21,616 matches
-
reamintindu-mi, reconstituind cele mai mici gesturi, cele mai imprecise priviri, cele mai spontane replici, zise aiurea" dîndu-le o semnificație ciudată, deplin afectuoasă, tandră, ca o mărturisire mereu așteptată, ca o declarație cifrată, făcută ca să pricepi" să pricepi" o nesfîrșită rugăciune laică, murmurată numai pentru tine, înțeleasă numai de tine" Și totul se derulează cu o rapiditate îmbătătoare" Nu mai are nici o importanță nimic" Rămîne doar dorința de-a o vedea cum se mișcă, cum respiră, cum hohotește cristalin, picurat" hi
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
Ștefan Cazimir 1. Licean odinioară În 1943, Cazimir termină școala primară (premiul I, media generală 9,96) și devine prin concurs elev în clasa I a Liceului Teoretic Evreiesc din Piatra Neamț. Momentul e marcat, în scurt timp, prin compunerea unei rugăciuni ad hoc: "Directorul nostru, care ești în cancelarie, mărească-se renumele tău, învețe-se matematicile, precum în clasa noastră, așa în tot liceul. Media noastră cea de trecere dă-ne-o nouă la sfîrșitul semestrelor și ne iartă că n-
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
vederea aburului Din pîine Și graba unei albine De a-i ocoli dogoarea. * Sfîntul Francisc împărțindu-și somnul Cu vrăbiile, Cu toporașii osteniți De războiul lor cu bruma, Cineva a semănat Vînt în auzul ceresc De nu i-a ascultat Rugăciunile Implorînd milă Și izbăvire Pentru potîrnichile vînate, Pentru melcii prea înceți. Se aud alămurile grele Și zgomot de cruciați, (voci răgușite, silabe agonice, icnete), Foarte încet Păstorul care cîntă în fluier Din biserica lui De iarbă Și pietricele de rîu
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
Emil Brumaru Domnului Andrei Pleșu Dormeam din ce în ce mai puțin, mai subțire, cam trei ore din douăzeci și patru.Degetele îmi erau mînjite de o cerneală crudă, acidă, pătrunsă, încet-încet, pînă la os, pînă la viscere, îndurerîndu-mi dorința de a le împreuna în rugăciuni laice, scurte, disperate...Adunam cuvintele, cu suspin și mirare că mai există, că mai exist...că reușesc, iată!, să mai trăiesc o zi, o săptămînă, Doamne!, incredibil, încă o lună, ohoho...încă un an!!! Viața mea fusese vîndută unei patimi
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
Homer obosit Perie caii Și-și spune că marea nu poate fi Atît de departe. O grădină sau măcar un vișin E un pește Care-și crește puii în gură, Lipsindu-se De cele ale hranei. Cum aș putea cu rugăciunea în gura mea cea păcătoasă Să cresc o sfoară de grădină Sau măcar un vișin Hrănindu-l doar cu luminate, Luminînde de cuvinte. Uitînd pentru o vreme De lume întrucît Așa cum ne spune Sfîntul Isaac Sirul "Cela ce de frumusețea
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
în gura mea cea păcătoasă Să cresc o sfoară de grădină Sau măcar un vișin Hrănindu-l doar cu luminate, Luminînde de cuvinte. Uitînd pentru o vreme De lume întrucît Așa cum ne spune Sfîntul Isaac Sirul "Cela ce de frumusețea rugăciunii s-a atins Va fugi de mulțime ca un asin sălbatic." Vîsla mea de acum O car cu mine peste tot. Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
am spus în șoaptă. cînd m-am trezit nu mai țineam minte decît că visasem cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. în seara aceleiași zile, a doua, m-am dus la icoană să-mi spun rugăciunea - o uitasem însă și pe aceasta. am stat așa, în tăcere, privindu-l în ochi pe dumnezeu. am tăcut împreună, ca doi buni prieteni. ca și cei mai buni doi prieteni. între noi se mișca aerul într-un asemenea fel
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Vă trimit o scrisoare care nu mai este scrisă-n toiul cafelei de la șase dimineața, ci mai tîrziu, aproape de prînz. . Uneori, cînd îmi ascut creioanele pentru a-ncepe rugăciunea zilnică, îmi vine, brusc, să mi le bag în ochi, pînă la creier, să scotocesc acolo cu furie, cu deznădejde, cu ură, gîndurile mele leneșe și murdare. Mi-am urît părinții, am urît cu patimă tristețea, prăbușirea adolescenței mele-n
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
