989 matches
-
moarte". Bibliografie: Balázs, L., [ș.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria. Cordovan, Ionel, Sărau, Gheorghe 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura PRIMUS, Oradea. Sărau, Gheorghe 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București. Sărau, Gheorghe 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura VANEMONDE, București. Sărau, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Balázs, L., [ș.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria. Cordovan, Ionel, Sărau, Gheorghe 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura PRIMUS, Oradea. Sărau, Gheorghe 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București. Sărau, Gheorghe 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura VANEMONDE, București. Sărau, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Gheorghe 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura PRIMUS, Oradea. Sărau, Gheorghe 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București. Sărau, Gheorghe 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura VANEMONDE, București. Sărau, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
VANEMONDE, București. Sărau, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -(V) B`AVA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului (idiomul spoitorilor) Verbele de conjugarea rromă construiesc conjunctivul prezent și indicativul viitor de la formele de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent. La p. III sg.
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
̈ś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık, -lik). Și formele acestui conjunctiv prezent au fost reproduse la indicativul viitor. Referință Bibliografică: CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
andine and-i durni sajăθar dinzola duma. And-ekh gaw trajisolas ekh manuś kïci khajnes, kare mangelas forțe but te źal ke kada kefos, ama n-aș leș mol palmenqerrăqi khere. Lesqi rromni phendas lesqe: “Źa tha cin niśte mol palmenqerrăqi.” O rrom djas laqe angal: “Șo te keraw ? Te cinaw mol o kefosqe ? Sosqe te cinaw ?, zer k-o kefos savre și gratujită.” O' diśindas: “Śela źene kam anen mol, sajă ka ćhoren la and-o butoj o baro. Kìbor źala and-ekh stikla
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]
-
și debitor în același timp. "A fi în rândul lumii" presupune acceptarea în liniște a acestui statut, preferabil celui în care cineva te poate amenda pentru neplata la timp a ratei și dobânzii aferente. Societatea românească folosește, ca și comunitatea rromă, acest tip de armă ca răspuns la numeroasele revoluții, războaie, crize, prin care au fost obligați să treacă. Darul îi scutește pe tineri de dependența și presiunea obligatorie la care ar putea fi supuși ca urmare a imposibilității de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
113 Sursa datelor: Recensământul populației, 2002 În ce privește structura etnică, se remarcă o creștere a populației de rromi și o scădere a populației germane, acesta constituind de altfel un alt motiv de nemulțumire al celor intervievați. Între 1930 și 1992 populația rromă a crescut cu 36,6%, în timp ce populația germană a scăzut cu 83,3%. În 2002, în Ludoș (satul) mai existau doar două persoane de etnie germană. Din cei 531 de locuitori ai satului Ludoș în 2002, 521 erau ortodocși, 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opiniei față de economia de piață și prin ideea că proprietatea privată este un "rău necesar". La aceste trei grupuri se adaugă grupul celor ce nu au nici o opinie față de această problemă, acesta fiind alcătuit preponderent din persoane vârstnice, de etnie rromă, cu nivel scăzut de educație, pensionari, casnice și cu localizare în mediul rural. Probabil că această tipologie explică și opinia negativă pe care o au românii din rural despre beneficiarii economiei de piață. Graficul 2.1 arată că trecerea la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la vale. Cum dracu' or putut, nu știu... Ca aia fac toate nebuniile acolo sus!" (O.I, consilier, 35 de ani, Tălmăcel) Tabel 5.10 Respectul românilor și rromilor intervievați pentru alte etnii Pentru.. Cât respect au... Români Maghiari Germani Rromi Evrei Românii Deloc (2,6) Foarte mult (2,4) Foarte puțin (3,6) Puțin (5,4) Mult (4,1) Foarte puțin (5,3) Rromii Foarte mult (3,2) Puțin (5,0) Foarte mult (4,1) Deloc (2,8) Foarte mult
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt acelea care vă descriu cel mai bine identitatea? Mă consider în primul rând român, european, balcanic, ardelean, etc...." oferă rezultatele vizibile în graficele de mai jos. În cazul rromilor, după identitatea de român urmează desigur ca importanță cea de rrom. Interesant este și faptul că rromii din Transilvania sunt mai atașați de identitatea lor regională decât cei din alte regiuni. Schimbând perspectiva de abordare și plasându-ne la scala Europei, o comparație între țările Europei în ce privește determinarea cărei identități este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1. român 2. maghiar 3. rrom 4. german 5. alta; care? 76. Care este religia dumneavoastră? 77. Care sunt sursele de venit în familia dumneavoastră? 