atunci când... Instantaneu, el realizează că are pielea de găină, cordul-sloi, părul țeapăn-măciucă, iar dinții i se lovesc de-a surda, între ei. În spatele haitei, se stârnește mișcare. Cățelandrii și jitiile de pripas, din josul ierarhiei, cu cozile lor debălăzate, roase și ciuntite de pecingini, păreau că se repliază schelălăind, din calea unei alte prăpădenii teribile, o arătare cu mult mai îndârjită și mai fioroasă. Acesta este Baal! Priviți-l...! Marea Cârtiță! Regele orb al beznelor de sub țărână! răsună iar glasul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
plutește un miros Înțepător de țigări, de chipsuri și de altceva pe care nu-l poate defini. Sau poate că da, dar speră să se Înșele. Casa aceasta sinistră - ciudat de goală, fără suflet, fără obiecte, doar câte o canapea roasă, fără cuverturi, cu o bibliotecă goală. Îi luase de-acolo și nu mai fuseseră văzuți. Casă nelocuită, abandonată, infestată de amintiri - fantasme. Preotul zice că spiritul e În noi și agentul principal apasă butonul telecomenzii și Îl Închide. Se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Ni se face o poză, dar În poză sînt doi copii de aproximativ 4 ani, eu și Monica stînd obraz În obraz, rîzÎnd, iar cînd Moș Gerilă intră În poză, poartă o uniformă verde, de maior, și are un diplomat ros, plin cu otravă, pe cele două chipuri vesele Împietrește stupoarea, veștejindu-se, de pe poză zboară coji. Pentru o fracțiune de secundă, nu sînt altceva decît o supă umană Învolburată, vîrtejuri de culori și sunete și mirosuri se Învîrt unele după
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
flori, prin stație, o inundație de aplauze din sala care a ieșit din transă, se pare că și cei de la Partid au fost impresionați, căci și ei sînt oameni, iar tu moțăi pe o banchetă tapisată cu un pluș roșu ros și plin de praf, acoperit cu un halat care miroase un pic a mucegai, Într-o cameră-depozit, prin ușa comună se aud vocile balerinelor, În cabină, se grăbesc să-și curețe machiajul, să se schimbe, ca să fugă acasă să gătească
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un miros suspect. În salon e rece și umed și un iz acru, de trupuri bolnave care Încearcă cu disperare să-și genereze propria căldură. Caloriferele sînt un decor fără utilitate, emană un frig metalic care străpunge cu ușurință păturile roase (seamănă foarte mult cu cele din dormitoarele militare - și caloriferele, și păturile). Așa că frigul circulă de capul lui dinspre ferestrele pe care pînă la primăvară e puțin probabil că cineva În toate mințile se va Încumeta să le deschidă. După ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unui tîmpit. Măcar să-mi fi pus pe mine un pulover mai gros cînd am plecat de-acasă. Dar ce-o fi prin oraș? S-au mutat din cabină În holul din capătul culoarului cabinelor, pe fotoliile mari de pluș purpuriu ros și prăfuit. De aici se vede mai bine afară. Fereastra cît tot peretele e ca un ecran, un ecran gol, străbătut de zăpadă. Dincolo de fulgii apoși care cad pieziș, cu repeziciune, strălucește strada pustie, În lumina de mercur a becurilor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din provincie. Aceasta era, În primul rînd, șatenă și mai corpolentă decît mă așteptasem. O femeie mai curînd fără vîrstă, dar În orice caz trecută, cu părul vopsit negru, coafat În stilul anilor cincizeci, Îmbrăcată Într-un palton cu marginile roase și de o culoare incertă - să zicem, vînăt -, purtînd pe cap o bonetă verde cam fistichie, de lînă tricotată. Vederea ei Îmi inspira, prin nu știu ce detalii pe care nu le-am putut fixa, o anumită dezordine. Poate mirosul neplăcut, de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
în evidență avantajele diviziunii muncii și păstrării uneltelor în proprietate privată. Este un exemplu clasic ce ilustrează rădăcinile puternice, în cultura greacă și romană ale modului de a fi occidental. Din diviziunea muncii ,,rezultă că produsele muncii sunt mai nume roase, mai bine și făcute mai repede, atunci când fiecare face un singur lucru, potrivit cu firea sa, în timpul pe care îl are și fără să se preocupe de alte activități"226. Urmarea acestei diviziuni a muncii sociale avantajoase pentru fiecare, ,,oamenii vor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de schilozi. HERRMANN (Se ridică și vorbește dându-și importanță): Am visat că în sfârșit am devenit un spărgător adevărat... și că mai ales nu am fost descoperit de întregul aparat de stat, că stau pe WC și am obrajii roși. E după amiaza dinaintea unei seri sfinte de ajun și exact cu un an în urmă îi făcusem de petrecanie maică-mi. Și într-adevăr nu putusem să fiu dovedit, deși până atunci fusesem pentru orice lucru tras la răspundere
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
textul următor, studiați fenomenele de schimbare a punctului de vedere: Se cățără deci la mansardă și începu să scotocească prin covată. Teancuri de facturi și cambii se învecinau cu pachete de cântece, sub aceste hîrtii, un caiet galben, cu coperta roasă, lăsa să se vadă câteva pagini. André îl deschise și citi: Joseph Steindel Caiet de Cântece "Caietul tătucii!" Copilul își adora părintele, pe care îl pierduse când era prea mic pentru a-l cunoaște. D-na Steindel nu contenea vorbind
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja alte stări decât cele ale boierilor și clerului. În acest sens, se observă că "țara" nu a fost niciodată convocată separat, excepția constituind-o judecata "roșilor" din anul 1636615, nu ca o adunare separată a stărilor, ci o fază a aceluiași proces, în care decizia este atribuită "roșilor". Caracterizând Adunările de stări în Țările Române, V.Al. Georgescu 616 sublinia că se insistă asupra a trei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
clerului. În acest sens, se observă că "țara" nu a fost niciodată convocată separat, excepția constituind-o judecata "roșilor" din anul 1636615, nu ca o adunare separată a stărilor, ci o fază a aceluiași proces, în care decizia este atribuită "roșilor". Caracterizând Adunările de stări în Țările Române, V.Al. Georgescu 616 sublinia că se insistă asupra a trei aspecte esențiale, care privesc: nivelul de reprezentare; eliminarea confuziei între Adunare și Sfatul domnesc; definirea "țării" ca structură instituțională, asociată independenței feudale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Amin!"697. Adunarea stărilor era deschisă solemn de domnitor sau mitropolit. Ordinea desfășurării indică o procedură cunoscută. De regulă, stările dezbăteau împreună, dar în unele situații dezbaterea și deliberarea aveau loc pe stări. În acest fel s-a desfășurat judecata "roșilor", în timpul domniei lui Matei Basarab. Dezbaterea problemelor pe "curii" este atestată încă din secolul al XVI-lea, când cele două stări superioare cler și boieri deliberează separat. Astfel de situații sunt menționate în anul 1597, când s-au trimis soli
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]