Ion Horea Câtă lumină Câtă lumină în această stingere! Câtă culoare în această pieire! Mai întârzii și tu ca o părere, fie și-atât! |n loc de cântări la ferești, rugăciuni și vitralii mesaje de dincolo prin ziduri vibrări de cupole, sub genunchii tăi cenușă de clopote... De la fereastră De la fereastră urmăresc desfrunzirea peisaj fantomatic vara răsfoită de vânt o zi, o lună, apoi orga plopului împăcat sub clătinările iernii... nimeni
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
-n urma ei și se așază pe un podmol, tăcute, așteptând în stinsele zăranii, răsturnarea ceaunului cu mămăligă-n abur sub grinzi, pe-o masă joasă, lutul galben ca într-o carte veche, cum închide în foaia vetrei stinse-o rugăciune. O apă limpede O apă limpede, parcă de veacuri, nu vine îngerul s-o tulbure și nici măcar nu mă aplec narcisic spre fața mea să văd cum mai arată. De-ar fi măcar un semn de răzbunare din partea nu știu cui, să-arunce
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
reamintesc, îmi reamintesc. E vorba de “spălarea cuvintelor”. De tentativa, nereușită, de prin 1970, de-a “scrie” o ultimă, finală poezie în care să folosesc toate cuvintele, puse unul lîngă altul, fără articulații gramaticale, un fel de testament. Găsim titlul. Rugăciune. Dar atît. Pare extrem de simplu să iei cuvinte și să le așezi cam așa: dulap crin înger fluture etc... Numai că eu doream prin această enumerare monotonă, interminabilă, să le “trezesc”, să le dau o nouă “strălucire!”, totul să apară
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
mirosurile acelea îl trezeau; deschidea mirat ochii; frumoasă-i lumea, așa cum a făcut-o cine a făcut-o, n-ai mai pleca din ea în vecii vecilor, atîta-i de frumoasă și plină de lumină.” Cartea lui Sorin Titel e o rugăciune. „Domnul notar n-a reușit cu salata de vinete...” Unde ești tu, Cehov? Doctorul Bulic cîntînd, la rugămintea doamnei Letiția și-a doamnei Venturia, serenada lui Toselli și cea a lui Schubert! Doamne! Cît de bine cunosc toate astea!! La
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
în schimbare întîrzie s-apară-n premieră Cisnădioara Pe un munte izolat de lanț cetatea Cisnădioarei arde-n soare ca o vrăjitoare pe rug - pe cărarea șerpuind în sus i-adulmec secularul abandon în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
singur și că a mai scăzut o zi, m-aș bucura de cea care-o să vină, iar și iar, mereu în lumină, mereu în lene, mereu în surîs și-n suspin. Și iată c-am terminat și scrisoarea asta, rugăciunea mea din zori. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 5.IX.1980
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
de murmur fără cuvinte-n mine, ceva ca un plîns ce nu știe cum să-nceapă. Ascut creioanele c-o lene încîlcită-n melancolie, frazele se încheagă greu. Să nu faci nimic, să privești la infinit lumina, doar atît, ca o rugăciune. Îmi aduc aminte. Dar pînă și a-mi aminti mi se pare un sacrilegiu. Da, să nu faci nimic! Să lași timpul să treacă neîmpărțit de ore. Aș locui o veșnică după amiază, lipsit de memorie, privind, privind această substanță
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
Mihadaș, la Clinica Medicală a III-a (altfel medicii, profesorii, vezi Zaciu, și poeții clujeni sunt de încredere) că ar vrea “biscuiți de 1 leu”. Adică dacă e să-i aduc și eu ceva bolnavului, care stă cu cartea de rugăciuni a lui Dinu Pillat pe noptiera albă, scorojită de vopsea la colțuri, atunci să-i aduc biscuiți simpli, și Dumnezeu zic scolasticii, adaug, e simplu, nu se poate descompune, divide, termina, deci din ăia cu făină, apă și sare. Destul
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Ochii larg deschiși Ai Fiarei. Alb, auriu, Întinderi netede, Ape, Zăpada, Un măr înflorit Peste noapte, O piatră stăruitoare Precum un nor veșnic În temelia unei case, Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău. Blândețea călugărului În fața Apocalipsei Din care sângeră psalmi. Rugăciuni, Semnul credinței. Ca niște crăpături de ger În lemn - Teama, Mirosul ei De livadă Fără stăpân, De fier încins, De mâl revărsat, Lăcomia Fiarei Agonisind atâta Omenire înspăimântată. Desăvârșita sărăcie A celui care Nu se mai teme, Călugăr spălând lespezile
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