1. salariu de la stat sau particular 2. activități ne-agricole pe cont propriu 3. venituri bănești din propria producție agricolă 4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru populația adultă din România (801 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă din regiunile Transilvania, Banat, Crișana-Maramureș (200 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie maghiară din Transilvania (601 subiecți) și un eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie rromă din România (602 subiecți). 46 Ipoteza se referă la faptul că o identificare mai intensă cu colectivitatea satului se asociază pozitiv cu o opinie pozitivă asupra viitorului satului, cu percepția solidarității și coeziunii între oamenii din sat, cu o implicare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este o variabilă dihotomică cu valoarea 1 pentru cei ce au încredere puțină și foarte puțină în maghiari și 2 pentru cei ce au încredere multă și foarte multă, iar variabila etnie desemnează etnia respondenților. Count etnie Total român maghiar rrom german alta TRUST 1,00 798 14 6 2 20 840 2,00 219 59 5 3 2 288 Total 1017 73 11 5 22 1128 Conform primei reguli, numărul de erori E1 = 1128-840 = 288 (am prezis valoarea cea mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
descifrat pentru a putea fi, eventual, gestionat la nivelul instituțiilor internaționale și inclus în strategiile naționale de evoluție. O bogată literatură se referă la „islamizarea” Europei, proces inițiat în Franța, Anglia. În același registru poate fi studiată și evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comunitare, dezechilibrată în prezent de europenii care îmbătrânesc. Astfel, integrarea rromilor este văzută ca o investiție necesară și perfectibilă pe termen lung. În Ungaria, rromii vor reprezenta peste 50% din populație, iar în România, în următorii 30 de ani populația rromă ar putea ajunge la opt milioane de locuitori, la o populație totală de 16 milioane. Soluții propuse de UE: educație, profesii, nediscriminare din partea comunității. Republica Moldova (600 de mii de emigranți la o populație de patru milioane de locuitori) constată că
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
milion de locuri noi de muncă, idee susținută de programul unui partid politic din opoziție, dar greu de fundamentat și concretizat în economia reală. Un fost ministru al agriculturii a propus ca populația care nu posedă pământ (mai ales cea rromă) și locuiește în țară sau care este acum în străinătate, dar ar vrea să lucreze pământul și să se reîntoarcă în România, să primească din domeniile statului o suprafață de teren arabil din care să-și poată întreține familia. Propunerea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
vrea să lucreze pământul și să se reîntoarcă în România, să primească din domeniile statului o suprafață de teren arabil din care să-și poată întreține familia. Propunerea o considerăm deosebit de interesantă deoarece ar putea stabiliza o parte din populația rromă nomadă, ar da o perspectivă oamenilor săraci și s-ar valorifica o parte din terenurile arabile rămase cronic nelucrate. Propunerea ar trebui completată cu teren în vatra satelor pentru construirea de locuințe, împrumut în condiții avantajoase pentru demararea gospodăriei (afacerii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
neplătind nici întreținerea pentru ea (alimony) și nici pensia pentru copii; 3. ajutor neîndestulător din partea statului, a societății în ansamblu. În toate țările, femeile divorțate ce au copii sunt dezavantajate economic diferit și în funcție de etnie (vezi la noi situația mamelor rrome). Consecințele asupra copilului sunt multiple. În societățile tradiționale există tendința de stigmatizare a copilului ai cărui părinți sunt despărțiți. În societatea modernă urbană, acest aspect aproape că nu contează. Există însă o serie de efecte psihologice în legătură cu identificarea de rol
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
județul Arad, în apropierea graniței româno-maghiare. În primăvara anului 1998 am făcut interviuri despre perioada de penurie cea mai cruntă, adică anii ’80. Populația actuală din Sântana constă într-o comunitate germană îmbătrânită și care se contractă demografic, români și rromi. Pentru scopul studiului de față, trebuie menționate două caracteristici. După cum se știe, la sfârșitul anilor ’60, nemții au început să plece în RFG. Un număr substanțial de imigranți germani au continuat să se întoarcă de sărbători la Sântana, păstrându-și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
neinhibate, „nedomesticite”, aveau forța falică a primitivității sălbatice. Existau însă și țigani de treabă care, contra cost, îți țineau rând. Uneori se așezau la coadă și țigani cu mulți bani. Nea Vasile-Ciocolată, dintr-un bloc vecin cu al meu, un rrom mărunt, uscat și chel, mare bișnițar și combinator, tată a trei băieți respectați între golanii din cartierul Drumul Taberei (doi dintre ei aveau să devină polițiști după 1990...), a fost o dată apostrofat că nu respectă rândul. Jignit, a început să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din 244 de gospodării (Recensământul populației și locuințelor, 2002). Ațintișul reprezintă satul cu cea mai numeroasă populație din comună, aproximativ 700 de locuitori. Tabelul 1. Populația stabilă a comunei Ațântiș după etnie - număr de persoane Populația stabilă Total Români Maghiari Rromi Ațântiș (comună) 1.631 1.039 532 60 ...din care Ațintiș 743 686 19 38 Botez 187 178 1 8 Cecălaca 450 139 311 0 Iștihaza 213 6 193 14 Sâniacob 38 30 8 0 Sursa: Recensământul populației și locuințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]