375 matches
-
interior deschis nu este întotdeauna ușor să determini forțele de care depinde centrul vizual. Priviți cunoscuta pictură a lui Panini înfățișând interiorul Panteonului (figura 136). Ea plasează privitorul cu mult deasupra capetelor elegantelor doamne și eleganților domni împrăștiați pe pardoseala rotondei. Dacă privitorul, suspendat în spațiu, ar trebui să localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la jumătatea de sus a verticalei centrale, probabil la nivelul cornișei, între cupolă și tamburul colonadei. La fel ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe d v. să mergeți să vedeți operele pe lângă care unii trec zilnic, fără să mai știe ale cui sunt și cu câtă pasiune au fost plămădite. În Cișmigiu există superba „Femeie cu ulcior” ș i bustul lui Titu Maiorescu, din Rotondă. În Bușteni se află eroul de război Mușat, „Aruncătorul de grenadă”. În Galați se găsește monumentul lui Cuza. În fața unuia dintre stadioanele bucureștene există un discobol realizat de bunicul meu. Iar în Iași, sper să mai existe „Monumentul infanterie i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
San Michele Arcangelo, di San Egidio Vescovo, di Montevergine, di San Francesco d'Assisi o dell' Immacolata, di Sant'Agata, di Sant'Andrea Apostolo, di Sant'Antonio Abate, di Santa Caterina, di Santa Maria del Gesù, di Santa Maria della Rotonda, del Nome di Gesù, dell'Annunziata, dell'Ecce Homo, della Santissima Trinità, di Santa Maria del Purgatorio, dei Padri Crociferi... și, sigur, astea nu sunt toate... Din Vittorio Emanuele, la dreapta, pe Via Corrado Nicolaci, acolo unde, în a treia
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
viață și de sine, de orice „casă”, călători prin timp și spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
cu remarcabil talent literar, cu sensibilitate intelectuală și gingășie sufletească, rezidă în adevărurile ei interioare, în încercarea de a recupera nu un trecut, cu personajele sale „principale”, ci povestea întâlnirilor mirabile, împletirea în rotund a biografiilor cu autobiografia, adică destinul Rotondei sufletești. După ce a tradus Noul Testament și unele părți din Vechiul Testament (Psaltirea, Pentateuhul, Cântarea Cântărilor, Cartea Psalmilor etc.), A. izbutește să ducă la bun sfârșit versiunea românească integrală a Bibliei (2001), însoțind textul cu comentarii de o remarcabilă valoare, prin densitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Poeme cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Iași; expoziție colectivă și expoziție personală la galeriile Casei de Cultură din Pașcani și tot din 1982 participă la toate expozițiile bianuale organizate de cenaclul "N. N. Tonitza" (ulterior "Th. Pallady" prin fuziunea cu acest cenacluă; - 1985: expoziție personală la galeriile "Rotonda" I. M. F. Iași; 1986: expoziție personală la galeriile Centrului Județean al Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă, Iași; - 1987: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
fără a fi tributară nici unuia dintre naivii celebri. Activitatea expozițională este meritorie: a participat la toate expozițiile organizate de cenaclul "Șt. Luchian", la toate saloanele bianuale ale Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, a realizat două expoziții personale - În 1990, la Galeriile "Rotonda" ale I.M.F. Iași și În 1994, la galeriile Fundației "Prietenii Iașilor - Emil Alexandrescu", a participat În 1995 la expoziția colectivă organizată de A. A. P. la Viena, În perioada 1996 - 1999 a avut selecționate lucrări la toate edițiile Salonului Național de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