a bucurat de atenția d-tale. E inutil să mai prelungesc această scrisoare care vrea numai să-ț pună în față cazul pe care urmează să-l studiezi puțin. Aș vrea numai să concentrez în acest final un pumn de rugăciuni și intervenții pe lângă dumneata, care să-ț înnoade și acest băiat nenorocit în șirul celor pe care-i ajuț. Să trăiești, G. Dumitrescu 21 dec. 1941 Scriitorii care s-au format în acest grup, apreciază Al. Cerna-Rădulescu, au alcătuit o
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
nume sub umbra îndoielii; fericit-nefericit ca iarba ce răsare, trăiește și se usucă. Pe un prag de aburi, Dumnezeu îți cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă sau un cuvânt ce se opresc în rugăciune. Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii. Moartea nu sfințește, Ea doar aduce în amintire nume uitate. Poem omenirii Omenirea, de veacuri, mereu se trezește prea de dimineață - se nimerește să fie numai iarna - și nu poate să-și scrie
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
fiecare om o prăpastie / mai adâncă sau mai puțin, cât el de adâncă, / fiecare purtând cu sine râpa lui..." sau "scriu, visez, ard, mintea se-ncinge / până la roșu, până la abur..." Acest Geo Dumitrescu mi se pare cel mai interesant. "Singura rugăciune neiertătoare..." După antologia Podul apărută la Cartea Românească în 2000, iată încă o selecție din poezia lui Ioan Es. Pop, de această dată mult mai subțire, însă în variantă bilingvă română-engleză. Ioan Es. Pop este, alături de puțini, recunoscut deopotrivă atât
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
nici nu mai este asumată individual: "și azi dârdâi de oroare când trebuie să mă rog. / și mă rog tot mai greu, simțurile s-au tocit. / trebuie pedepsite cu înmiită asprime ca să iasă din toropeală, / să prindă suflul ororii, pentru rugăciunea de antracit / singura rugăciune neiertătoare" sau "am angajat, nene, doi de la camera 24, se / roagă pentru noi zi și noapte o să / fim precis iertați / putem bea în continuare." Ruga exclude protestul, este un gest ultimatum născut din oroarea finală când
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
asumată individual: "și azi dârdâi de oroare când trebuie să mă rog. / și mă rog tot mai greu, simțurile s-au tocit. / trebuie pedepsite cu înmiită asprime ca să iasă din toropeală, / să prindă suflul ororii, pentru rugăciunea de antracit / singura rugăciune neiertătoare" sau "am angajat, nene, doi de la camera 24, se / roagă pentru noi zi și noapte o să / fim precis iertați / putem bea în continuare." Ruga exclude protestul, este un gest ultimatum născut din oroarea finală când speranțele și puterea de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
ieudul și fără ieșire / nici o geografie n-a reușit încă să-l aproximeze." Tâlcul e de căutat, așadar, altundeva. Geo Dumitrescu - Poezii, ediția a II-a, prefață de Daniel Cristea-Enache, Editura Curtea Veche, București, 2002, 284 pag. Ioan Es. Pop - rugăciunea de antracit / the anthracite prayer, translated from the romanian by Nathaniel Smith, K. Shaver and Ion Crețu; afterword by Nathaniel Smith, Colecția Interferențe, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 130 pag.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
complet și complicat, redus la scară, la dimensiunile jucăriilor lor. În lumea mică a copiilor există totul: un cer mic, un soare în miniatură,o biserică mică, de mucava și chiar un Dumnezeu mic căruia să-i adresezi o mică rugăciune. Imaginea Dumnezeului mic, apărut în literatura română în 1931, în volumul Elegii pentru ființe mici, este suficient de îndrăzneață ca să valideze un poet mare. Mai există un autor român pentru care copiii sînt doar niște oameni mari reduși la scară
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
la editura "per procura" în traducerea poetului și traducătorului german Ernest Wichner. Poemele traduse au fost alese din Republica Daniel Bănulescu. Statul de nord. Statul de sud. Legenda lui Daniel și a Brunhildei (apărută în versiunea originală în Daniel al rugăciunii). La acest reușit și îmbucurător eveniment cultural, la care am mai participat din România poetul Constantin Virgil Bănescu și cu mine, Daniel mi-a dăruit recentul lui volum Daniel al rugăciunii. Nu mi-am putut stăpîni bucuria acestei lecturi și
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]