154,553 matches
-
niciun tânăr, cu excepția deschiderii, la lucrările simpozionului. Cu câteva zile înainte de simpozion bântuise pe-acolo un uragan. Uraganul este o realitate fără legătură cu ideologiile și sistemele politice. Efectele sale se vedeau cu ochiul liber. Din pură curiozitate l-am rugat pe un cercetător cubanez să-mi spună impresiile despre acest fenomen meteorologic. Răspunsul a fost aiuritor: cu toată seriozitatea, interlocutorul meu mi-a spus: "La Santo Domingo au murit din cauza uraganului patru sute de oameni. La noi, patru: unul era beat
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
literatură tânără în conceptul european, chiar marii scriitori, până la Marin Preda, sunt înfeudați biograficului, se desprind greu de biografic; ori eu cred că un scriitor este cu adevărat profesionist atunci când se rupe... după ce aruncă în primele cărți elementele biograficului... mă rog... aranjate într-un fel sau altul, și după aceea proiectează lumea ficțională și... cei mari, Marcel Proust, Joyce, Faulkner, Thomas Mann, maeștrii secolului XX ai romanului, fac în acest fel, adică propunînd ei o altă realitate, un alt real. Augustin
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
logica structurii; cum zicea Cehov: dacă pui pe masă un pistol, până la sfârșitul piesei trebuie să tragi cu el - ori dacă eu construiam un temperament, să spunem isteric, trebuia să procedez într-un anume fel ca să-și păstreze structura. Mă rog... sunt amănunte... Marian Ilea: Există o desprindere de lumea pe care o propune, ficțională, în momentul în care un scriitor își termină o carte? Și dacă da, credeți că memoria unui scriitor poate să semene cu memoria unui computer, apeși
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
tatăl meu a făcut o horincie-n sat, care m-a căutat acum vreo 20 de ani în tot Bucureștiul, să afle unde stă domnul Breban, a aflat unde sunt și mi-a lăsat sub ușă o scrisoare: "Domnule Breban, vă rog veniți la noi la Recea, vă așteptăm" - deci iată cum rămâne o amintire după zeci de ani, după decenii, înscrisă-n mintea și mentalul oamenilor dintr-un sat mic ca Recea. Augustin Buzura: Eu am fost marcat și de unii
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
a declanșat în rândul publicului a fost cât se poate de simplu: - Nici nu mă așteptam la altceva! Eram la Milano, unde tocmai terminasem, într-o primăvară, o serie de spectacole la Teatrul alla Scala, când maestrul Wolfgang Sawallisch mă ruga într-o vineri să-l salvez, intrând în premiera operei Don Giovanni care avea loc la München duminică seara. Urma să debutez la faimosul său Festival în rolul Donnei Elvira chiar în acea vară, iar acum ce puteam face decât
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Urmează citat un schimb de replici cucoană-țăran, în care cucoana evită cuvîntul, iar țăranul îl spune și apoi concluzia lui D.B.: "Așadar, p... vreți să ziceți, dragii mei traducători, nu fofoloancă sau ștromeleag și nici altă găselniță-moartea-pasiunii, și p... vă rog frumos să scrieți de-acum înainte că mult ne mai place s-o purtăm prin cea gură". Nu, domnule Bucurenci, e taman pe dos: dacă vrem literatură erotică, e nevoie de un vocabular mai bogat decît cuvîntul țăranului lui Creangă
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
într-un interviu acordat Simonei Chițan, dl B. mărturisește că, spre deosebire de snobii noștri intelectuali, d-sale i-au plăcut "realmente" Harry Potter și Codul lui Da Vinci. O fină a d-sale de 9 anișori a savurat Harry Potter (mă rog, primele două volume, ca să fim exacți, despre celelalte n-avem mărturia prețioasă a junei cititoare și nici pe a nașului său de botez). Codul lui Da Vinci e "un policier foarte reușit", pe care iubitorul de teme mari care este
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de starea lor; torturați fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; stinși de puteri sub rana dușmană și dați morții, ei se rugau pentru pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa șiau încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde luminoase de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale bărbăției și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sabia duhului. Trupurile lor, devenite sfinte moaște, erau ridicate în grabă de creștini și îngropate cu mare grijă, dragoste și pietate în locuri de taină, cunoscute numai de ei. Noaptea mergeau la mormintele lor, le tămâiau, aprindeau lumânări și se rugau. Creștinii păstrau pe ascuns evlavia sfintelor moaște și scriau scurte biografii cu viața și pătimirea sfinților mucenici. Așa au luat naștere actele martirice, acele colecții de documente care atestă martirajul unor creștini în primele secole ale istoriei creștine. După cum se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Hristos, care au pătimit, după pilda Fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să fie dreaptă, și din inimă smerită să le adresăm cerere de rugăciune, zicându-le: Sfinților Mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre! Definiția martiriului „Mucenicia este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Sf. Nicolae Cabasila, în opera Despre viața în Hristos, făcând referire la martiriu, scrie: „Mucenicia este o școală a sfințeniei, o arătare a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269) „Căci, deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828) Persecutorii „Dioclețian în ziua Patimilor mântuitoare a distrus bisericile în tot Imperiul Roman. Dar după trecere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Agapie”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, VI, 6-7, în PSB, vol. 13, p. 404-405) „După ce (unii dintre mărturisitorii credinței - n.n.) au ajuns la locul acela unde obișnuiau să pedepsească pe răufăcători, cel mai în vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să se facă ei înșiși priveliște lumii (I Cor. 15, 9; Evr. 10, 33). Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice: văzând-o atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred în El că tot cel ce pătimește pentru slava