rom. cont., I, 32-43; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 30-37; Elena Zaharia-Filipaș, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu, București, 1980; V. Voiculescu interpretat de..., îngr. și pref. Rodica Pandele, București, 1981; Piru, Ist. lit., 362-366; Alte 13 Rotonde 13, București, 1982; Bucur, Poezie, 151-170; Mircea Zaciu, V. Voiculescu centenar, RITL, 1984, 2; Centenar V. Voiculescu, ST, 1984, 10 (semnează Valentin Tașcu, Dan C. Mihăilescu, Ion Simuț, Constantin Miu, Mircea Popa, Aurel Rău); Centenar V. Voiculescu, MS, 1984, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Popescu, V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; Alex. Ștefănescu, Vasile Voiculescu, RL, 1994, 36; Negoițescu, Scriitori contemporani, 73-80; Marius Oprea, Scriitorii și Securitatea - Dosarul Vasile Voiculescu, „Dilema”, 1995, 105, 107, 110; Cornelia Ștefănescu, Certitudini subiective, JL, 1995, 21-24; Anania, Rotonda, 216-234; Pop, Recapitulări, 66-78; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 275-298; Constantin Miu, Proza religioasă a lui Voiculescu și Arghezi, CL, 1996, 4; Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al VII-lea, ediția Mihai Eminescu, Opere. Apariția din 1970 a revistei „Manuscriptum”, editarea de carte în editura proprie, organizarea unor manifestări periodice sub genericul „Rotonda 13” (în cadrul cărora a strălucit Șerban Cioculescu), lansarea de cărți, susținerea unor dezbateri în cadrul Cercul profesionist de lectură Grădina lui Polemos ș.a. compun imaginea unei instituții vii, cu rolul ei în viața culturală contemporană. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
sud și vest) și orașul vechi (cu străzi largi și multe clădiri din secolele XVI, XVII, XVII, la nord). De-a lungul Cours Mirabeau flancat de două rânduri de palmieri, se înșiruie cafenele celebre (Les Deux Garcons ), fântâni renumite (La Rotonde). În partea nordică, în arealul medieval al orașului Aix, un obiectiv cultural important este Catedrala Sfântului Mântuitor (Cathédrale Saint Sauveur), construită pe locul unui fost forum roman. Catedrala cumulează un amestec de stiluri din secolul V până în secolul VIII, incluzând
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006 VIORICA TOPORAȘ LA BALCIC Deși cunoscuta publicului iubitor prin arta de șevalet, cu atâția ani in urmă, Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda” I.M.F. Iași prin 1990 expoziția sa de acuarelă „Lumina Mediteranei”. Curând o noua expoziție de portaluri și arcade de la Sighișoara, Case din Valea Oltului - cu ecoul arhitecturii grecești și venețiene îi urmează. Recentul album editat în urma unui admirabil efort de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și Liviu Leonte 1978 - Galeriile Teatrului „Pastia” - Focșani, a prezentat Florin Muscalu 1978 - Galeriile Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, a prezentat prof. Constantin Ciopraga 1980 - Galeriile „Casa Presei”, a prezentat Aurel Leon 1981 - Galeriile Teatrului „G. Bacovia” Bacău 1981 - Galeriile „Rotonda” UMF Iași, a prezentat Aurel Leon 1982 - Casa Presei Iași 1983 - Sala Victoria Iași, a prezentat Aurel Leon 1985 - Casa Cărții, Galeriile, a prezentat prof. Constantin Ciopraga și Aurel Leon 1986 - Galeriile „Cronica” Iași, a prezentat Aurel Leon și Valeriu
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Victoria Iași, a prezentat Aurel Leon 1985 - Casa Cărții, Galeriile, a prezentat prof. Constantin Ciopraga și Aurel Leon 1986 - Galeriile „Cronica” Iași, a prezentat Aurel Leon și Valeriu Stancu 1986 - Galeriile Teatrului „Pastia” Focșani, a prezentat Laurențiu Șoitu 1988 - Galeriile „Rotonda”, Iași, a prezentat Valentin Ciucă 1989 - Galeriile Teatrului de Comedie București cu expoziția „Arta spectacolului”, a prezentat criticul de artă Marin Mihalache și actorul Silviu Stănculescu 1990 - Galeriile „Rotonda” UMF Iași- Acuarelă „Lumina Mediteranei” a prezentat Al. Husar 1991 - Galeriile
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
1986 - Galeriile Teatrului „Pastia” Focșani, a prezentat Laurențiu Șoitu 1988 - Galeriile „Rotonda”, Iași, a prezentat Valentin Ciucă 1989 - Galeriile Teatrului de Comedie București cu expoziția „Arta spectacolului”, a prezentat criticul de artă Marin Mihalache și actorul Silviu Stănculescu 1990 - Galeriile „Rotonda” UMF Iași- Acuarelă „Lumina Mediteranei” a prezentat Al. Husar 1991 - Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV Iași, a prezentat Radu Negru și Valentin Ciucă 1992 - Muzeul Unirii Iași, a prezentat Constantin Ciopraga 1992 - Galerile „Orizont” ale Facultății de Chimie, Universitatea Tehnică Gh.
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
1978 7 Expoziția de pictură, Viorica Toporaș Zbranca - Steliana Delia Beiu - „Flacăra Iașului”, 22 dec., 1979 8 Expoziția Viorica Toporaș - Steliana Deia Beiu - „Flacăra Iașului”, 4 iulie, 1981 9 Expoziția Viorica Toporaș - George Chirilă, „Contemporanul”, oct. 1981 10 Catalog 1981 „Rotonda U.M.F.” - Aurel Leon - Cuvânt înainte 11 Peisaje Steliana Delia Beiu - „Cronica”, 30 aprilie, 1982 12 Viorica Toporaș în Sala Victoria - Aurel Leon, „Cronica”, nr. 30, din 29 iulie, 1983 13 Viorica Toporaș - N.D. Zaharia, „Flacăra Iașului”, oct., 1983 14 Evocări
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
pe însăși steaua ta polară. Gloria LĂCĂTUȘU - 1990 LUMINA MEDITERANEI Viorica Toporaș, binecunoscută publicului ieșean ca o virtuoasă a picturii de șevalet, ne invită într-o posibilă călătorie virtual-reală în strălucirea Mediteranei prin intermediul expoziției sale de acuarelă deschisă la Galeria Rotonda I.M.F. Consider că autoarea s-a simțit atrasă de lumina Mediteranei în urma imaginilor afectiv-fantastice vizualizate ca urmare a lecturii, și de dorința întoarcerii la considerația chineză a picturii - care constituie obiectul unui adevărat cult pentru că, în ochii chinezului, arta picturală
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Blaga sau Fascinația diplomației, București, 1995; Lucian Blaga, DRI, I, 209-230; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995; Ion Bălu, Viața lui Lucian Blaga, I-IV, București, 1995-1999; Micu, Scurtă ist., II, 57-65; Anania, Rotonda, 150-163; Vasile Muscă, Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D. D. Roșca, Cluj-Napoca, 1996; Ion Bălu, Opera lui Lucian Blaga, București, 1997; Titus Bărbulescu, Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale, București, 1997; Mihai Cimpoi, Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140, passim; Mariana Vartic, Hortensia Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC, 218-240; Dimisianu, Lecturi, 64-77; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Münster. Radke, G. (1981), În Die Göttin von Pyrgi (Atti del Colloquio, Tübingen, 1979), Florența. Rix, H. (1985), „Scrittura e lingua”, În Gli Etruschi. Una nuova immagine, Florența. Rix, H. (1986), „La divination dans le monde étrusco-italique” (Atti della Tavola Rotonda, Paris, 1986), vol. II, În Caesarodunum. Bulletin de l’Institut d’Etudes Latines et du Centre de recherches „A. Piganiol”, nr. 54, Tours. Rix, H. (1991), „Etrusco «un, une, unu ‘te, tibi, vos’» e le preghiere dei rituali paralleli nel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele ale talentatului arhitect Clavel"197
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personaj arhetipal, un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm, femeile apar așezate pe un fel de rotondă, un postament, înconjurate de câțiva arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sânnicolau de Beiuș monastic (în punctul "Dealul Boțocana") j)2. Biserică fortificată și Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- necropolă (în punctul Severin "Dealul Cetate") j)3. Ansamblu arhitectural Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- medieval: biserică de Severin tip rotondă; locuință fortificată; necropolă (în punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]