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mărire deosebită, de un grai frumos și de o cugetare adâncă, dar pe care le socoteau acum cu mult mai prejos decât adevărata evlavie și credință în Mântuitorul și Domnul Iisus Hristos. (...) Cu toate că mulți dintre rudeniile și prietenii lor îi rugau - împreună cu unii dregători de rang mare, ba chiar și judecătorul îi îndemna - să aibă grijă de ei înșiși, dar mai ales de copiii și de soțiile lor, acești oameni nici n au vrut să audă de așa ceva încât din dragostea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 450) „Te rog să te uiți la viclenia diavolului. Pe unii sfinți diavolul i-a pus în tingiri, pe alții i-a aruncat în căldări, care ardeau mai tare ca focul; unora le-a scrijelit coastele, pe alții i-a înecat în mare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de sfinți, care sunt diademe ale celor ce au fost cu adevărat aleși de Dumnezeu și de Domnul nostru.” (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. I, 1, în PSB, vol. 1, p. 249) Atitudinea martirilor în fața morții „Vă rog să nu-mi arătați o bunăvoință nepotrivită. Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos. Mai degrabă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Prin aceste unelte, adică: prin dinții fiarelor (n.s. 5, p. 211) footnote>, jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori ca fiarele să-mi fie pregătite și mă rog să-mi fie îndată gata. Am să le lingușesc, ca să mă mănânce iute, nu precum se tem unii, și nu se ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit?”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, IX, 3, în PSB, vol. 11, p. 35) „... Unii dintre cei din piață împreună cu Polemon, îl rugau și ziceau: Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și încă multe altele. Iar el le-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
martirii - n.n.) atunci sub mâna cea puternică prin care sunt înălțaȚi acum (I Pt. 5, 6), atunci pe toți îi apărau, pe nimeni nu osândeau; pe toți îi dezlegau și pe nimeni nu legau (Mt. 16, 19; 18, 18). Se rugau și pentru cei care-i chinuiau cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fap. 7, 60). Or, dacă el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe nimeni nu legau (Mt. 16, 19; 18, 18). Se rugau și pentru cei care-i chinuiau cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fap. 7, 60). Or, dacă el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât mai mult s-a rugat pentru frați. Și după câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i chinuiau cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fap. 7, 60). Or, dacă el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât mai mult s-a rugat pentru frați. Și după câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă Pr. Bodogae: Adică împotriva diavolului. (n.s. 67, p. 192) footnote> pentru ca odată strânsă de gât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pronunțarea hotărârii el a cerut celui care urma să-i taie capul să-i acorde doar o singură clipă. După ce i s-a îngăduit, el a cerut cu glas tare lui Dumnezeu să dea iertare tuturor celor din neamul său, rugându-L ca să le dea cât mai curând pace și libertate; apoi a cerut pentru evrei ca ei să fie primiți de Dumnezeu prin mijlocirea lui Hristos, după care a cuprins în aceeași rugăciune și pe samarineni și, în sfârșit, s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca să le dea cât mai curând pace și libertate; apoi a cerut pentru evrei ca ei să fie primiți de Dumnezeu prin mijlocirea lui Hristos, după care a cuprins în aceeași rugăciune și pe samarineni și, în sfârșit, s-a rugat ca și cei care se aflau încă în rătăcire și în necunoașterea lui Dumnezeu să vină la cunoștința adevărului și a credinței (I Tim. 2, 4), după cum tot așa n-a uitat nici mulțimile amestecate care se aflau în jurul lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Dumnezeu să vină la cunoștința adevărului și a credinței (I Tim. 2, 4), după cum tot așa n-a uitat nici mulțimile amestecate care se aflau în jurul lui. Iar la urmă de tot, o, mare și negrăită bunătate! S-a rugat și pentru judecătorul care l-a osândit la moarte, pentru împărați și pentru cel care avea să-i taie în curând capul. În toate acestea se ruga așa, încât să fie auzit de călău și de toți cei aflați în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui. Iar la urmă de tot, o, mare și negrăită bunătate! S-a rugat și pentru judecătorul care l-a osândit la moarte, pentru împărați și pentru cel care avea să-i taie în curând capul. În toate acestea se ruga așa, încât să fie auzit de călău și de toți cei aflați în jur, cerând lui Dumnezeu să nu li se pună la socoteală păcatul pe care-l fac (Fap. 7, 60). Și deoarece rostea aceste rugăciuni și altele asemenea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]